Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD
 Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android

Recomandare bicicleta e-bike 20&#...
 Bing-Content removal tool

Nu pot accesa monitorulsv.ro de l...

Cum sa elimini urmele de acnee?

Wc Geberit
 Routere detinute in trecut si in ...

Teii din fața casei

E-Mail in serie prin Excel si Out...

Modul alimentare rulou/jaluzea ex...
 

Casa realizata cu cofraje Amvic, in Vest!

* * * * - 3 votes
  • Please log in to reply
291 replies to this topic

#253
Astrul

Astrul

    PHD in fiare si betoane

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 15,529
  • Înscris: 10.05.2007
Nu se usuca, corect, se intareste. Si asta printr-un proces exoterm de evaporare a apei. Daca vaporii nu se pot elibera in carcasa inchisa ermetic...fa singur calculele.
In timp vor gasi o portita de scapare si asta va fi exact in punctele de contact cu betonul la interior, placa, planseu, grinzi, etc..
De aceea se si recomanda ca odata terminata o casa la rosu sa fie lasata "sa respire" vreme de cateva luni pentru ca toata apa din compozitia betonului si a mortarului sa se evapore.
Nu trebuie sa faci niciun fel de experiment in pungi, e de ajuns sa torni o placa intr-o zi friguroasa de toamna si ai sa vezi in cateva ore cum aburii ies din placa. Aburii aia se numesc vapori si apa care se evapora este cea din compozitia betonului.

#254
Izodom

Izodom

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 17
  • Înscris: 12.11.2017

View PostAstrul, on 27 martie 2020 - 12:21, said:

Nu se usuca, corect, se intareste. Si asta printr-un proces exoterm de evaporare a apei. Daca vaporii nu se pot elibera in carcasa inchisa ermetic...fa singur calculele.
In timp vor gasi o portita de scapare si asta va fi exact in punctele de contact cu betonul la interior, placa, planseu, grinzi, etc..
De aceea se si recomanda ca odata terminata o casa la rosu sa fie lasata "sa respire" vreme de cateva luni pentru ca toata apa din compozitia betonului si a mortarului sa se evapore.
Nu trebuie sa faci niciun fel de experiment in pungi, e de ajuns sa torni o placa intr-o zi friguroasa de toamna si ai sa vezi in cateva ore cum aburii ies din placa. Aburii aia se numesc vapori si apa care se evapora este cea din compozitia betonului.
Cred ca mai corecta ar fi exprimarea cum ca un procent foarte mare a apei utilizate la preparare ramane in compozitia betonului, dar nu sub forma de apa asa cum o stim, ci se leaga de ciment, formand o noua substanta cristalina in combinatie cu acesta. Un alt test empiric ce se poate face foarte usor, este acela in care se poate pune beton proaspat intr-un recipient (fara a fi inchis ermetic de data aceasta, nu ca in cazul testului cu punga), se cantareste, iar peste o luna il cantarim din nou. Veti vedea ca cele doua masuratori vor avea diferente de doar cateva procente si in niciun caz procentul pe care il reprezinta apa la prepararea initiala. Va promit sa postez acest test la urmatoarea constructie. De asemenea, pentru cei din zona Bucuresti, putem masura umiditatea din peretii celor doua locuinte Izodom pe care le-am construit in aceasta iarna. Eu am masurat la diverse intervale de timp, iar umiditatea din pereti nu difera de cea din placa, care se presupune ca are o suprafata expusa evaporarii mai mare. Dar cum spuneam, compararea greutatii betonului mi se pare mai mult decat concludenta si este la indemana oricui.

#255
Izodom

Izodom

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 17
  • Înscris: 12.11.2017

View Postsebip_sebip, on 31 martie 2018 - 12:56, said:

Cã unul care am proiectat zeci de case și blocuri in sistem Amvic și Argisol cele mai mari probleme le-am avut cu respectarea normativelor. Sunt soluții bune, dar care îs gândite pentru tari fara sau cu seismicitate redusã. Ultimul normativ cu pereți din beton armat, nu îmi mai permite sa realizez pereți fara armatura. Chiar daca din calcul nu am nevoie, sunt anumite procente minime care trebuie respectate.
Ei în momentul în care trebuie sa armezi in camp pereții ãștia...incepi sa tușești. Nu poți folosi plase, deci ai nevoie de bare orizontale și verticale. Cu barele orizontale era simplu, le puneai pe mãsurã ce se ridica zidul. Dar cu cele verticale se complicã. Nu le puteai pune în picioare dupã primul rand, cã nu mai puteai monta restul rândurilor, iar daca era fãcut tot peretele și le introduceai de sus nu le mai puteai lega de cele orizontale, deci erau bare prin pereți in treaba lor.
Cã sa simplificam și sã împãcãm și produsul și normativul am fãcut o struto-camila. Fãceam carcase sub forma de stâlpișori pe care le introduceam in elemente din 30 sau 40 cm, în așa fel încât pe ansamblu sa respectam procentele minime de armare în pereți.
Dle sebip_sebip,
Intr-adevar este o problema majora in a proiecta dar si mai mult in a executa o armare corecta in peretii ICF, de aceea mai toata lumea ii prefera in zonele cu seismicitate redusa.
Aceastea sunt insa problemele cofrajelor care au conectorii fixati prin turnare. In cazul tehnologiei pe care o comercializez si o pun in practica, pe langa solutiile prezentate de dumneavoastra, pe care nu le recomand deoarece sunt de compromis, noi realizam doua plase perfecte in diafragma, legate, cu ochiuri de 25x25 (sau alte dimensiuni conform proiect), deoarece elementele Izodom sunt demontabile si le asamblam in momentul executiei peretilor, printre firele de armare verticala, legate in prealabil de mustatiile din placa. Timpul de executie a unui nivel de 100 mp scd (40 liniari) este de 3 zile inclusiv turnare cu 4 muncitori.
Mai jos foto cu armarea in perete – astept remarci daca exista.
De asemenea, puteti gasi informatii pe site Izodom (catalog produse – cod MCFU) – nu incerc sa fac reclama, cel putin nu aici unde majoritatea doar comenteaza din spatele monitorului si nici nu exista o masa prea mare de vizitatori. Imi plac insa casele pasive, dar si contradictiile nascute de diversele tehnologii.

Attached Files



#256
kolfleading

kolfleading

    Born to Raise Hell

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 19,967
  • Înscris: 01.03.2013

View PostIzodom, on 27 martie 2020 - 14:56, said:

Imi plac insa casele pasive, dar si contradictiile nascute de diversele tehnologii.
Pornind de la afirmatia citata, doar de dragul discutiei, fara intentia de a discredita solutia pe care o promovezi...

Daca scopul este o casa pasiva si cat mai eco, cred ca solutia cea mai buna este casa pe structura metalica usoara.
Pe locul doi ar fi casa pe structura de lemn (numai ca la noi la Romania e cam greu de gasit lemn de calitate).

Ambele variante permit realizarea foarte usoara a unei termoizolatii foarte serioase si au punti termice mult mai reduse decat alte variante.

Am construit o casa in sistemul "clasic", zidarie portanta si betoane armate. Am facut in acest sistem datorita efectului de turma, pentru ca asa face toata lumea, pentru ca n-a avut cine sa-mi deschida ochii la momentul potrivit.

Completare ulterioara: uragane nu avem, iar la seism cred ca o casa pe structura usoara, elastica, se comporta suficient de bine. Oricum, mie personal caramida asta cu goluri nu-mi inspira prea multa incredere.

Edited by kolfleading, 27 March 2020 - 15:06.


#257
Izodom

Izodom

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 17
  • Înscris: 12.11.2017

View PostAstrul, on 27 martie 2020 - 12:21, said:

Nu se usuca, corect, se intareste. Si asta printr-un proces exoterm de evaporare a apei. Daca vaporii nu se pot elibera in carcasa inchisa ermetic...fa singur calculele.
In timp vor gasi o portita de scapare si asta va fi exact in punctele de contact cu betonul la interior, placa, planseu, grinzi, etc..
De aceea se si recomanda ca odata terminata o casa la rosu sa fie lasata "sa respire" vreme de cateva luni pentru ca toata apa din compozitia betonului si a mortarului sa se evapore.
Nu trebuie sa faci niciun fel de experiment in pungi, e de ajuns sa torni o placa intr-o zi friguroasa de toamna si ai sa vezi in cateva ore cum aburii ies din placa. Aburii aia se numesc vapori si apa care se evapora este cea din compozitia betonului.
Austrul, scuze, revin deoarece nu am sesizat faptul ca esti convins ca toata apa din beton se evapora iar betonul se intareste din aceasta cauza (imi cer scuze daca am inteles altfel), insa nu ai dreptate, incearca testul cu masurarea greutatii inainte si dupa uscare.
Acea reactie exoterma, are intr-adevar loc, insa mai pregnant in prima parte a timpului si asta nu "scoate" apa din beton.
Citez:
"Hidratarea cimentului
Prin procesul de hidratare (reacție cu apa) cimentul Portland amestecat cu nisip, pietriș și apă produce roca sintetică pe care o numim beton."
"La scurt timp după amestecare, faza (C3A) (cea mai reactivă dintre cele patru minerale principale ale clincherului) reacționează cu apa pentru a forma un gel bogat în aluminat (Etapa I pe curba de evoluție a căldurii de mai sus). Gelul reacționează cu sulfat în soluție pentru a forma cristale mici de ettringită asemănătoare cu tijele. (C3A) reacția este cu apa este puternic exotermă, dar nu durează mult, de obicei doar câteva minute și este urmată de o perioadă de câteva ore de evoluție a căldurii relativ scăzută. Aceasta se numește perioada latentă sau de inducție (Etapa II)."

sau mai tehnic pentru cine doreste:
http://matse1.matse....crete/prin.html

Apa este ingredientul cheie, care atunci când este amestecat cu cimentul, formează o pastă care leagă agregatul împreună. Apa provoacă întărirea betonului printr-un proces numit hidratare. Hidratarea este o reacție chimică în care compușii principali din ciment formează legături chimice cu moleculele de apă și devin hidrați sau produse de hidratare. Detalii despre procesul de hidratare sunt examinate în secțiunea următoare. Apa trebuie să fie pură pentru a preveni apariția reacțiilor secundare care pot slăbi betonul sau interfera altfel cu procesul de hidratare. Rolul apei este important, deoarece raportul apă-ciment este cel mai critic factor în producerea de beton „perfect”. Prea multă apă reduce rezistența betonului, în timp ce prea puțin va face ca betonul să nu funcționeze. Betonul trebuie să fiefuncționabil astfel încât să poată fi consolidat și modelat în diferite forme (de exemplu, ziduri, cupole etc.). Deoarece betonul trebuie să fie puternic și funcțional, este necesar un echilibru atent al raportului ciment / apă la realizarea betonului.
Hidratarea cimentului Portland
Betonul este pregătit amestecând ciment, apă și agregat împreună pentru a face o pastă viabilă. Se modelează sau se așează după dorință, se consolidează, apoi se lasă la întărire. Betonul nu trebuie să se usuce pentru a se întări, așa cum se crede de obicei. <- a se citi asta de mai multe ori!!!!
Betonul (sau mai exact, cimentul din el) are nevoie de umiditate pentru a se hidrata și a se vindeca (întări). Când betonul se usucă, încetează să devină mai puternic. Betonul cu prea puțină apă poate fi uscat, dar nu reacționează complet. Proprietățile unui astfel de beton ar fi mai mici decât cele ale unui beton umed. Reacția apei cu cimentul în beton este extrem de importantă pentru proprietățile sale și reacțiile pot continua mulți ani. Această reacție foarte importantă va fi discutată în detaliu în această secțiune.
Când se adaugă apă la ciment, fiecare dintre compuși suferă hidratare și contribuie la produsul final din beton. Doar silicații de calciu contribuie la rezistență. Silicatul de tricalciu este responsabil pentru majoritatea rezistenței timpurii (primele 7 zile). Silicatul de calciu, care reacționează mai lent, contribuie doar la rezistență în perioadele ulterioare. Silicatul de tricalcic va fi discutat în cel mai mare detaliu.

iar din reactia chimica:

Silicat de tricalcic + Apa ---> Hidrat de silicat de calciu + Hidroxid de calciu + căldură
2 Ca 3 SiO 5 + 7 H 2 O ---> 3 CaO . 2SiO 2 . 4H 2 O + 3 Ca (OH) 2 + 173.6kJ

Eu am cam chiulit la chimie, insa se vede logic (dupa principiul nimic nu se pierde, totul se transforma), ca in urma reactiei nu mai exista apa libera (sau ideal nu ar trebui sa existe), iar cea care exista totusi in practica, despre care "meseriasii" spun ca "isi trage" betonul cata apa are nevoie, se evapora din peretii ICF pe la partea superioara sau curge prin imbinarile cofrajelor care nu vor fi niciodata perfecte.
Deci concluzia este ca apa ramane in beton si formeaza din Silicat de tricalcic si Apa alte doua substante de sine statatoare si anume Hidrat de silicat de calciu (a carui formare continua ani de zile, deci apa trebuie sa fie acolo),  Hidroxid de calciu si căldură.


După adăugarea apei, silicatul de tricalciu reacționează rapid pentru a elibera ioni de calciu, ioni de hidroxid și o cantitate mare de căldură. PH-ul crește rapid la peste 12 din cauza eliberării ionilor de hidroxid alcalin (OH - ). Această hidroliză inițială încetinește rapid după ce începe să rezulte o scădere a căldurii evoluate.
Reacția continuă încet producând ioni de calciu și hidroxid până când sistemul devine saturat. Odată ce apare acest lucru, hidroxidul de calciu începe să cristalizeze. În același timp, începe să se formeze hidratul de silicat de calciu. Ionii se precipită din soluție accelerând reacția silicatului de tricalciu la ionii de calciu și hidroxid. (Principiul lui Le Chatlier). Evoluția căldurii este apoi crescută dramatic.
Formarea de hidroxid de calciu și cristale de hidrat de silicat de calciu oferă „semințe” pe baza cărora se poate forma mai mult hidrat de silicat de calciu. Cristalele de hidrat de silicat de calciu cresc mai groase, ceea ce face mai dificilă pentru moleculele de apă să ajungă la silicatul tricalcic nehidratat. Viteza reacției este acum controlată de viteza cu care moleculele de apă difuzează prin acoperirea hidratului de silicat de calciu. Această acoperire se îngroașă în timp, ceea ce face ca producția de silicat de calciu să devină mai lentă și mai lentă.

Timpul este, de asemenea, un factor important în determinarea rezistenței concrete. Betonul se întărește pe măsură ce trece timpul. De ce? Amintiți-vă că reacțiile de hidratare devin mai lente și mai lente pe măsură ce se formează hidratul de silicat de tricalcic. Este nevoie de mult timp (chiar ani!) Pentru a forma toate legăturile care determină rezistența betonului. Este comună utilizarea unui test de 28 de zile pentru a determina rezistența relativă a betonului.

scuze pentru auto translate...

#258
Izodom

Izodom

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 17
  • Înscris: 12.11.2017

View Postkolfleading, on 27 martie 2020 - 15:05, said:

Pornind de la afirmatia citata, doar de dragul discutiei, fara intentia de a discredita solutia pe care o promovezi...

Daca scopul este o casa pasiva si cat mai eco, cred ca solutia cea mai buna este casa pe structura metalica usoara.
Pe locul doi ar fi casa pe structura de lemn (numai ca la noi la Romania e cam greu de gasit lemn de calitate).

Ambele variante permit realizarea foarte usoara a unei termoizolatii foarte serioase si au punti termice mult mai reduse decat alte variante.

Am construit o casa in sistemul "clasic", zidarie portanta si betoane armate. Am facut in acest sistem datorita efectului de turma, pentru ca asa face toata lumea, pentru ca n-a avut cine sa-mi deschida ochii la momentul potrivit.

Completare ulterioara: uragane nu avem, iar la seism cred ca o casa pe structura usoara, elastica, se comporta suficient de bine. Oricum, mie personal caramida asta cu goluri nu-mi inspira prea multa incredere.

Salut,

Sincer sa fiu eu nu consider nicio tehnologie ca fiind perfecta (am construit acum 15 ani tot o casa clasica ca si turma), iar prin aceasta afirmatie recomand de fapt celor care isi doresc o casa, sa se informeze si sa puna in balanta atat avantajele, cat si dezavantajele fiecarei tehnologii.
Solutia finala, va fi tot una de compromis, insa asumat.
Dar sa le luam pe rand:
- pasiv nu inseamna neaparat eco sau case verzi, deoarece daca se compara conditiile de certificare pentru case verzi si cele pasive, cele verzi pun in balanta anvelopa sau izolatia casei mult mai putin decat cele pasive (20-30 puncte din 140) deoarece pun accentul pe mai multe elemente cum ar fi trasabilitatea lemnului, managementul deseurilor pe santier, sursele de apa, epurarea apei uzate etc.
Deoarece majoritatea dintre noi nu au bani ca in acelasi timp sa isi construiasca o casa care sa consume cat mai putin dar sa si salveze planeta tot pe banii lor, deja avem:

Primul compromis: construiesc o locuinta durabila cu o izolatie cat mai buna in detrimentul uneia verzi, deoarece polistirenul, metalul si betonul nu sunt chiar verzi, dar lemnul desi este imi creste cam mult bugetul. Iau totusi in considerare ca, desi am avut o amprenta de CO2 mare la construire, in 100 de ani de existenta a acesteia, prin consum redus, obtin o amprenta de CO2 redusa. De asemenea, sunt comod si nu imi doresc sa dadacesc constructia si nici nu am bani sa o reciclez la 20-30 ani.

Compromis nr.2: comportamentul la seism este mai bun pentru o constructie de lemn sau metal, insa nici diaframele din beton armat nu sunt de neglijat (avem covarsitor de multe blocuri pe diafragme), cele mai putin rezistente fiind structura pe cadre din beton cu pereti din caramida/bca (se spune ca nu ar fi portanta, nu comentez, ceea ce stiu insa sigur, este ca nu se ia in calculul structural, adica scheletul din beton se autosustine, indiferent de umplutura golurilor). Concluzia de aici ar fi ca as alege metal sau lemn, mai ales daca am buget suficient).

Compromis nr.3: in caz de umiditate excesiva sau inundatie accidentala (ceea ce se intampla mai des decat cutremurele), nu as paria pe lemn clar - se umfla, crapa, putrezeste. Deci aleg metal sau beton.

Compromis nr.4: in cazul unui incendiu, metalul reactioneaza cel mai prost, deoarece este la cald devine ductil, adica moale, iar constructia cu aceasta structura colapseaza si mai repede decat una pe lemn. Dealtfel nici lemnul nu se comporta foarte bine deoarece orice solutie de ignifugare are termen de valabilitate 3-4 ani, ia r dupa aceea ar trubui aplicata din nou, dar cum? Pe de alta parte se sustine ideea ca o grinda din lemn masiv nu arde decat partial, "miezul" ramanand intact, ma intreb insa logic cu cat scade rezistenta structurala a acelei piese din lemn in momentul in care ea este carbonizata jumatate. Concluzia, pariez pe beton, deoarece in cazul constructiilor cu ICF, se topeste polistirenul in camera care arde, insa diafragmele, in special planseul, pentru o grosime de 15 cm are rezistenta la foc conform normativ de 120 minute (REI120).

Compromis nr.5: in cazul microorganismelor sau insecte iubitoare de lemn, pariez pe acestea.

Iar clasamentul din punctul meu de vedere ar fi asa:

ECO - LEMN iar la mare distanta METAL, BETON, CARAMIDA
SEISM - METAL, LEMN, BETON, CARAMIDA
APA - BETON, CARAMIDA, METAL, LEMN
FOC - BETON, CARAMIDA, LEMN, METAL
DAUNATORI - BETON, CARAMIDA, METAL in orice ordine, in niciun caz LEMN
as mai adauga o categorie:
COST - BETON, CARAMIDA, METAL, LEMN

Prin BETON am definit structura din diafragme de beton armat, iar prin CARAMIDA structura pe cadre din beton cu umplutura de zidarie.

Bineinteles, comparatia se refera doar la structura (la rosu), pentru izolatii, sau diverse sisteme de ventilatie cu recuperare de caldura putand face de asemenea comparatii.

Cam aceasta a fos analiza personala cand am adus aceasta tehnologie in Romania, iar lista completa de argumente este:
- obtinerea unei case pasive doar prin anvelopa care include si izolarea totala a fundatiei si acoperisului, nu doar peretii;
- cost apropiat de cel al unei constructii clasice si cel mai bun prin comparatie cu orice alta tehnologie pentru case pasive (doar comparatii corecte daca se doaresc, pe acelasi proiect);
- timp scurt de executie (18 zile pentru P+M 136 mp, doar structura izolata cu acoperis izolat - "la gri")
- pierderi reduse de materiale 1-2% (nu rezulta deseuri, nu este nevoie de lemn, sarma, cuie etc.);
- structura durabila, rezistenta la majoritatea factorilor de risc (betonul inventat acum 2000 de ani de romani inca dainuie si acum in constructii realizate de acestia);
- strict Izodom, pentru ca are si elemente de izolatie pentru fundatie, iar elementele pentru pereti sunt demontabile putand astfel, monta corect armatura.

Inca odata, nu doresc sa fac aici publicitate si nici sa conving pe cineva, doar sa discutam la obiect despre materiale, de aceea nu folosesc argumente de marketing, in sensul in care prin economiile anuale la incalzire/racire, se amortizeaza costul casei, sau eventualele costuri mai mari de construire decat cele clasice. Este si aceasta o realitate, insa este o caracteristica general cunoscuta a caselor pasive si nu face obiectul discutiei.

Tot personal, pentru ca vorbeam de cei din spatele monitoarelor si nu neaparat pentru a adauga greutate celor de mai sus (oricine poate gresi), sunt economist, insa de 16 ani ma ocup de coordonarea dezvoltatorilor imobiliari, iar in prezent ma ocup de un proiect ce va avea in final 1500 apartamente in Sectorul 2.
Insa constructiile pasive raman favoritele mele, iar oricine doreste sa obtina informatii despre acestea ma poate contacta, fiind disponibil si seara sau in weekend, locuind in apropierea biroului. Imi va face placere sa le ofer informatii, chiar daca nu se vor hotari sa foloseasca tehnologia Izodom.

Ca si observatie beton vs metal, am avut recent doua cereri de oferta pentru locuinte proiectate pe structura metalica datorita pretului mare obtinut de clienti pentru acest tip. Clientii nu au luat inca o hotarare, probabil si din cauza acestei situatii pandemice, insa daca supravietuim, va tin la curent.

Multumesc,
Valentin Zaharia

#259
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016

 Izodom, on 27 martie 2020 - 18:29, said:

Iar clasamentul din punctul meu de vedere ar fi asa:

ECO - LEMN iar la mare distanta METAL, BETON, CARAMIDA
SEISM - METAL, LEMN, BETON, CARAMIDA
APA - BETON, CARAMIDA, METAL, LEMN
FOC - BETON, CARAMIDA, LEMN, METAL
DAUNATORI - BETON, CARAMIDA, METAL in orice ordine, in niciun caz LEMN
as mai adauga o categorie:
COST - BETON, CARAMIDA, METAL, LEMN


Clasamentul asta imi intareste convingerea ca nord americanii, australienii, scandinavii si o mare parte vest europenilor sunt niste fraieri, care aleg sa aiba case eco, dar proaste, sensibile, perisabile si foarte scumpe. Cum naiba au ajuns astia sa conduca lumea?!
Din fericire exista si o minoritate , formata din cateva sute / mii de iluminati, care au redescoperit sfantul graal al constructiilor, betonul, care, desi nu e prea verde, face cat toate celelalte materiale la un loc si, bonus, e si mai ieftin. Nu reusesc sa inteleg de ce oamenii astia nu reusesc totusi sa ii convinga pe sutele de milioane de amatori de case pe lemn sa treaca pe beton!


Iarta-ma Izodom, dar nu pot sa nu fiu ironic, mai ales ca afirmi: "nu doresc sa fac aici publicitate si nici sa conving pe cineva"...

Apreciez informatia tehnica pe care o postezi dar nu si "activitatea misionara".

#260
Izodom

Izodom

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 17
  • Înscris: 12.11.2017

 blue_marlin, on 10 aprilie 2020 - 15:55, said:

Clasamentul asta imi intareste convingerea ca nord americanii, australienii, scandinavii si o mare parte vest europenilor sunt niste fraieri, care aleg sa aiba case eco, dar proaste, sensibile, perisabile si foarte scumpe. Cum naiba au ajuns astia sa conduca lumea?!
Din fericire exista si o minoritate , formata din cateva sute / mii de iluminati, care au redescoperit sfantul graal al constructiilor, betonul, care, desi nu e prea verde, face cat toate celelalte materiale la un loc si, bonus, e si mai ieftin. Nu reusesc sa inteleg de ce oamenii astia nu reusesc totusi sa ii convinga pe sutele de milioane de amatori de case pe lemn sa treaca pe beton!


Iarta-ma Izodom, dar nu pot sa nu fiu ironic, mai ales ca afirmi: "nu doresc sa fac aici publicitate si nici sa conving pe cineva"...

Apreciez informatia tehnica pe care o postezi dar nu si "activitatea misionara".
Salut,
Cred ca spunem acelasi lucru dar ne exprimam diferit... nu a zis nimeni ca sunt prosti, insa tocmai pentru ca au bani isi permit sa salveze planeta construindu-si case eco si sa le recicleze daca e cazul la fiecare 10-20 ani.
Scuze, insa prefer sa nu ma bag in polemici de genul cate sute de milioane prefera una sau alta fara a avea statistici oficiale.
Cat despre vre-o publicitate, o fac la un volum mai mare si mai eficient cu ajutorul Google Ads, iar in acelasi timp am recunoscut ca distrubui ICF si construiesc cu ele, nu pentru ca mi-au picat din cer, ci pentru le-am ales pentru a realiza case pasive durabile la un pret rezonabil.
Cred ca mi-am exprimat impartial opinia dpdv tehnic referitor la structura de rezistenta (nicidecum la materiale complementare, tehnologii etc.), cum ca nu exista material perfect si am incercat sa evidentiez compromisurile fiecaruia. Acum daca unii vad lemnul ca fiind materialul ideal, eu sa le fac pe plac si sa le zic ca nu arde, nu este afectat de apa etc.? Dar in acelasi timp nici nu am fost rautacios sa spun ca ar fi bine sa iti faci totusi casa, nu hambar...

Dar mai precizez inca odata, fiecare alege ceea ce doreste, de preferat dupa o analiza personala cat mai detaliata si mai putin influentati de sfaturile unor vanzatori sau mai rau ale unora care practica sportul national "datul cu parerea".

#261
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016
Salut,

Nu vreau sa iti poluez topicul cu o pledoarie pentru casele pe lemn dar in analiza ta comparativa sunt mai multe informatii incorect prezentate.

Nu am experienta caselor pe beton/zidarie/otel dar pentru cele pe lemn am studiat ce fac altii dincolo de ocean si din experienta catorva constructii pot sa afirm:

• Casele pe lemn nu sunt atat de perisabile, nu se „recicleaza” la 10-20 de ani asa cum spui tu. Facute cum trebuie sar de suta de ani fara probleme. Chiar si un cotet, oricat de neprotejat si prost facut ar fi, sta in piciare macar 20 de ani...

• Apa: e departe de a fi o problema reala; cu materiale de calitate si o proiectare corecta a instalatiilor problema nu este mai mare decat la o casa din orice alt material; mai exista si hidroizolatia pt spatiile umede...

• Focul: structura din lemn se ignifugheaza si este incapsulata intre materiale ignifuge; oare lemnul ignifugat arde mai tare decat polistirenul caselor din beton?

• Daunatorii: tratamentul lemnului face fata si la daunatori; sarpantele si mansardele usoare din lemn, multe dintre ele netratate, nu se imprastie in vant din cauza lor.

• Americanii nu isi fac case de lemn pt ca sunt eco`; ei sunt departe de a fi un popor „verde” – o fac pt ca sunt cele mai ieftine. Si oricat de ieftine ar fi nu isi permit nici ei sa isi cumpere o casa noua la fiecare 10-20 de ani.

• Pretul: casele pe lemn nu sunt cele mai scumpe. La acelasi grad de izolare sunt mai ieftine decat casele grele pt ca au o fundatie mult mai usoara, materialele pot fi standardizate, materialele de izolat intre montanti sunt mai ieftine, se pot prefabrica peretii / planseele in atelier, timpii de santier sunt mici, etc.
Daca vrei musai bineinteles ca poti sa le faci sa fie mai scumpe, supradimensionand inutil structructura, montand piesa cu piesa pe santier, folosind izolatii rigide intre montanti, adaugand un profit nesimtit, etc

#262
paul_adrian

paul_adrian

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 2
  • Înscris: 27.12.2017
@Izodom doresc sa iau in calcul constructia unei case pasive dupa ce am primit pareri mai mult sau mai putin obiectivr despre CLT si Timberframe. Presupun ca dvs va ocupati inclusiv de certificarea Pasivehaus. Intrebarea mea este: in cazul in care casa nu primeste certificarea vor exista despagubiri/lucrari extra? Si inca o intrebare: Ce garantie oferiti unei astfel de case? Ce se intampla daca dintr-o eroare exista goluri in zid? Va multumesc!

#263
Izodom

Izodom

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 17
  • Înscris: 12.11.2017

 paul_adrian, on 15 iunie 2020 - 08:17, said:

@Izodom doresc sa iau in calcul constructia unei case pasive dupa ce am primit pareri mai mult sau mai putin obiectivr despre CLT si Timberframe. Presupun ca dvs va ocupati inclusiv de certificarea Pasivehaus. Intrebarea mea este: in cazul in care casa nu primeste certificarea vor exista despagubiri/lucrari extra? Si inca o intrebare: Ce garantie oferiti unei astfel de case? Ce se intampla daca dintr-o eroare exista goluri in zid? Va multumesc!
Buna ziua,
Pentru asigurarea independentei, nu este indicat ca sa se ocupe constructorul/distribuitorul materialelor de aceasta certificare. Aceasta se realizeaza independent de catre persoane autorizate de catre Passive House Institute din Darmstadt si angajate de beneficiar. De asemenea, pe tot parcursul executiei, se urmareste sa fie implicate persoane si materiale certificate, iar fiecare etapa se urmareste si ea. Mai precis, exista arhitecti certificati iar materialele Izodom sunt certificate de aceeasi institutie, ceea ce usureaza obtinerea certificarii viitoarei constructii (https://database.pas...m_Polska_en.pdf).
Nu imi place sa ma laud, mai ales pe o certitudine, insa in acest moment tehnologia Izodom este singura din Romania certificata pentru case pasive. Toti ceilalti care realizeaza case pasive, folosesc o tehnologie clasica, fara certificare pe care incearca sa o duca in standarde de eficienta energetica cat mai ridicate. In ce masura reusesc, nu comentez pentru ca nu am testat niciuna dintre aceste constructii, insa din ceea ce am observat din calculele unui cunoscut inginer foarte prezent pe youtube, costurile sunt mai ridicate decat in cazul solutiei noastre.
Raspunsul scurt la intrebarea legata de certificare si garantii pentru aceasta este: materialele izolatoare sunt certificate, toate etapele se urmaresc de catre persoane autorizate astfel incat orice eroare este exclusa. Daca se doreste, se pot stabili si garantii pentru eventuale situatii neconforme, insa in acest caz implica mai mult raspunderea arhitectului care a proiectat si a certificatorului care urmareste executia si a permis ajungerea in aceasta situatie nedorita.
In ceea ce priveste cea de a doua intrebare, aveti de partea dumneavoastra Noul Cod Civil Art. 2531 si Legea 10/1995 care prevede:
Art. 29
Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii, executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii, precum si dupa implinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii ei.

Orice alta prevedere a unui contract nu este valabila si se aplica cele de mai sus.
Fizic, in cazul cofrajelor izolatoare din polistiren, existenta golurilor/segregarilor, se poate constata prin inteparea din interior a peretelui cu o tija metalica sau putin mai costisitor prin angajarea serviciilor unui expert sau firme care are in dotare scaner pentru beton.
Daca mai aveti intrebari, ma puteti contacta la 07........ sau [email protected] pentru a nu mai plictisi aici pe fanii constructiilor din lemn desi topicul este cu subiect ICF...
De asemenea, daca sunteti din zona Bucuresti, putem vizita un santier in lucru.
Multumesc,
Valentin Zaharia

Edited by conu71, 10 April 2021 - 09:26.
date contact


#264
Izodom

Izodom

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 17
  • Înscris: 12.11.2017

 blue_marlin, on 14 aprilie 2020 - 10:22, said:

Salut,

Nu vreau sa iti poluez topicul cu o pledoarie pentru casele pe lemn dar in analiza ta comparativa sunt mai multe informatii incorect prezentate.

Nu am experienta caselor pe beton/zidarie/otel dar pentru cele pe lemn am studiat ce fac altii dincolo de ocean si din experienta catorva constructii pot sa afirm:

• Casele pe lemn nu sunt atat de perisabile, nu se „recicleaza” la 10-20 de ani asa cum spui tu. Facute cum trebuie sar de suta de ani fara probleme. Chiar si un cotet, oricat de neprotejat si prost facut ar fi, sta in piciare macar 20 de ani...
Constructiile din beton "sar" 2000 de ani de cand au inventat romanii betonul si nu necesita atat de multa atentie/grija ca una din lemn.

 blue_marlin, on 14 aprilie 2020 - 10:22, said:

• Apa: e departe de a fi o problema reala; cu materiale de calitate si o proiectare corecta a instalatiilor problema nu este mai mare decat la o casa din orice alt material; mai exista si hidroizolatia pt spatiile umede...
Nu vi s-a fisurat niciodata un racord flexibil? La acestea nu se pune problema "daca" se intampla ci "cand". Iar legea lui Murphy spune ca se intampla cand nu suntem acasa... si ghici ce? - sifonul de pardoseala din baie nu este proiectat sa preia o cantitate prea mare de apa, deci aceasta va excede zona hidroizolata profi.

 blue_marlin, on 14 aprilie 2020 - 10:22, said:

• Focul: structura din lemn se ignifugheaza si este incapsulata intre materiale ignifuge; oare lemnul ignifugat arde mai tare decat polistirenul caselor din beton?
Garantia oricarei substante de ignifugare normale (cost rezonabil) este de maximum 5 ani. Dupa aceea ce fac, demontez casa ca sa il mai aplic odata? Iar "incapsularea", cine pune gips carton rezistent la foc in toata casa si care este rezistenta acestuia la foc? 30 minute? Polistirenul se topeste si arde in prezenta unei surse de foc desi este ignifugat, insa aici vorbim de structura de rezistenta, iar diafragma de beton de 150 mm are rezistenta la foc conform normativ REI120, deci doua ore, iar asta pentru plansee, zidurile logic mai mult.

 blue_marlin, on 14 aprilie 2020 - 10:22, said:

• Daunatorii: tratamentul lemnului face fata si la daunatori; sarpantele si mansardele usoare din lemn, multe dintre ele netratate, nu se imprastie in vant din cauza lor.
Tratamente, grija, batai de cap... in cazul betonului nu ma doare capul si nici nu trebuie sa caut pareri si "specialisti" pe forumuri.

 blue_marlin, on 14 aprilie 2020 - 10:22, said:

• Americanii nu isi fac case de lemn pt ca sunt eco`; ei sunt departe de a fi un popor „verde” – o fac pt ca sunt cele mai ieftine. Si oricat de ieftine ar fi nu isi permit nici ei sa isi cumpere o casa noua la fiecare 10-20 de ani.
Sunt ieftine la ei, studiaza mai bine piata.

 blue_marlin, on 14 aprilie 2020 - 10:22, said:

• Pretul: casele pe lemn nu sunt cele mai scumpe. La acelasi grad de izolare sunt mai ieftine decat casele grele pt ca au o fundatie mult mai usoara, materialele pot fi standardizate, materialele de izolat intre montanti sunt mai ieftine, se pot prefabrica peretii / planseele in atelier, timpii de santier sunt mici, etc.
Daca vrei musai bineinteles ca poti sa le faci sa fie mai scumpe, supradimensionand inutil structructura, montand piesa cu piesa pe santier, folosind izolatii rigide intre montanti, adaugand un profit nesimtit, etc
Casele din lemn in Romania sunt printre cele mai scumpe solutii, iar asta fara sa luam in calcul CLT.
Am avut si am cereri pentru fundatii Izodom pentru case CLT, oare de ce?
Materiale de izolat intre montanti??? Asta e izolatie continua pentru casa pasiva??? Vezi la ubakus.de ce se intampla in zona montantilor.
Daca vorbim de costuri ICF versus lemn, aici eu am alta teorie: indiferent unde este pre/fabricata si montata structura din lemn si izolatia acesteia, inglobeaza o cantitate foarte mare de manopera care se regaseste in pretul final al constructiei, spre deosebire de ICF care poate avea un pret mai mic sau asemanator, insa costurile se regasesc in tehnologie/material si mai putin in manopera.

Valentin Zahaira
............

Edited by conu71, 10 April 2021 - 09:27.
reclama la site


#265
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016
Asa cum v-am spus deja nu am intentia de a va polua topicul dar manifestati in continuare lipsa de obiectivitate, prezentand informatii departe de realitate despre „concurenta”.

Ma voi opri cu acest post, asteptand totusi de aici mai multa informatie tehnica obiectiva despre sistemul pe care il comercializati si mai putine legende urbane despre domenii din care demonstrati ca nu stiti prea multe.

 Izodom, on 15 iunie 2020 - 11:46, said:

Constructiile din beton "sar" 2000 de ani de cand au inventat romanii betonul si nu necesita atat de multa atentie/grija ca una din lemn.
Desi materialul e cunoscut de peste 2000 de ani e surprinzator ca pana in secolul trecut nu l-a folosit nimeni ca sa isi faca o casa.
La fel de surprinzator este ca lemnul, desi necesita multa atentie / grija, e folosit continuu de peste 10000 de ani si e inca in topul materialelor de constructii.


Nu vi s-a fisurat niciodata un racord flexibil? La acestea nu se pune problema "daca" se intampla ci "cand". Iar legea lui Murphy spune ca se intampla cand nu suntem acasa... si ghici ce? - sifonul de pardoseala din baie nu este proiectat sa preia o cantitate prea mare de apa, deci aceasta va excede zona hidroizolata profi.
Da, am patit-o cu un por pe un racord, dar in „casa” din beton si vecinul de sub mine si-a renovat baia si doua dormitoare. Inca ma mai acuza ca din cauza mea are si acum igrasie.

Garantia oricarei substante de ignifugare normale (cost rezonabil) este de maximum 5 ani. Dupa aceea ce fac, demontez casa ca sa il mai aplic odata? Iar "incapsularea", cine pune gips carton rezistent la foc in toata casa si care este rezistenta acestuia la foc? 30 minute? Polistirenul se topeste si arde in prezenta unei surse de foc desi este ignifugat, insa aici vorbim de structura de rezistenta, iar diafragma de beton de 150 mm are rezistenta la foc conform normativ REI120, deci doua ore, iar asta pentru plansee, zidurile logic mai mult.
In specificatiile tehnice ale produselor (cele pe care le-am citit eu), doar unul dintre ele avea aceasta garantie pe 10ani pentru ignifugare, partea anti insecte / antimucegai fiind nelimitata. Celelalte nu specifica nici un termen.
Substantele de ignifugare sunt in general saruri, care schimba structura suprafetei lemnului, facand-o mai greu inflamabila.
Nu sublimeaza ca sa dispara de pe lemn, nici nu isi schimba compozitia chimica in contact cu umiditatea sau gazele din aer.
Cum ar putea sa dispara efectul lor? Garantia e doar o evitare a producatorului de a-si asuma riscul pe termen nelimitat pentru cazul ca esti un idiot piroman care insista sa isi dea foc la casa, si care, indiferent din ce material ar fi structura, va reusi in timp.
Ca sa se aprinda local structura din lemn ignifugata, ingropata in izoaltie si acunsa in spatele gips cartonului (rezistent la foc sau nu, dar necombustibil) ai nevoie de un foc serios in casa, caz in care conteaza prea putin din ce e facuta structura, daca rezista o ora sau mai mult.
Cu ce te ajuta ca structura rezista o ora in plus daca mori axfixiat sau prajit?
Polistirenul interior de la Amvic e cel putin la fel de expus focului ca si lemnul din structura, doar ca este mai inflamabil.


Tratamente, grija, batai de cap... in cazul betonului nu ma doare capul si nici nu trebuie sa caut pareri si "specialisti" pe forumuri.
E aceiasi bataie de cap ca si in cazul tratamentului sarpantei pe care ar trebui sa o faci daca la casa Amvic ai nu ai acoperis terasa.

Sunt ieftine la ei, studiaza mai bine piata.
Foarte ieftine. Una dintre primele cautari pe google da o medie de 250,000$  

Casele din lemn in Romania sunt printre cele mai scumpe solutii, iar asta fara sa luam in calcul CLT.
Am avut si am cereri pentru fundatii Izodom pentru case CLT, oare de ce?
Materiale de izolat intre montanti??? Asta e izolatie continua pentru casa pasiva??? Vezi la ubakus.de ce se intampla in zona montantilor.
Daca vorbim de costuri ICF versus lemn, aici eu am alta teorie: indiferent unde este pre/fabricata si montata structura din lemn si izolatia acesteia, inglobeaza o cantitate foarte mare de manopera care se regaseste in pretul final al constructiei, spre deosebire de ICF care poate avea un pret mai mic sau asemanator, insa costurile se regasesc in tehnologie/material si mai putin in manopera.
Calculatorul de pe site-ul dumneavoastra va contrazice. Introducand datele casei mele (114mp utili) rezulta approx 32,000 euro doar pentru materiale, varianta low level (polistiren 200mm, beton, otel si atat).
Concurenta (cei care fac casele din lemn) se lauda cu oferte sub 200 euro/mp, fara fundatie, oferind mult mai mult.
Construind in regie proprie pe structura din lemn (izolatie 30cm) cu aceasta suma am ajuns in faza de „la gri”, „cantitatea foarte mare de manopera” inclusa.
Referitor la izolatie, izolatia dintre montanti este doar o parte a izolatiei iar montantii, in afara de fapul ca sunt mai putin de 7-8% din volumul peretelui, sunt dintr-un material care izoleaza acceptabil, de circa 20 de ori mai bine decat betonul.
Daca tot ati mentionat Ubakus, m-ati facut curios cum se comporta un perete Amvic.

La peretele Amvic cu 50-150-250mm rezultatele sunt mai slabe decat ale peretelui meu cu 300 de mm de izolatie cu punti termice (montantii) si amandoua inca nu sunt in categoria "pasiv".



Valentin Zahaira
...............

Attached Files

  • Attached File  1.jpg   56.28K   30 downloads
  • Attached File  2.jpg   83.33K   30 downloads
  • Attached File  3.jpg   157K   32 downloads
  • Attached File  4.jpg   127.84K   29 downloads

Edited by conu71, 10 April 2021 - 09:28.
editare site


#266
cristobob

cristobob

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,435
  • Înscris: 06.01.2014

 blue_marlin, on 17 iunie 2020 - 13:28, said:

Asa cum v-am spus deja nu am intentia de a va polua topicul dar manifestati in continuare lipsa de obiectivitate, prezentand informatii departe de realitate despre „concurenta”.
...

lemnul, desi necesita multa atentie / grija, e folosit continuu de peste 10000 de ani si e inca in topul materialelor de constructii.
Rog a se observa aceeasi "lipsa de obiectivitate". Da, mno...trebuie sa tragem focul sub betonul sau lemnul nostru, al fiecaruia.

Ce bine ca am caramida.Posted Image

#267
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016

 cristobob, on 17 iunie 2020 - 13:40, said:

Rog a se observa aceeasi "lipsa de obiectivitate". Da, mno...trebuie sa tragem focul sub betonul sau lemnul nostru, al fiecaruia.

Ce bine ca am caramida.Posted Image
Apai no, la un argument de genul "bunicul meu a omorat 5000 de chinezi" ce replica poti sa dai, daca e musai solicitata? Posted Image

#268
Izodom

Izodom

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 17
  • Înscris: 12.11.2017

 blue_marlin, on 17 iunie 2020 - 13:28, said:

Asa cum v-am spus deja nu am intentia de a va polua topicul dar manifestati in continuare lipsa de obiectivitate, prezentand informatii departe de realitate despre „concurenta”.

Ma voi opri cu acest post, asteptand totusi de aici mai multa informatie tehnica obiectiva despre sistemul pe care il comercializati si mai putine legende urbane despre domenii din care demonstrati ca nu stiti prea multe.
Aveti dreptate sa ne oprim aici deoarece vad ca sunteti un fan inrait al structurilor din lemn, dar in acelasi timp jonglati ca un agent de vanzari profesionist cu preturi pe metrul patrat fara fundatie, cu sau fara acoperis, cu perete Amvic care este nu stiu cum in Ubakus (daca ati fi corect, ati alege Neopor cu grosime perete 25+15+5 si veti obtine garantat 0,1 w/m2K). Sa presupunem ca totusi nu ati fost atent si ati luat in calcul polistiren normal de la Amvic si nu Neopor folosit de Izodom.
Totusi, ca sa fie clar pentru toata lumea, Izodom este un material CERTIFICAT de singura institutie abilitata in domeniul caselor pasive din Europa, iar orice alta pretentie ca putem face din rahat bici sau din hambar palat cu pretentii de casa pasiva, o consider cel putin neavenita.
De fapt contestati o testare si certificare oficiala, ceea ce este clasic nu doar pentru zona de constructii din Romania.
In ceea ce priveste jongleria cu pretul tin sa va explic ce contin cei 32.000 euro:
- in primul rand ati adaugat TVA ceea ce inseamna ca pretul fara, ar fi aprox 27.000
- in constructii se calculeaza totul la suprafata construita desfasurata, iar ceea ce ati prezentat ca utila 114 mp, ar deveni aprox 132 mp scd
- 27.000 euro / 132 mp = 205 euro/mp, iar aici vorbim de fundatie izolata inclusa, pereti si acoperis cu izolatie medie conform clasificarii Izodom, dar net superioara altor inventii din piata (15+15+5, ceea ce recomand pentru clima temperata ca si raport izolatie/pret), coeficient CERTIFICAT DE 0,15 w/m2K.
M-ati facut totusi curios, ce ofera concurenta "mult mai mult" fata de noi? Cuie, scotch, aracet, folii antivapori? Ca doar nu vre-o stripteuza la pachet ca sa incalzeasca atmosfera din casa? Iar partea cu "fara fundatie", inseamna ca trebuie sa mai adaugam 5-10.000 euro pentru o fundatie izolata, ceea ce duce pretul lor undeva mai sus decat cel oferit de Izodom.
Este usor sa arunci cu vorbe fara o sustinere clara (calcul matematic sau certificare), de aceea va recomand sa studiati calculele lui Marius Soflete pentru casa Noi2plus1, iar celor interesati le pot trimite acelasi deviz dar in varianta Izodom daca imi vor cere asta la [email protected] (realizabila chiar si la un pret mai mic daca mai lucram la pretul finisajelor).
Daca nici Soflete, care este considerat un guru al constructiilor din lemn nu este de incredere, atunci pe cine sa mai credem? Pe cineva care ne povesteste ca a construit o casa din lemn in regie proprie???
Va urez succes in finalizarea locuintei si va multumesc ca mi-ati analizat si mi-ati demontat punctual comentariile (asa cum ati putut, mai mult sau mai putin argumentat/dovedit), insa totusi nu inteleg ce cautati pe un topic despre Amvic sau ICF in general daca nu agreati decat lemnul ca si material structural...
Va felicit si pentru cunostintele acumulate din pasiune pentru lemn ca persoana privata, insa as inclina sa cred ca activati in sectorul constructiilor, caz in care va ofer posibilitatea de a colabora, deoarece nu tin neaparat sa si construiesc.

Valentin Zaharia
.............

Atasat si simularea in Ubakus cu specificatia ca nu exista ICF in listele lor (care asigura o etanseitate mai buna decat panourile clasice), iar densitatea pentru Neopor este doar de 15kg/m3 fata de 30 kg/m3 cum avem noi.

Attached Files


Edited by conu71, 10 April 2021 - 09:28.


#269
acer5600

acer5600

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 36
  • Înscris: 04.10.2014
Marius, isi spune parerea despre cofraje ( insulated concrete forms ) :

https://youtu.be/MkkFslDGsNE?t=1401

Nu stiu daca mai are si alte video-uri despre cofraje, eu am vazut cam 75% din ce a pus pe youtube, sunt fan... pentru ca explica logic, prezinta tehnologii noi... nu e ca aici unde toti spun ca sunt ingineri si se fac o ciorba de cunostinte de "specialitate" si la urma mai vin si unii profesori universitari specializati in gramatica limbii romane care polueaza subiectele( ar vrea sa le vad  measale de pe  whatsapp )... Se mai spun si lucruri interesante.
@BodCasa o sa venim la Brasov sa-ti decopertam casa si  facem si un berbec sa lovim in ziduri. GLUMESC ! nu am putut sa ma abtin, cand vad cata ura au generat aceste cofraje. Eu sincer iti multumesc pentru toate informatiile pe care le-ai dat !

#270
stanasescu

stanasescu

    New Member

  • Grup: Candidate Members
  • Posts: 1
  • Înscris: 28.10.2019
Salut,

A mentionat cineva in postarile anterioare amvic-ul care isi facea reclama la OTV. O alegere de marketing cel putin nefericita.
Nu-mi permit sa comentez solutia constructiva pentru ca nu ma pricep, domeniul meu de activitate fiind in IT.
In schimb pot sa va spun ce am constatat dupa aproximativ 8 ani petrecuti intr-un apartament de 2 camere ridicat pe sistem amvic.
Blocul in care stau este un P+3, situat in Mogosoaia, ridicat undeva pe la inceputul anilor 2000.
Apartamentul este situat la parter, pe colt, implicit am 3 pereti exteriori iar incalzirea este prin pardoseala.
Ca si concluzii pot enumera asa:
- izolare fonica buna, am un loc de joaca la mai putin de 2 metri de mine, 13 copii care urla constant pe perioada verii
- temperatura interioara buna pe timp de iarna, centrala este setata pe minim, cand afara sunt 0 grade, am 25 in interior in cea mai racoroasa camera
- mobila de bucatarie este suspendata in perete fara probleme (am auzit zvonuri cum ca ar fi greu cu datul gaurilor)
- nu am probleme cu semnalul wifi in casa (poate si pentru ca sunt doar 50 mp)
- singurul dezavantaj pe care il gasesc este legat de semnalul GSM (daca nu ar exista functia de wifi calling pe telefon si m-as baza strict pe reteaua GSM, probabil marea majoritate a apelurilor s-ar desfasura din balcon)

Cam asta este tot ce-mi vine in minte la momentul asta. Intentionez in aproximativ 2 ani de zile sa-mi ridic o casa (m-am saturat de atatia ani de stat la bloc). Am incercat pe cont propriu sa ma interesez despre toate solutiile constructive, incepand cu lemn, metal, zidarie, containere, le-am trecut pe toate in revista si avand experienta traiului cu amvic pot spune ca sunt tentat sa merg tot pe cofraje termoizolante.
Imi surade ideea unui santier curat, ridicarea rapida a casei, izolatia si rezistenta constructiei.
Sper sa vina cat mai repede momentul in care sa pot scrie la rubrica Jurnalul casei.

Sarbatori fericite,
Sergiu Tanasescu

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate