Neurochirurgie minim invazivă
"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv. Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice. www.neurohope.ro |
Despre rodajul castilor si despre acuitatea auzului uman
#37
Posted 18 September 2016 - 16:54
Nu am avut curiozitatea sa fac acel test, dar cand am putin timp o sa il fac si eu.
Teoretic destul de rar o persoana poate auzi diferente sub 2 db. Dar pana nu testez cu urechile mele nu ma pot pronunta. Edited by alexx20alexx, 18 September 2016 - 16:54. |
#38
Posted 18 September 2016 - 17:52
alexx20alexx, on 18 septembrie 2016 - 16:54, said: Teoretic destul de rar o persoana poate auzi diferente sub 2 db. Dar pana nu testez cu urechile mele nu ma pot pronunta. LE: Damn, credeam că-s 20 deja, dar eram doar la 19. Anyway. Attached FilesEdited by donjoe, 18 September 2016 - 17:53. |
#39
Posted 19 September 2016 - 13:48
donjoe, on 18 septembrie 2016 - 15:58, said: Până una-alta nimereală în cazul respectiv înseamnă 33%, nu 50. 1. Exact cum spuneam... cu putin efort fac ~50% fără să am căşti conectate, pur şi simplu am apăsat la nimereală pe variante ( n-am nevoie de casti frate, eu simt muzica ). Untitled.png 19.91K 15 downloads 2. Şi cu urechile/căştile conectate: Test.jpg 20.35K 15 downloads L.E: Cu 0.5 dB nu am avut rezultate satisfăcătoare, deci nu are sens să le postez. Edited by alexx20alexx, 19 September 2016 - 14:04. |
#40
Posted 19 September 2016 - 14:20
alexx20alexx, on 19 septembrie 2016 - 13:48, said: Exact cum spuneam... cu putin efort fac ~50% fără să am căşti conectate, pur şi simplu am apăsat la nimereală pe variante ( n-am nevoie de casti frate, eu simt muzica ). Quote Cu 0.5 dB nu am avut rezultate satisfăcătoare Oricum, se pare că ne-am lămurit măcar că +/- 1 dB e audibil bine-mersi şi că limita unde lucrurile devin într-adevăr incerte trebuie să fie undeva sub valoarea asta. Edited by donjoe, 19 September 2016 - 14:22. |
#41
Posted 19 September 2016 - 15:35
Pentru un test ABX ( cu doua optiuni ), 50% corect = pure random, abia 95% ar fi un rezultat satisfacator.
Faptul ca ai trei optiuni nu schimba cu nimic situatia, fiindca se presupune ca tu o auzi* pe aia corecta ( teoria cu probabilitatile se aplica la ghicit, aici se presupune ca auzi raspunsul corect ). Cu alte cuvinte, tot 95% ar fi un rezultat satisfacator. Daca ai 100 de patratele albe si unul negru, sau ai 1000 de patratele albe si unul negru, ai aceeasi probabilitate sa-l vezi pe ala negru, daca chiar il vezi. Ori il vezi, ori nu-l vezi Edited by bibiaudiofil, 19 September 2016 - 15:36. |
#42
Posted 19 September 2016 - 15:52
The threshold of hearing is defined as the level of a sound at which, under specified conditions,
a person gives 50% correct detection responses on repeated trials, and is indicated by the bottom line in Figure 1.8. http://www.who.int/o...ions/noise1.pdf |
#43
Posted 19 September 2016 - 15:57
bibiaudiofil, on 19 septembrie 2016 - 15:35, said: Faptul ca ai trei optiuni Quote Cu alte cuvinte, tot 95% ar fi un rezultat satisfacator. _-AppleS-_, on 19 septembrie 2016 - 15:52, said: The threshold of hearing Edited by donjoe, 19 September 2016 - 15:59. |
#44
Posted 19 September 2016 - 16:10
donjoe, on 19 septembrie 2016 - 14:20, said: Oricum, se pare că ne-am lămurit măcar că +/- 1 dB e audibil bine-mersi şi că limita unde lucrurile devin într-adevăr incerte trebuie să fie undeva sub valoarea asta. Nu chiar, ne-am lămurit doar că fix pe acel ton e audibil. Pe muzică nu prea sunt sigur ca este aşa audibil ... donjoe, on 19 septembrie 2016 - 14:20, said:
Mda, asta nu demonstrează decât că e nevoie de mult mai multe încercări decât 20. Dacă faci aleatoriu 100-200 îţi garantez că intri în zona 32-34%. Sigur, asta înseamnă că şi eu ar trebui să refac "demonstraţia" mea pentru 0.5 tot cu vreo 200 de încercări. Dar facem, no problem. Eu cred că ai mult prea mult timp liber. |
#45
Posted 19 September 2016 - 16:25
donjoe, on 19 septembrie 2016 - 15:57, said:
Irelevant. Nu era vorba de a detecta un increment de sunet peste liniştea absolută. Studiul pe care ţi l-am citat mai sus ţi-a spus din start că cifra de 0.41 dB e un increment valabil la niveluri sonore peste vreo 30 dBFS sau aşa ceva, deci la nivelurile obişnuite ale zgomotului ambiental şi ale muzicii pe care o ascultăm (că aici era focusul pe tot parcursul discuţiei). Edited by _-AppleS-_, 19 September 2016 - 16:48. |
#46
Posted 19 September 2016 - 16:44
donjoe, on 19 septembrie 2016 - 15:57, said:
Vezi că matematica ta cam dă nişte rateuri. Sigur că se schimbă situaţia, pentru că înseamnă că ghicitul orb e 33% şi că pe măsură ce te îndepărtezi de valoarea asta spre 100% creşte probabilitatea să existe o abilitate specifică prin care se alege (chiar dacă doar uneori) răspunsul corect şi scade probabilitatea să fie la mijloc doar "norocul". Deci plecând de la 33% şi ajungând la 55% deja ai un argument că s-ar putea să existe o abilitate, nu mai eşti la "sigur nu-i nicio abilitate" = 33%. Abia când sunt două opţiuni e 50% = "sigur nu-i nicio abilitate" şi îţi trebuie mult peste 50 ca să ai vreun argument în favoarea abilităţii. Si ce se intampla daca iti iese un rezultat de 0%. Ce abilitate ai in acest caz ? Ghinion 100% + surzenie ? Teoria probabilitatilor se aplica in cazul ghicitului. Aici nu discutam despre ghicit. |
|
#47
Posted 19 September 2016 - 16:59
Am si eu o curiozitate, la acele masuratori ale castilor cu raspunsul in frecventa, este aplicata vreo curba de ponderare perceptuala tinand cont ca raspunsul urechii nu este liniar ?
|
#48
Posted 19 September 2016 - 17:35
bibiaudiofil, on 19 septembrie 2016 - 16:44, said: Si ce se intampla daca iti iese un rezultat de 0%. Ce abilitate ai in acest caz ? Quote Teoria probabilitatilor se aplica in cazul ghicitului. Aici nu discutam despre ghicit. Deci clar, tu nu prea eşti familiar cu ştiinţa şi cu filosofia ştiinţei. Dacă o lege a naturii presupune ca un anumit fenomen să se producă într-un anumit procent din toate cazurile de încercări din istoria universului, tu ca om de ştiinţă oricând ai făcut un număr mai mic de încercări decât toate încercările din toată istoria universului tre' să te gândeşti că n-ai obţinut decât o aproximare mai bună sau mai proastă a valorii reale. Şi atunci se pune problema unei probabilităţi mai mici sau mai mari ca valoarea ta să fie egală cu valoarea reală care descrie universul în toată istoria lui. De-aia cu cât facem mai multe repetări cu atât ne creşte încrederea (probabilitatea) că valoarea medie determinată de noi e cea "reală", cea care s-ar materializa dacă am face toate încercările din lume, adică încrederea că am obţinut o estimare sau predicţie bună a "cât e de fapt". Deci se folosesc probabilităţile bine-mersi pentru orice chestie pe care n-o ştim (inclusiv tot ce se referă la viitor, în speţă formularea de legi ale fizicii care vrem să zicem că prezic cum se va comporta un anumit tip de sistem de fiecare dată când îl vom testa într-un anumit fel în viitor). Şi chiar ghicitul ca atare se ia în considerare probabilistic când se compară rezultatul măsurărilor cu ghicitul: dacă am aruncat o monedă de 1000 de ori şi a ieşit "cap" de 814 ori, e asta o deviaţie suficientă faţă de 50-50 ca să afirm că moneda e dezechilibrată (şi eventual să bag pe cineva la puşcărie pentru fraudă) sau nu? Sau disproporţia aia încă nu e nimic special ţinând cont de natura aleatorie a fenomenului şi încă mă pot aştepta ca acea monedă aruncată de 1000000000000 de ori să dea totuşi cele două rezultate într-o proporţie de aproximativ 50-50? Ca probabilitate se exprimă şi răspunsul ăsta - ce şanse sunt ca moneda să fi fost "mânărită", ştiind datele astea. La noi e "ce şanse sunt ca deviaţia asta faţă de 33% să fi fost obţinută pe auzite şi nu pe ghicite". (Văd că băiatu' cu saitu' a pus acolo o formulă pentru ce numeşte el "Confidence", dar am mari dubii că ar fi corectă, judecând după ce niveluri de încredere dă el pentru unele secvenţe de doar 10 sau 20 de încercări.) _-AppleS-_, on 19 septembrie 2016 - 16:59, said: Am si eu o curiozitate, la acele masuratori ale castilor cu raspunsul in frecventa, este aplicata vreo curba de ponderare perceptuala tinand cont ca raspunsul urechii nu este liniar ? Edited by donjoe, 19 September 2016 - 17:42. |
#49
Posted 19 September 2016 - 18:59
donjoe, on 19 septembrie 2016 - 17:35, said:
Şi chiar ghicitul ca atare se ia în considerare probabilistic când se compară rezultatul măsurărilor cu ghicitul: dacă am aruncat o monedă de 1000 de ori şi a ieşit "cap" de 814 ori, e asta o deviaţie suficientă faţă de 50-50 ca să afirm că moneda e dezechilibrată (şi eventual să bag pe cineva la puşcărie pentru fraudă) sau nu? |
#50
Posted 19 September 2016 - 19:20
Jean-Luc_Picard, on 19 septembrie 2016 - 18:59, said: Nu. Îți recomand să studiezi semnificația termenului „mulțime semnificativă [din punct de vedere] statistic”. Edited by donjoe, 19 September 2016 - 19:20. |
#51
Posted 19 September 2016 - 19:26
Hai sa-ti dau un exemplu din rezistenta materialelor. Stii cum se stabileste valoarea de calcul pentru rezistenta la compresiune a unei anumite retete de beton ? Se fac multe cubulete cu compozitia respectiva si se incearca la compresiune ( se sparg la o presa si se inregistreaza fosta necesara pentru cedarea cubului ). Rezultatele sunt diverse si sunt raspandite sub forma clopotului lui Gauss, normal. Se considera drept valoare de calcul pentru rezistenta la compresiune a compozitiei respective de beton valoarea cu probabilitatea de 95% sa fie intalnita ( adica minima sub care au iesit doar 5% dintre rezultate ).
|
|
#52
Posted 19 September 2016 - 19:32
alexx20alexx, on 19 septembrie 2016 - 16:10, said: Nu chiar, ne-am lămurit doar că fix pe acel ton e audibil. Pe muzică nu prea sunt sigur ca este aşa audibil ... bibiaudiofil, on 19 septembrie 2016 - 19:26, said: Se considera drept valoare de calcul pentru rezistenta la compresiune a compozitiei respective de beton valoarea cu probabilitatea de 95% sa fie intalnita ( adica minima sub care au iesit doar 5% dintre rezultate ). Mi se pare că faci o confuzie între procentul de răspunsuri corecte de la testul audio şi nivelul de încredere că acel procent e obţinut "pe auzite". Sunt două numere total diferite. Primul poate avea valori oricât de mici sau mari pentru orice număr de încercări, al doilea nu - în general creşte cu numărul de încercări (dar nu liniar, că nu are o formulă simplă). Edited by donjoe, 19 September 2016 - 19:37. |
#53
Posted 19 September 2016 - 19:35
Daca iti propui sa demonstrezi ceva in mod empiric, prin experimente si masuratori, trebuie sa obtii rezultate repetabile, care sa nu fie obtinute in mod aleatoriu. E adevarat ca poti sa spui ca limita sub care un rezultat este interpretat drept aleatoriu depinde de indulgenta fiecaruia.
Poate ca pentru mai multe persoane 55% sau 60 % reprezinta o certitudine, la fel cum pentru altii 10% THD este acceptabil, sau liniaritatea unei curbe de raspuns in frecventa nu este semnificativa, ci doar limitele superioare si inferioare. De aici pana la puterile exprimate in W PMPO mai este un singur pas. Edited by bibiaudiofil, 19 September 2016 - 19:38. |
#54
Posted 19 September 2016 - 19:39
bibiaudiofil, on 19 septembrie 2016 - 19:35, said: Daca iti propui sa demonstrezi ceva in mod empiric, prin experimente si masuratori, trebuie sa obtii rezultate repetabile care sa nu lase dubiu ca sunt obtinute in mod aleatoriu. E adevarat ca poti sa spui ca limita sub care un rezultat este interpretat drept aleatoriu depinde de indulgenta fiecaruia. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users