Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Presbiopia - la 43 ani ?

Termen transcriere autovehicul

Cazare Timisoara pe 4-5 zile

Primele zile ale internetului per...
 Ditra 25

Casti USB-C ptr A-54

Aplicatie medicala / asistent med...

De ce vor atația politicieni...
 ERR_ADDRESS_UNREACHABLE

Legea 18/1968 Se mai aplica?

Digi conectare 2 routere prin fir

Succesiune notar versus instanta ...
 Montaj aer conditionat in balcon ...

Cont curent mulți valuta far...

Sugestii plan casa

Experiente cu firme care cumpara ...
 

Kickstarter: Tastatură Cherry românească

- - - - -
  • Please log in to reply
27 replies to this topic

#19
secarica

secarica

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 367
  • Înscris: 11.03.2003

View PostNero-d, on 20 decembrie 2016 - 10:56, said:

majoritatea textelor (din notariat) sunt deja scrise... in formate standard...
e vreo lege care obliga notarii sa scrie cu diacritice?!? ca io n-am auzit...
Chit că n-ai auzit tu, ea există.

Pentru comoditate:
Legea nr. 183 din 16 mai 2006, publicată în monitorul oficial nr. 443 din data de 23 mai 2006
Ordinul nr. 414 al ministrului comunicației și tehnologiei informației din 25 sept. 2006, publicat în monitorul oficial nr. 842 din data de 11 octombrie 2006

Iar „US International” este oricum o idioțenie, chiar și în general dar mai ales pentru „noi” – nu permite generarea caracterelor ă ș ț, chiar și modalitatea de generare a caracterelor â î este anacronică și oricum nu stă nimeni să scrie cursiv folosind combinații de taste pentru caracterele uzuale ale limbii proprii, generarea ghilimelelor unisex este derutantă etc. De fapt, în afară de faptul că se găsește fizic în unele magazine, n-am întâlnit pe nimeni să o folosească pentru ce a fost creată și nici nu prea văd cum. Fă un test: activează în Windows aranjamentul US English International, după care încearcă să scrii niște ghilimele sau mai multe cuvinte care conțin â și î.

Cristi

Edited by secarica, 24 December 2016 - 21:09.


#20
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011
Am postat inițial aici un mesaj de răspuns la acest fir de discuție. Cum mesajul meu atingea problema scrierii fără diacritice într-un mod mai general, nu neapărat legat de campania pentru crearea unei tastaturi fizice conforme cu standardul Rumînesc, am decis să-l mut în topicul general dedicat diacriticelor. Mesajul se află acum la adresa:

http://forum.softped...6#entry20397293

Edited by Crugasic, 24 December 2016 - 22:00.


#21
secarica

secarica

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 367
  • Înscris: 11.03.2003

View PostCrugasic, on 24 decembrie 2016 - 21:35, said:

Aşa că în loc de o campanie pentru strîngerea de fonduri în vederea creării unei tastaturi cu diacritice inscripţionate pe taste (din care există destule în magazine) ar fi mai indicată strîngerea de fonduri pentru o campanie în mass-media (televiziune şi internet, de ex. YouTube) în favoarea scrierii cu diacritice, şi pentru ridiculizarea scrierii fără diacritice, care trebuie să intre în conştiinţa populară ca fiind greşită, deci nerecomandabilă pentru un om educat.
1. Cine te oprește să faci tu ceea ce propui altora ?
2. Ce este greșit în a face și ce face Cristian Adam ?
3. Tu de ce nu scrii corect românește ? Mă refer la (doar) ş și ţ scris cu sedilă în loc de virgulă, pentru restul nu sunt în măsură să comentez.
4. Tastaturi conforme cu standardul, pe care să apară inscripționate (de exemplu) și accentele de tip tastă moartă, eu nu am văzut la magazine – cu excepția unei serii de laptopuri Toshiba, acum câțiva ani. Poți să îmi indici un loc (magazin), azi, unde există așa ceva ? Așa sporadic am mai văzut tastaturi RO fabricate de Fujitsu Siemens livrate însă numai cu tot cu sisteme la companii mari, iar de curând am aflat că și Maguay a livrat unele, însă tot numai cu sisteme la companii mari (destul de logic: niște tastaturi „custom” sunt oricum scumpe, preț care însă devine nesemnificativ raportat la un ansamblu complex și posibil scump per total).

Cristi

Edited by secarica, 24 December 2016 - 22:39.


#22
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postsecarica, on 24 decembrie 2016 - 22:19, said:

1. Cine te oprește să faci tu ceea ce propui altora ?

Nu mă oprește nimeni, numai că eu am făcut deja destul pentru scrierea cu diacritice prin multele mesaje postate în forumurile de discuții și pe bloguri. Mă miră însă că cineva care a mai avut tentative similare eșuate continuă să persevereze pe aceeași cale, deși este clar că nu va reuși, pentru că abordarea aceasta pur și simplu nu prinde la populația Rumînească, iar cauzele care trebuie tratate sînt altele, nu lipsa instrumentului.

View Postsecarica, on 24 decembrie 2016 - 22:19, said:

2. Ce este greșit în a face și ce face Cristian Adam ?

Nu este greșit ce face el, dar este ineficient. Timpul și banii pe care vrea să-i cheltuiască ar putea fi investiți într-o campanie mass-media și așa ar avea mai mult succes, pentru că scopul lui este răspîndirea scrierii cu diacritice, iar crearea de tastaturi fizice este doar un mijloc (ineficient, după părerea mea, pentru că ele există deja în comerț) pus în slujba acestui scop.

View Postsecarica, on 24 decembrie 2016 - 22:19, said:

3. Tu de ce nu scrii corect românește ? Mă refer la (doar) ș și ț scris cu sedilă în loc de virgulă, pentru restul nu sunt în măsură să comentez.

Eu scriu foarte corect, ba mai mult, folosesc tastatura creată chiar de tine și luată de pe situl tău. Tu însuți ai numit-o "Romanian (standard, cu sedile)". Nu mă împiedică nimic să scriu cu diacriticele cu virgulă, însă dacă mi-ai fi citit mesajele de pe firul de discuție "Diacritice" și de pe grupul de discuții cu același nume de pe Google Groups ai fi văzut că aspectul acestor diacritice îmi displace profund, pentru că virgula de sub litere pentru multe fonturi seamănă mai mult cu un punct sau cu o linie scurtă dreaptă. Îmi place mai mult arcuirea sedilei, care reflectă mai bine arcuirea unei virgule adevărate. La asta se adaugă faptul că pe anumite dispozitive mai vechi diacriticele cu virgulă nu se afișează bine.

View Postsecarica, on 24 decembrie 2016 - 22:19, said:

4. Tastaturi conforme cu standardul, pe care să apară inscripționate (de exemplu) și accentele de tip tastă moartă, eu nu am văzut la magazine – cu excepția unei serii de laptopuri Toshiba, acum câțiva ani. Poți să îmi indici un loc (magazin), azi, unde există așa ceva ? Așa sporadic am mai văzut tastaturi RO fabricate de Fujitsu Siemens livrate însă numai cu tot cu sisteme la companii mari, iar de curând am aflat că și Maguay a livrat unele, însă tot numai cu sisteme la companii mari (destul de logic: niște tastaturi „custom” sunt oricum scumpe, preț care însă devine nesemnificativ raportat la un ansamblu complex și posibil scump în ansamblu).

Păi am tot indicat aceste locuri în ultimii ani. Vezi mesajele de mai jos.

http://forum.softped...2#entry14035765
http://forum.softped...0#entry15507762
http://forum.softped...8#entry15542364
http://forum.softped...8#entry15564833
http://forum.softped...8#entry15615517
http://forum.softped...6#entry16862198

Primul mesaj e din 2013 și în el care vorbesc de nou-apărutele tastaturi de la Auchan. A fost și un mesaj anterior în care spuneam de tastatura ieftină de la Real, prima conformă cu standardul, dar acest lanț de magazine nu mai există, fiind preluat de Auchan, deci nici tastatura respectivă nu mai există. Mai sînt și alte mesaje în paginile următoare unde vorbesc de situația de la Auchan, Carrefour, Cora. Am dat exemple și de calculatoare portabile noi de la HP (găsibile în toate marile magazine de electronice, de genul Media Galaxy, Flanco, Altex, Domo, etc.) care au tastatură cu diacritice conformă cu standardul, ba chiar mai bună din moment ce pe ele nu apar literele străine care nu au ce căuta pe o tastatură Rumînească. Francezii au și ei minorități în țară (bascii de ex.) și totuși standardul franțuzesc de tastatură nu include "N"-ul cu tildă specific alfabetului basc. La fel și în ce privește alte standarde naționale de tastatură. Nu sînt împotriva posibilității de a include litere ale limbilor minoritare în standardul de tastatură Rumînesc, dar sînt contra inscripționării lor pe taste. Asta creează impresia că e vorba de litere ale alfabetului Rumînesc, ceea ce nu e cazul.

Edited by Crugasic, 24 December 2016 - 23:25.


#23
secarica

secarica

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 367
  • Înscris: 11.03.2003

View PostCrugasic, on 24 decembrie 2016 - 23:06, said:

[... despre 1. ...]
Știu că depui eforturi, însă la modul în care o faci – mai ales cu texte extrem de lungi și insistând cu bizarerii gen rumân, indiferent dacă corect sau nu dar sigur anacronic în raport cu uzanța (plus alte mărunțișuri) – dispersezi atenția de la scopul pe care (zici că) îl susții cu diacriticele și totul se diluează, cu efect poate nu chiar zero, dar cam p'acolo.

Cât despre „mă miră însă că cineva care a mai avut tentative similare eşuate continuă să persevereze pe aceeaşi cale, deşi este clar că nu va reuşi”, depinde de punctul de vedere: perseverența poate constitui și un avantaj, de exemplu prin experiența acumulată și eventual valorificată în noua conjunctură. În plus, nu văd ce sens are descurajarea unei asemenea acțiuni; a spune că „interesant, dar pe mine nu mă interesează” e ok, dar a spune „interesant, dar este clar că nu vei reuși” e cam aiurea.

View PostCrugasic, on 24 decembrie 2016 - 23:06, said:

[... despre 2. ...]
Din câte înțeleg eu (?), acel Kikstarter este un ceva de tip „crowdfunding”. Nu mă pricep la asta, dar suspectez că printr-un crowdfunding se pot finanța doar proiecte palpabile sau măcar identificabile (produse fizice, sau proiecte culturale cu finalizare printr-un film sau spectacol, sau etc.), dar nu și lobby-uri. Vino cu propuneri sau chiar cu acțiuni concrete dacă ai vreo (altă) viziune.

View PostCrugasic, on 24 decembrie 2016 - 23:06, said:

[... despre 3. ...]
„foarte” corect reprezintă strict punctul tău de vedere. Pentru multă lume, corect (ca să nu mai zic de „foarte”) înseamnă (de exemplu) să scrii cu â din a. Că așa-i corect, azi. Faptul că în secolul trecut se scria altfel este lipsit de relevanță din punctul de vedere al corectitudinii, în special pentru generația de la '90 încoace. Iar ocolirea cu bună-știință, de-acum (la >10 ani de la oficializarea în mediul electronic), a unor caractere corecte doar din cauza unor softuri antice sau a unor incompetenți care țin cu dinții de ISO-8859-x, nu rezolvă nimic: nici nu faci mai bun un soft scris prost și nici nu faci mai competent pe un incompetent.

Într-adevăr eu însumi am numit tastatura „Romanian (standard, cu sedile)”, dar pe de o parte asta deja este istorie (sunt mai mult de 12 ani de când le-am generat), iar pe de altă parte tot pe-acolo pe undeva scriu că „Atenție ! Nerecomandat lingvistic ! Instalați doar dacă știți că vă este absolut necesar, tehnic vorbind !”.

Cât depre preferința personală, este foarte bine că poți să ți-o exprimi liber – lipsa unei astfel de libertăți a fost unul dintre motivele pentru care l-am împușcat pe ăla acum 27 de ani. Numai că (după părerea mea) preferința personală este una, iar tentativa de a convinge pe alții despre ceea ce consideri tu a fi „corectitudine” (mai ales când conține diverse discrepanțe față de medie) este alta.

View PostCrugasic, on 24 decembrie 2016 - 23:06, said:

[... despre 4. ...]
Nerelevant, atât timp cât nu poți veni cu indicații precise și/sau poze. Tastaturi US English pictate doar cu ĂÎȘȚÂ am mai văzut și eu, dar asta nu înseamnă nimic. Fără inscripționare corectă și cât mai completă (cu obiecția de mai jos), este greu de ghicit cum se generează (de exemplu) : sau ; sau ".

În privința literelor đ Đ și ł Ł, ai dreptate. Nu a fost o scăpare, dar nici o alegere fericită – practic doar am perpetuat o convenție precedentă, nestandardizată la vremea respectivă. Problema cu literele alea este că – prin definiție – sunt nedecompozabile (sau cum s-o spune), adică din punct de vedere al codării sunt caractere de sine stătătoare, nu ca altele care se fac prin adăugarea unui accent care după aia poate fi și detașat. Totuși, la următoarea revizuire a standardului (care nu știu când va fi), cochetez cu ideea de a adăuga o tastă moartă pe tasta /? prin care astfel să se poată genera đ Đ și ł Ł. Mai e de rumegat (dar nu de renunțat la ele, nu detaliez acum motivele). Există însă un detaliu de care se poate ține cont: standardul românesc SR 13392:2004 nu obligă inscripționarea tuturor simbolurilor pe capacele tastelor, ci doar recomandă inscripționarea lor. Nu mai știu exact ce specifică ISO/IEC 9995-x (cel care specifică generalitățile), dar parcă nici acolo nu este prezentă o asemenea obligativitate (ar trebui să verific pe ultima versiune a standardului, pe care însă nu o am disponibilă acum). Ideea este că trebuie găsit un compromis între ce este util pentru ca utilizatorul să știe că se poate și alomerația de simboluri care poate fi derutantă chiar în detrimentul acceptării tastaturii ca atare. Calea compromisului îi revine implementatorului, în acest caz Cristian Adam Posted Image

Cristi

Edited by secarica, 25 December 2016 - 15:22.


#24
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postsecarica, on 25 decembrie 2016 - 15:15, said:

Știu că depui eforturi, însă la modul în care o faci – mai ales cu texte extrem de lungi și insistând cu bizarerii gen rumân, indiferent dacă corect sau nu dar sigur anacronic în raport cu uzanța (plus alte mărunțișuri) – dispersezi atenția de la scopul pe care (zici că) îl susții cu diacriticele și totul se diluează, cu efect poate nu chiar zero, dar cam p'acolo.

Efectul mesajelor mele nu e deloc aproape de zero, asta e sigur. Cu mesajele mele am convins multă lume să scrie cu diacritice și tot cu ele le-am demonstrat adversarilor scrierii cu diacritice că nu au nici un argument rațional pentru modul lor de a scrie.

În ce privește "bizareriile" mele, ele nu sînt ciudățenii decît în ochii celor care nu cunosc istoria limbii și a poporului și s-au lăsat prostiți de propaganda latinomană cu care au fost îndoctrinați în școală. Cuvîntul "Rumîn" nu este o bizarerie, el este adevăratul nume al poporului, cel pe care l-au folosit strămoșii autohtoni, de la țară, nu veneticii fanarioți de la oraș care se voiau urmașii Romei Imperiale sau preoții greco-catolici care aveau ca misune catolicizarea populației vorbitoare de Rumînă. În fapt numele "Român" a fost el însuși socotit o bizarerie la început, pentru că poporul nu se denumea astfel și nu se identifica cu el. Era un cuvînt inventat, avînd scopul de a înșela atît populația autohtonă cît străinii needucați în ce privește originea adevărată a poporului Rumîn, care nu se trage de la Roma. Marea majoritate a coloniștilor aduși de Romani în Dacia nu proveneau din peninsula Italică, care nu mai avea în acele vremuri exces de populație, iar colonizarea cu Italici fusese interzisă chiar de Traian tocmai din motivul că nu avea nici un interes să depopuleze peninsula unde era centrul imperiului. Faptul că numele inventat și mincinos "Român" s-a impus cu timpul în fața numelui natural și adevărat "Rumîn" este o dovadă a puterii conspirației latinomane. Această conspirație dirijată din exterior și-a impus elucubrațiile cu ajutorul instituțiilor de stat, finanțate, culmea, din banii poporului care a fost obligat să-și schimbe numele dat de strămoșii lui cu un nume dat de niște agenți politici sau religioși aflați în slujba străinătății. Poporul n-a avut nimic de cîștigat de pe urma schimbării numelui, ba din contră, acum are de pierdut din cauza asemănării cu numele altui popor, care a avut forța să ceară să i se respecte numele strămoșesc adevărat și să nu i se dea un nume fals de către străini. Acel alt popor care are mai multă demintate identitară este poporul numit "Romani" sau "Rom" care nu a acceptat să preia un nume dat de către străini (Țigani, Gipsy, etc.), ci și-a impus în conștiința străinătății numele lui adevărat dat de strămoși. Spre deosebire de Romani/Romi (Țigani), Rumînii au fost proști și au acceptat să le fie schimbat numele în Români, iar acum se văd confundați cu Romanii (Romii) de origine Indiană, care se găsesc în număr mare pe teritoriul României (țară numită în Engleză Romania, adică Țara Țiganilor).

O altă bizarerie de care mă fac vinovat este folosirea cuvîntului "sînt" care este exact în aceeași situație cu cuvîntul "Rumîn". Cuvîntul "sînt" este cuvîntul adevărat folosit de strămoși și a rezultat din evoluția naturală a limbii. Cuvîntul "sunt" a fost și el privit la început (în secolul 19, cînd și-a făcut apariția în scris) ca o bizarerie, pentru că nimeni dintre vorbitorii de Rumînă nu l-a folosit vreodată. Cu toate astea conspiratorii latinomani au reușit să-l impună prin intermediul școlii obligatorii finanțate din banii poporului, deci din nou niște agenți plătiți de străinătate și-au impus punctul de vedere în contra adevărului istoric. Dar cu ce s-au ales Rumînii (pardon, Românii) din înlocuirea lui "sînt" cu "sunt"? Cu o mare pagubă, bineînțeles, la fel ca în cazul înlocuirii lui "Rumîn" cu "Român". Acest cuvînt, "sunt", nu provine din evoluția naturală a limbii și a fost luat dintr-o limbă străină moartă, Latina Clasică, care nu era o limbă vorbită, ci doar scrisă. Asta face ca "sunt" să nu fie potrivit pentru o limbă vie cum e Rumîna, lucru care se observă ușor prin faptul că nu poate fi folosit în vorbirea rapidă, el impunînd automat scăderea vitezei de vorbire, ceea ce duce la o poticnire jenantă a discursului, deci la întreruperea cursivității lui. De aceea populația care s-a lăsat prostită de latinomani a ajuns să folosească de fapt două cuvinte, anume "sunt" în cazul vorbirii lente, și "sînt" în cazul vorbirii rapide. Deci pînă acum latinomanii cu modificările lor imbecile au reușit să-i facă pe oameni acestei țări să le fie rușine de numele lor și al țării pentru că în străinătate se văd asociați automat cu Țiganii, și au reușit să le handicapeze vorbirea, adică în loc să pronunțe un singur cuvînt ("sînt") să pronunțe două ("sunt" sau "sînt") în funcție de viteza vorbirii. Nici nu mai zic de cîntece, unde "sunt" strică de-a dreptul armonia dintre muzică și text, făcînd ca cîntăreții să se poticnească și să reducă viteza cîntării în mijlocul melodiei, aceasta fiind încă o dovadă că "sunt" este un cuvînt străin, neadaptat limbii naturale a poporului, spre deosebire de "sînt" care s-a format odată cu cîntecele create de strămoși fiind perfect adaptat nu numai limbii vorbite cu orice viteză, ci și limbii cîntate cu orice viteză.

Mai rămînea ca latinomanii, pe lîngă numele poporului și limba vorbită, să strice și limba scrisă. Și au făcut-o, inventînd bizareria numită Â, de unde a rezultat scrierea scindată a sunetului Î pe motive propagandistice. Orice lingvist din străinătate va afirma fără probleme că conceptul de "Î din I" și "Î din A" este o bizarerie lingvistică nemaiîntîlnită în altă parte și complet inutilă pe deasupra. În nici o altă limbă nu există această scindare de scriere a unui sunet pe considerente de origine a sunetului, origine care este de fapt falsă, deoarece s-a demonstrat că așa-zisul "Î din A" (scris Â) nu provine din A decît într-o minoritate de cazuri, în majoritatea cazurilor provenind din celelalte vocale, inclusiv din I (rivus>râu, ripa>râpă, etc.). Sigur că și lingviștii Rumîni ar spune același lucru dacă nu s-ar teme de faptul că vor fi dați afară de la locurile lor de muncă din institutele de lingvistică, aflate în subordinea Academiei, principala instituție de propagandă latinomană, care torturează poporul Rumîn cu chinuri identitare și lingvistice pentru a-l menține supus și exploatabil de către străini.

Deci, după cum se vede, "bizareriile" mele sînt în fapt adevăruri istorice sau lingvistice, pe care le promovez pentru ca și alții să țină seamă de ele și să se trezească din adormirea rațiunii provocată de propaganda latinomană (sau străinomană în general). Și asta pentru că pericolul este ca lucrurile să degenereze și mai rău decît sînt acum. Iar aici revenim la scrierea fără diacritice. Acest tip de scriere exista și înainte de apariția calculatorului, dar el era doar apanajul persoanelor semi-alfabetizate, fiind deci o "bizarerie", o chestie ciudată, opusă normei. Odată cu apariția scrierii la calculator s-a generalizat scrierea fără diacritice, care a fost încurajată de Academie, pentru că latinomanii au vrut dintotdeauna să facă să dispară din limbă literele nelatine și odată cu ele și sunetele asociate lor. Orice Academie dintr-o altă țară ar fi ripostat imediat și ar fi cerut ca în magazine să se pună în vînzare numai tastaturi cu alfabetul limbii naționale, Rumîna, nu cu alfabetul unei limbi străine, Engleza. Dar Academia Română, fiind o instituție anti-națională aflată în slujba străinătății, nu a reacționat în nici un fel și a lăsat ca Rumînii să ajungă cu timpul să perceapă limba scrisă fără Ă,Î,Ș,Ț ca fiind absolut corectă, în loc să o perceapă așa cum este, ca o bizarerie incorectă.

Deci tu, Cristian Secară, care crezi că numele "Rumîn", cuvîntul "sînt" sau folosirea unei singure litere pentru un singur sunet reprezintă bizarerii, ciudățenii, ai să te trezești peste vreo 10 ani că și scrierea cu diacritice o să fie considerată tot o bizarerie, practicată de o minoritate de oameni. Și asta pentru că ai acceptat regulile idioate emise de Academie și ai început să scrii cu "sunt" și "Â" în mijlocul cuvintelor, fără să-ți dai seama că așa-zisa reformă ortografică din 1993 era doar începutul distrugerii limbii de către străinomani. Aceștia nu au mai fost controlați în nici un fel după 1990, putînd să impună nestingheriți poporului fanteziile lor lingvistice morbide prin care urmează să transfome limba Rumînă dintr-o limbă vie, într-una moartă. Aceiași latinomani care au băgat în limbă cuvîntul handicapant "sunt" sau litera dezbinatoare  sînt cei care se fac responsabili și de scrierea fără diacritice, pentru că ei au dorit-o încă de acum 200 de ani. Și ei vor reuși să distrugă limba Rumînă și poporul Rumîn, dacă lumea nu li se va opune și nu va cere ca Academia să nu mai aibă nici un cuvînt de spus în privința limbii Rumîne, ținînd cont de faptul că toate inițiativele Academiei legate de limbă au fost dezastruoase.

View Postsecarica, on 25 decembrie 2016 - 15:15, said:

Cât despre „mă miră însă că cineva care a mai avut tentative similare eșuate continuă să persevereze pe aceeași cale, deși este clar că nu va reuși”, depinde de punctul de vedere: perseverența poate constitui și un avantaj, de exemplu prin experiența acumulată și eventual valorificată în noua conjunctură. În plus, nu văd ce sens are descurajarea unei asemenea acțiuni; a spune că „interesant, dar pe mine nu mă interesează” e ok, dar a spune „interesant, dar este clar că nu vei reuși” e cam aiurea.

Eu dacă văd că ceva este ineficient o spun, nu menajez sensibilitatea celuilalt. Este în primul rînd în interesul lui să nu-și mai piardă timpul cu inițiative care nu au nici o șansă de reușită. Cine vrea să scrie cu diacritice o poate face cu orice tastatură, nu-i nevoie să dea o sumă enormă pentru o tastatură cu simboluri în loc de unele etichete cu text (cum era vorba în inițiativa trecută) sau una cu comutatoare speciale pentru taste (cum e vorba în inițiativa asta). În situația în care majoritatea celor de la noi ar folosi tastaturi cu diacritice și o parte din ei ar vrea ceva deosebit, da, s-ar putea strînge bani și pentru tastaturi un pic diferite față de normă. Dar la noi lumea nu folosește tastaturi cu diacritice mai deloc, deși există în comerț de cîțiva ani, deci orice inițiativă de creare altor tastaturi cu diacritice este eșuată din start, din lipsa publicului doritor de așa ceva.

Cei cîțiva entuziaști pentru cauza diacriticelor nu sînt de ajuns pentru strîngerea unei sume de cîteva mii de dolari. Repet, doar dacă scrierea cu diacritice s-ar generaliza, atunci oamenii cu bani și-ar permite și astfel de mofturi cum sînt tastaturile scumpe cu diacritice făcute prin comandă specială. Dar altfel, cine vrea tastatură scumpă își poate lua și azi din magazin și poate scrie bine-mersi cu diacritice dacă activează maparea Rumînească de tastatură din sistemul de operare. Deci părerea mea este că în loc să se creeze întîi inițiativa și apoi să se caute publicul care să o susțină, mai bine se creează la început publicul interesat, iar apoi inițiativa care să vină pe gustul lui. Acest public se poate crea numai prin muncă de lămurire de la om la om, pe internet sau în lumea reală. Cînd o să avem în țară cel puțin 70% din populație care să scrie cu diacritice, atunci va exista și o piață pentru tastaturi făcute la comandă și finanțate prin subscriere colectivă.

View Postsecarica, on 25 decembrie 2016 - 15:15, said:

Din câte înțeleg eu (?), acel Kikstarter este un ceva de tip „crowdfunding”. Nu mă pricep la asta, dar suspectez că printr-un crowdfunding se pot finanța doar proiecte palpabile sau măcar identificabile (produse fizice, sau proiecte culturale cu finalizare printr-un film sau spectacol, sau etc.), dar nu și lobby-uri. Vino cu propuneri sau chiar cu acțiuni concrete dacă ai vreo (altă) viziune.

Situația scrierii fără diacritice de la noi nu se poate rezolva crescînd oferta de tastaturi. Există persoane care au la dispoziție tastaturi cu diacritice și totuși nu folosesc tastele Ă,Î,Ș,Ț. Trebuie schimbată mentalitatea populației, care în momentul de față este convinsă că lipsa de reacție a Academiei, a Ministerului Educației și a mass-mediei față de scrierea fără diacritice înseamnă că această scriere este considerată corectă și ca atare nu este nevoie de trecerea la scrierea cu diacritice, pe care o percep ca pe un moft inutil.

Viziunea mea este că lumea trebuie făcută să conștientizeze că scrie incorect și să își dorească să treacă la scrierea corectă. Dacă lumea nu devine conștientă că se află în greșeală, atunci nu se va rezolva nimic. Această acțiune de conștientizare se poate face prin campanii publicitare la TV sau pe internet. Cînd o persoană care scrie fără diacritice se va vedea ridiculizată într-un clip publicitar difuzat pe scară largă, atunci e posibil să vrea să înceapă să scrie corect. Sigur că se poate face conștientizarea și cu ajutorul unor clipuri pline de mesaje pozitive și raționale legate de corectitudinea scrierii, dar din păcate nu cred că va avea un efect prea important. Vorbesc deci de ridiculizarea celor care scriu incorect, pentru că am observat că majoritatea populației este extrem de sensibilă la ridicol, adică nu-și dorește să ajungă într-o situație percepută de ceilalți ca ridicolă. Există în acest sens un exemplu știut de toți. Din cauză că oamenilor li s-a inoculat impresia că asocierea grupurilor Ca-Ca/Ca-Că/Ca-Cu/Ca-Ci/Ca-Ce/Ca-Co în cuvinte succesive este ridicolă, tot mai mulți au început să adauge un "Și" după orice grup "Ca", evitînd astfel "rușinea" cacofoniei. Acest exemplu ne demonstrează puterea fricii de ridicol de a impune schimbări lingvistice la scara întregii populații. Deși înlocuirea lui "Ca" cu "Ca și" este o prostie care duce ea însăși la situații ridicole din cauza nepotrivirii de context, totuși s-a impus în vorbire și o poți auzi în permanență la TV sau în viața de zi cu zi. Dacă însă oamenii ar percepe ridicolul situației de a scrie ca niște semi-analfabeți, atunci ar începe să scrie corect.

Mai există și o altă cale de acțiune, prin contactarea autorităților care au datoria să reacționeze atunci cînd li se raportează o încălcare a drepturilor cetățenilor. De exemplu ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) ar trebui să răspundă la reclamațiile consumatorilor care se simt lezați de faptul că multe din întreprinderile comerciale aflate pe teritoriul țării nu folosesc scrierea corectă pe siturile lor de internet dedicate consumatorilor din Rumînia. Marile magazine, de exemplu Auchan, Carrefour, Cora, eMag, au siturile scrise într-o limbă incorectă, fără Ă,Î,Ș,Ț. Kaufland însă are situl scris cu Ă,Î,Ș,Ț, deci se poate. Compania PSA are siturile Peugeot și Citroen scrise incorect, la fel ca situl companiei Hyundai sau ca situl Toyota. Dar siturile Skoda, Dacia/Renault, Ford, Volskwagen, Mercedes, BMW, Mazda sînt scrise corect, deci iarăși se poate. Tu, Cristian Secară, dacă tot ai scris la Uniunea Europeană ca să le faci reproșuri cu privire la politica lor lingvistică incoerentă, ai putea să scrii și la ANPC ca să le spui despre companiile care au situri scrise într-o limbă ce lezează dreptul consumatorilor de a citi texte scrise într-o limbă corectă, pentru a se informa cît mai eficient cu privire la produsele puse în vînzare de companiile respective.

View Postsecarica, on 25 decembrie 2016 - 15:15, said:

„foarte” corect reprezintă strict punctul tău de vedere. Pentru multă lume, corect (ca să nu mai zic de „foarte”) înseamnă (de exemplu) să scrii cu â din a. Că așa-i corect, azi. Faptul că în secolul trecut se scria altfel este lipsit de relevanță din punctul de vedere al corectitudinii, în special pentru generația de la '90 încoace.

Greșești profund în afirmațiile tale, pentru că ai impresia că norma lingvistică (impusă artificial) este identică cu normalul lingvistic (eficiența maximă rezultată prin evoluția naturală). Ei bine, norma actuală de a scrie același sunet cu două litere diferite (Î și Â) în funcție de poziția sunetului în cuvînt este anormală, ba mai mult este stupidă, prostească, pentru că așa cum spune limba populară: "Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul". Adică omul de la noi nu e prost destul dacă nu se handicapează singur fudulindu-se cu "sunt" și "Â", lucruri care nu impresionează pe nimeni în străinătate. Ca să nu mai vorbim de faptul că aceeași normă cu scop exclusiv de fudulie propagandistică este handicapantă, încetinind scrisul la calculator, unde ești obligat să folosești două taste diferite pentru același sunet în loc de una singură, cum este cazul cu celelalte sunete ale limbii Rumîne. Eu pun pe primul plan istoria adevărată a limbii și eficiența ei ca vector de comunicare și refuz orice folosire propagandistică a limbiii. Ca urmare, nimeni nu mă poate convinge să-mi încetinesc vorbirea folosind "sunt" sau să-mi încetinesc scrisul folosind "Â". Că doar nu-s prostul latinomanilor! Din păcate latinomanii și-au găsit milioane de fraieri pe care-i handicapează lingvistic și identitar de 200 de ani încoace după bunul plac.

View Postsecarica, on 25 decembrie 2016 - 15:15, said:

Iar ocolirea cu bună-știință, de-acum (la >10 ani de la oficializarea în mediul electronic), a unor caractere corecte doar din cauza unor softuri antice sau a unor incompetenți care țin cu dinții de ISO-8859-x, nu rezolvă nimic: nici nu faci mai bun un soft scris prost și nici nu faci mai competent pe un incompetent.

Nu ocolesc deloc caracterele Ș și Ț cu virgulă. Am tradus multe softuri și ori de cîte ori a fost posibil, adică softul era perfect compatibil Unicode, am folosit Ș și Ț cu virgulă în loc de Ș și Ț cu sedilă. Deci probabil că jumătate din traducerile mele sînt scrise cu Ș/Ț deși puteam să le scriu cu Ș/Ț. Dar repet, pe forumuri folosesc variantele cu sedilă pentru că înmomentul de față arată mai bine decît cele cu virgulă. Chiar și acum, în editorul de text, văd diferența, în sensul că literele Ș/Ț cu virgulă din fontul Arial au o virgulă care arată ca un punct, în timp ce Ș/Ț cu sedilă au sedila care arată ca o virgulă atașată la literă. Cînd fonturile vor avea Ș/Ț cu virgulă adevărată, nu cu virgulă asemănătoare cu un punct, atunci voi scrie cu ele, că doar asta nu implică decît schimbarea mapării de tastatură, care se face într-o secundă.

View Postsecarica, on 25 decembrie 2016 - 15:15, said:

Într-adevăr eu însumi am numit tastatura „Romanian (standard, cu sedile)”, dar pe de o parte asta deja este istorie (sunt mai mult de 12 ani de când le-am generat), iar pe de altă parte tot pe-acolo pe undeva scriu că „Atenție ! Nerecomandat lingvistic ! Instalați doar dacă știți că vă este absolut necesar, tehnic vorbind !”.

Mie îmi este absolut necesar să văd literele Ș și Ț cu virgulă, pentru că m-am obișnuit cu cărțile tipărite, unde virgula era virgulă, nu punct. Literele din fonturile actuale mi se par ciudate, bizare. Iar dacă această bizarerie se continuă, pentru că am văzut că nimeni în afară de mine nu a ridicat problema virgulelor punctiforme, atunci după ce am avut virgule care se numeau sedile (asta era denumirea oficială), vom avea virgule care arată ca niște puncte. Deci din lac în puț, pentru că virgulele numite sedile erau virgule adevărate, pe cînd virgulele care se numesc virgule arată de cele mai multe ori ca niște puncte.

View Postsecarica, on 25 decembrie 2016 - 15:15, said:

Cât depre preferința personală, este foarte bine că poți să ți-o exprimi liber – lipsa unei astfel de libertăți a fost unul dintre motivele pentru care l-am împușcat pe ăla acum 27 de ani. Numai că (după părerea mea) preferința personală este una, iar tentativa de a convinge pe alții despre ceea ce consideri tu a fi „corectitudine” (mai ales când conține diverse discrepanțe față de medie) este alta.

Lucrurile trebuie privite cu discernămînt. Există situații în care corectitudinea se suprapune cu folosirea majoritară (media), dar și situații unde acest lucru nu e adevărat, iar folosirea majoritară este incorectă, greșită. De exemplu, a existat situația în care majoritatea populației adulte de sex masculin fuma, și acest lucru era considerat normal. Acum însă fumatul a devenit anormal și pe bună dreptate, din moment ce este dăunător pentru sănătatea oamenilor, adică pentru eficiența lor fizică. La fel, acum se recomandă folosirea lui "sunt" și "Â", iar majoritatea populației le folosește, deși "sunt" handicapează vorbirea, iar "Â" scrierea, deci sînt dăunătoare pentru limbă, adică pentru eficiența ei ca mjloc de comunicare. Așa că fiecare trebuie să analizeze rațional, cu argumente, normele care sînt folosite majoritar și să decidă singur care este bună și care nu. În acest fel normele proaste nu vor mai fi acceptate fără crîcnire și cu timpul vor dispărea, iar societatea va avea de cîștigat.

View Postsecarica, on 25 decembrie 2016 - 15:15, said:

Nerelevant, atât timp cât nu poți veni cu indicații precise și/sau poze. Tastaturi US English pictate doar cu ĂÎȘȚÂ am mai văzut și eu, dar asta nu înseamnă nimic. Fără inscripționare corectă și cât mai completă (cu obiecția de mai jos), este greu de ghicit cum se generează (de exemplu) : sau ; sau ".

Am spus-o și la vrea respectivă că nu e treaba mea să fac poze, ci a celor care vînd produsele respective și vor ca lumea să aibă o impresie corectă despre produs. Marile magazinele de electronice, care toate au situri pentru vînzarea prin internet trebuie să facă poze la tastaturi și să le pună pe situri. Eu mi-am făcut datoria și am semnalat că există tastaturi cu diacritice de vînzare în magazine. Nu s-a găsit nimeni să spună că n-am dreptate, pentru că cine s-a dus în magazinele indicate de mine a văzut tastaturile de care vorbeam. Eu am luat o singură tastatură, cea de la Real, pentru că era prima tastatură conformă cu standardul. Are inclusiv "ghilimelele Rumînești" inscripționate, adică „” puse pe aceeași tastă cu ~ (tilda). Tastatura arată exact ca prima imagine din pagina standardului SR 13392:2004 de pe Wikipedia cu excepția faptului că nu are semnul sedilă ( ¸ ) inscripționat pe tasta cu +, deși îl generează la folosirea tastei cu AltGr. Are însă inscripționate literele Ș și Ț cu virgulă, și încă una adevărată.

View Postsecarica, on 25 decembrie 2016 - 15:15, said:

În privința literelor đ Đ și ł Ł, ai dreptate. Nu a fost o scăpare, dar nici o alegere fericită – practic doar am perpetuat o convenție precedentă, nestandardizată la vremea respectivă. Problema cu literele alea este că – prin definiție – sunt nedecompozabile (sau cum s-o spune), adică din punct de vedere al codării sunt caractere de sine stătătoare, nu ca altele care se fac prin adăugarea unui accent care după aia poate fi și detașat. Totuși, la următoarea revizuire a standardului (care nu știu când va fi), cochetez cu ideea de a adăuga o tastă moartă pe tasta /? prin care astfel să se poată genera đ Đ și ł Ł. Mai e de rumegat (dar nu de renunțat la ele, nu detaliez acum motivele). Există însă un detaliu de care se poate ține cont: standardul românesc SR 13392:2004 nu obligă inscripționarea tuturor simbolurilor pe capacele tastelor, ci doar recomandă inscripționarea lor.

Standardul ar trebui să recomande explicit neinscripționarea literelor care nu fac parte din alfabetul Rumînesc, dar să permită inscripționarea dacă producătorul o dorește. În general vederea de simboluri străine pe o tastatură națională nu face impresie bună populației căreia îi e destinată în principal tastatura. Eventual se poate face un standard Rumînesc Multilingv unde să fie prezente pe tastatură literele tuturor minorităților.

#25
cristianadam

cristianadam

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 225
  • Înscris: 20.07.2010

View Postsecarica, on 25 decembrie 2016 - 15:15, said:

În privința literelor đ Đ și ł Ł, ai dreptate. Nu a fost o scăpare, dar nici o alegere fericită – practic doar am perpetuat o convenție precedentă, nestandardizată la vremea respectivă. Problema cu literele alea este că – prin definiție – sunt nedecompozabile (sau cum s-o spune), adică din punct de vedere al codării sunt caractere de sine stătătoare, nu ca altele care se fac prin adăugarea unui accent care după aia poate fi și detașat. Totuși, la următoarea revizuire a standardului (care nu știu când va fi), cochetez cu ideea de a adăuga o tastă moartă pe tasta /? prin care astfel să se poată genera đ Đ și ł Ł. Mai e de rumegat (dar nu de renunțat la ele, nu detaliez acum motivele). Există însă un detaliu de care se poate ține cont: standardul românesc SR 13392:2004 nu obligă inscripționarea tuturor simbolurilor pe capacele tastelor, ci doar recomandă inscripționarea lor. Nu mai știu exact ce specifică ISO/IEC 9995-x (cel care specifică generalitățile), dar parcă nici acolo nu este prezentă o asemenea obligativitate (ar trebui să verific pe ultima versiune a standardului, pe care însă nu o am disponibilă acum). Ideea este că trebuie găsit un compromis între ce este util pentru ca utilizatorul să știe că se poate și alomerația de simboluri care poate fi derutantă chiar în detrimentul acceptării tastaturii ca atare. Calea compromisului îi revine implementatorului, în acest caz Cristian Adam Posted Image

Bine de știut că Đ și Ł nu sunt obligatorii. Îmi place idea de a avea pe tastatură toate simbolurile, dar o să las susținătorii proiectului să decidă. Dacă ei nu vor Đ, Ł, ß pe tastatură, le scot!

La fel și cu simbolul pentru tasta Windows. Poate fi un tricolor, eticheta „Super”, „Meta” etc. Susținătorii decid!

#26
cristianadam

cristianadam

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 225
  • Înscris: 20.07.2010
M-am apucat de #22PushupChallenge și pe film spun și care este starea proiectului. Am ajuns la 17% cu 25 de susținători. Statisticile despre susținători se pot vedea aici.

Începând de astăzi (sesiunea 4 din 22) am decis că pentru fiecare susținător nou fac câte o flotare în plus. Proiectul poate fi susținut cu orice sumă, nu trebuie neapărat investiți 42€.

Edited by althea, 05 January 2017 - 13:04.
link Youtube - 2.i din regulament


#27
cristianadam

cristianadam

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 225
  • Înscris: 20.07.2010
Am ajuns pe ultima sută de metrii. 40 de susținători, 25% din sumă.

Din păcate am aflat că nu pot să modific țelul financiar. Mă gândeam să fac doar un set de tastaturi. De asemenea eu nu pot să contribui :(

Se poate contribui cu orice sumă, este nevoie de un card de credit.

#28
cristianadam

cristianadam

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 225
  • Înscris: 20.07.2010
La final au fost 45 de susținători și s-a adunat 38% din sumă.

Mai mult noroc data viitoare :)

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate