Materiile fara nici un rost...

epetroiu, on 13 aprilie 2017 - 16:51, said:

In aceeasi nota profesorul Radu Iliescu raspunde:

"Nu-i poţi cere şcolii să-ţi furnizeze exact cunoştinţele şi deprinderile de care vei avea tu nevoie la angajare. Este posibil să-ţi schimbi de 3-4 ori profesia, cum ar putea şcoala să anticipeze aşa ceva? Nici măcar şcoala de şoferi nu scoate şoferi, ci doar oameni capabili să acumuleze experienţă, sper că nu e un secret pentru nimeni faptul că până nu faci 100.000 km nu are rost să te numeşti şofer. Cum anume ar trebui pregătită înainte de bacalaureat o stewardesa? Dar un scriitor? Mă voi revolta întotdeauna împotriva pretenţiei că rostul şcolii ar fi acela de a prepara oameni pentru maşina de tocat oameni numită piaţa muncii. Voi crede până la capătul vieţii mele că rostul şcolii este să formeze la elevi, suprasolicitându-i şi forţându-i ca să înveţe să-şi descoperi limitele nebănuite, pe lângă structurile intelectuale perene, mai cu seamă caracterul. Iar marea mea tristeţe ca profesor este că şcoala, complăcându-se în rolul de anticameră a serviciilor de resurse umane de la noi şi de aiurea, începe să rateze exact misiunea ei dintotdeauna, aceea de a forma OAMENI."
De ce şcoala nu te pregăteşte pentru viaţă

"Cât de mari sunt diferenţele dintre sistemul de învăţământ din Statele Unite ale Americii şi cel european, sau, mai bine, cel românesc? „Au fost două momente când mi-am dat seama că tot ceea ce mă făcea pe mine un student bun în România nu era destul pentru State”, spune ea. Primul moment a fost la liceu, când eseul de la ora de engleză i-a fost înapoiat înroşit, profesorul atrăgându-i atenţia că nu-şi exprima gândurile în legătură cu subiectul, ci doar relata ce fusese învăţată. „A fost un şoc. Tu vrei să afli ce gândesc eu?” Al doilea moment a fost în primul an la Harvard, când s-a văzut nevoită să vorbească în public şi să înfrunte direct disconfortul de a vorbi în faţa a zeci sau sute de oameni."

"După absolvirea facultăţii, prima slujbă obţinută a fost în cadrul unei firme tradiţionale de consultanţă din Washington DC, unde a lucrat doar şase luni, deoarece voia să fie implicată în noul domeniu, pe atunci, numit internet. Aşa că a renunţat şi s-a angajat la un start-up numit Mainspring ce făcea planuri de business şi alte ghiduri (financiare, de comunicare etc). Compania s-a listat la bursă în iulie 2000, iar spre finalul aceluiaşi an a fost preluată de către IBM. Mulţi dintre angajaţii start-up-ului nu au erau mulţumiţi deoarece nu „mai făceam chestii cool”. Nici românca nu a fost mulţumită după achiziţie şi, spune ea, poate ar fi plecat dacă nu era o persoană care să-i atragă atenţia asupra perspectivei. „Am avut un şef care mi-a spus că am două posibilităţi: fie plec, fie stau şi învăţ ceva de la oamenii ăştia, apoi oricum plec la MBA”, povesteşte Cristina Berta Jones. A făcut întocmai şi o vreme a fost umbra unui om de la vânzări din cadrul IBM „care făcea tranzacţii mari, de zeci de milioane de dolari”; aşa a dobândit experienţă în vânzări. „Am multă apreciere pentru oricine are talentul de a vinde ceva. A fost o experienţă extraordinară. Dacă n-ar fi fost sfatul acela, probabil că aş fi dat cu piciorul aceste oportunităţi şi aş fi plecat”, mărturiseşte ea luând o gură de cafea."

Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

Eu consider ca anumite notiuni ar trebui mutate din programa de liceu la cea de facultate. Cel mai bun exemplu este analiza matematica. Pur si simplu nu vad rostul de a invata aceste notiuni la liceu, sunt puse acolo ca sa poti da un subiect greu la bac.

Daca urmezi o facultate de profil, atunci da, integralele si derivatele isi au rostul, dar la liceu nu cred ca folosesc nimanui.

ce sunt derivatele(mai ales), si integralele, si la ce folosesc ele practic?

poadol, on 28 iunie 2017 - 14:05, said:

Nu am zis ca nu sunt utile, ci ca nu sunt utile la liceu.

Pe topic sunt explicatii de ce si pentru cine sunt utile acestea (derivatele si integralele) a fi invatate in liceu, cu toate ca se intampla ca unora sa le fie sau sa li se para inutile.

MarianG, on 05 aprilie 2013 - 11:25, said:

poadol, on 28 iunie 2017 - 14:31, said:

Daca asta e motivul principal, atunci e un motiv foarte foarte prost. Cu viteza cu care se preda la facultate materia, in 1-2 cursuri maxim ti le preda.

Profesorul Radu Iliescu scria ca "misiunea principala a scolii este aceea de a forma OAMENI, şcolii ii este imposibil să-ţi furnizeze exact cunoştinţele şi deprinderile de care vei avea tu nevoie la angajare".

@Soulstream, Eh, probabil ți le predă la liceu, iar la facultate doar le recapitulezi puțin, juma' de curs.

Aud oameni care se plâng că "examenele astea sunt prea ușoare, alea de pe vremea lor erau mai grele și acolo îți dădeai seama cine era bun și cine nu" și alte de-astea. Atunci de ce rata de promovare la examene nu e 100% sau hai, 90%? "Nu mai învață tineretul azi, d-le". Fă-l să învețe, convinge-l că asta-i calea de urmat: învățatul, cartea... Subiectele astea la bac cer niște creativitate. Cer cât cer - e un oarecare progres: antrenăm procesorul mai mult, nu numai hard-ul, să ne descurcăm mai mult la folosirea informației ar fi foarte bine. Dar stăm încă în urmă la capitolul ăsta față de granzii din vest.

Se pare că ajungem încet-încet la o discuție despre problemele sistemului nostru educațional, ceea ce nu cred că e rău...

@Poladol, Cam așa e (sau ar trebui să fie). Să învățăm cum să învățăm, de unde, care surse de informare sunt de încredere și care nu, etc

Soulstream, on 28 iunie 2017 - 14:40, said:

Adevarat se pot preda in 1-2 cursuri, sau in 2-3 cliupri (3Blue1Brown), dar alta este sa le intelegi si sa le poti aplica in urma acestor cursuri.

ALX11, on 28 iunie 2017 - 15:18, said:

Ce treaba au sursele de informare cu o metoda didactica ?

Edited by MarianG, 28 June 2017 - 16:12.

De exemplu la istorie te poţi ajuta de diverse surse de informare -  de exempluziare, reviste, filmări dintr-o anumită perioadă. În cazul să zicem a fizicii te poţi informa din reviste de fizică sau reviste tehnice, însă contează cum sunt scrise articolele şi dacă nu dau informaţii false (valabil şi în cazul istoriei).

poadol, on 28 iunie 2017 - 12:50, said:

Mie mi s-a intamplat ceva similar la primul eseu pentru facultate in Romania, cand am prezentat mai timid concluziile personale (exercitiul respectiv chiar pentru asta era). La liceu aveam cativa profesori care incurajau procesul, altii nu (nici macar nu puteau raspunde la intrebarea "dar de ce asa?"). Asta depinde insa de modul predarii, metodei folosite, de profesor; cadrul, zic eu, exista. Dovada stau in cei care au mers la licee unde activitatile extracurriculare, proiectele individuale/grup si concursurile erau la ordinea zilei, inclusiv interactionarea cu cei strainatate.
Chiar si in alte tari nu cred ca absolut toti vor fi capabili de prezentari in public sau altceva. Am observat si printre cativa absolventi de 17-18 ani de liceu, nu din RO, ca nu pot prezenta in public, aveau ceva lacune in anumite arii, posibil si datorita lor dar si faptului ca li se permite sa aleaga ce vor sa invete (iar multi pot/vor alege calea usoara). Depinde.

La ce materii sunt repetenti acesti romani?

"Predeal, toamna. Soare. Strada principală e curată, mașinile vuiesc spre și dispre Brașov. Pe trotuare, coșuri de gunoi din 50 în 50 de metri. Un grup de adolescenți se plimbă și povestesc aprins ultimul film văzut. Ronțăie niște napolitane și beau cola din sticle de plastic. Când termină, aruncă hârtiile și sticlele pe jos. Un trecător le face observație și, bineînțeles, respectivul imprudent se alege cu o serie de înjurături și miștocăreli moderne.

Oradea. Un grup de elevi din București, olimpici calificați la faza pe țară, au o zi liberă și se vânzolesc prin magazine. Aruncă și ei o hârtie pe jos, dar femeia care vinde loz în plic, la toneta din colț, îi ia la fix: „Hei, băieții, luați imediat hârtia de pe jos și puneți-o la coș! Aici nu sunteți la București“. Băieții, cam rușinați, se conformează, înjurând printre dinți.

București. O româncă din Canada revine pentru prima oară în țara de origine după 10 ani de exil. În avion, înainte de aterizare, a lăcrimat de emoție revăzând de sus satele, râurile și șoselele patriei. De la aeroport a luat un taxi, a lăsat geamul în jos, sorbind aerul țării de origine (deși prăfuit pe alocuri) și observând cu uimire schimbările. La un stop, taxiul oprește lângă un grup de muncitori care repară asfaltul, aflați într-o pauză (nu știm cât de lungă). Femeia îi privește, dar încasează brusc, pe neașteptate, o înjurătură națională, de mult uitată. „Ce p… mea te holbezi așa, fă?!“ Speriată, femeia ridică geamul și se uită în altă parte, sperând ca taxiul să o ia repede din loc. Lacrimile din avion s-au uscat instantaneu. Sau au înghețat, deși la București nu e ger ca în Canada.

Cine ar fi de vină pentru toate astea? Poate că Bătălia de la Mărășești. Sau Unirea din 1918. Sau Uniunea Europeană. Sau NATO. Clinton sau Trump. Francmasonii. Iluminații. Putin. Terorismul islamic. Toată planeta. Tot universul. Dumnezeu, Allah, Buddha. Oricine.

Dar nu noi. Noi nu. Niciodată."

Vocea diasporei: Lacrimile înghețate ale româncei care-și regăsește țara după 10 ani

JurasikMan, on 19 decembrie 2016 - 01:11, said:

Matematica de care zici e matematica de cls I-IV. Cum ramane cu radicalii, raza cercului, asimptotele, integralele, ecuatiile matriceale, pe astea tot in viata de zi cu zi le folosesti ?

poadol, on 28 iunie 2017 - 14:31, said:

Uite ce e explicat pe topic .

Gonthar, on 05 aprilie 2013 - 11:04, said:

Si nu va mai bateti joc de initiator ca nu a scris corect gramatical. "Scrisul corect e painea profesorului de romana" cum spunea Camil Petrescu. Uitati-va si la Marin Preda, care folosea in continuu "vroiam" chiar daca stia ca nu era corect. Nici initiatorului nu ii pasa. Nu asta te face cult sau nu. Skrii kum vrea mujchiu thau important i sa se intzeleag las k nu va crape kornea d la cetit.

Edited by VladBtz, 04 July 2017 - 13:47.

VladBtz, on 04 iulie 2017 - 13:45, said:

  Daca gasesti ca acelea ar fi explicatiile, desi aduc mai mult a lamentari, este treaba dumitale.