Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Algoritm simplu de calculare al u...

Bitdefender Total Security ș...

casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...
 Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...
 probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...
 

Calire unelte

- - - - -
  • Please log in to reply
68 replies to this topic

#1
danielbota

danielbota

    Junior Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 32
  • Înscris: 18.03.2016
Salut ,as vrea sa mai lungesc niste topoare mai vechi si eventual sa calesc unele unelte, dalti etc., v-as ruga daca puteti sa explicati pas cu pas cum se face calirea intr-o forja facuta acasa, asa mai pas cu pas , cum imi dau seama cat trebuie sa o las la inrosit, trebuie adaugate ceva substante si care or mai fi pasii.

#2
gcom61

gcom61

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,824
  • Înscris: 21.01.2007
Despre calire se gaseste documentatie suficienta pe net.In principiu sunt 2 faze: incalzire pana la 700-800 grade si racire brusca in apa sau ulei,urmata de reincalzire la 300-400 grade pt revenire.
Fiecare material are alte caracteristici...

Attached Files



#3
loock

loock

    Unas

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 18,629
  • Înscris: 29.03.2006
Calirea optima depinde in f. de tipul de otel si aliaj, si in f. de utilizarea urmarita.
O calire dura poate sa lase metalul fragil si casant, deci se evita la scule.
Dupa calire trebuie facuta si revenire, tocmai pt. a reduce tensiunile din material si fragilitatea.
Si revenirea depinde de otel si aliaj.
Anumite caliri se fac la punctul Curie, insa otelul obtinut astfel poate sa fie prea fragil pt. scule de impact.

Babeste incalzirea se face a.i. metalul sa ajunga omogen galben incandescent.
Apoi se asteapta pana temperatura coboara a.i. metalul sa fie doar foarte usor rosu, cat mai putin, pt. a evita o calire prea dura care poate lasa otelul prea casant si fragil.
In f. de aliaj, calirea se face chiar si in aer la temperatura ambianta pt otelurile rapide HSS, apoi clasic in apa, iar pt. o racire mai lenta (mai omogena in adancime) se prefera calire in ulei, iar pt. adaus de carbon in stratul superficial se poate utiliza si ulei uzat, negru, insa nu este cazul pt. topoare, rezultatul este chiar nepotrivit.
Revenirea se face in jur de 400 C omogen, insa difera in f de otel, la unele poate sa fie si 250, 300, 350, 400 C, depinde de aliaj, si depinde si de caracteristicile dorite. Revenirea este f. importanta, si trebuie facuta cu rabdare.
Pt. rezultate de top se practica si tratament la rece...

In general sculele sunt deja calite.
Posibil ca unele sa nu fie supuse unui tratament termic de cea mai buna calitate, insa daca nu esti expert este putin probabil sa faci o treaba mai buna decat a fost facuta in fabrica...
Conteaza mult aliajul si elaborarea otelului.

Mai bine te duci si iei un topor Husqvana, care e accesibil dar mult mai bun decat ce gasesti uzual, poate chiar mai bun decat topoare de 20X mai scumpe...

In f. de destinatie, utilizarea urmarita, si topoarele sunt f diferite si trebuie alese corespunzator.
Toporul de spart lemne este foarte diferit de un topor obisnuit de taiat.
Daca folosesti un topor de taiat pt spart, ai randament mic, si uzezi inutil lama.
Toporul de spart are un unghi de atac mai mare, ca o pana nesimtit si obraznic de groasa, anume facut a.i. sa reziste si la uzura, dar in primul rand sa crape si sparga mult mai usor lemnul.

Edited by loock, 16 June 2016 - 12:22.


#4
parintele

parintele

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 13,991
  • Înscris: 17.03.2005
E simplu si asa cum spune colegul mai sus, ca zice bine, e extrem de complicat.

"Calirea"are 3 etape dupa prelucrarea piesei.

-o asanumita normalizare...dupa ce bati tu fierul si ii dai forma, il incalzesti pana pe la 750-800 grade, pana e rosu puturos, ca o cireasa....apoi il lasi la racit lent, ideal in cenusa uscata, merge si in aer cu caaterialul e mai slab...
- calirea efectiva...incalzit in general tot cam pe la 700-850 grade, un rosu nu aprins, nu portocaliu dar nici inchis rau...urmat de racire brusca...pentru materiale moi, merge apa, e o racire mai agresiva dar atentie, trebuie agitat permanent obiectul altfel apare o "pelicula" de abur care impuedica transferul rapid al caldurii spre apa..
cel mai uzual la materialele folosite e uleiul, ideal sa il preincalzesti cu un fier pe la 50-60 de grade...
  Prin calire se formeaza niste structuri cristaline dure, simplist spus..materialul devine dur dar si casant.

-revenirea...se face la temperaturi mici, intre 100 si ceva si 300-400 grade...cu cat temperatura e mai mare, cu atat materialul redevine moale, ca un fier mort....
revenirea mai desface din acele cristale, elimina din duritate si casabilitate si face materialul mai rezistent, elastic..ca un arc sa zicem asa..


Cu cat vrei un tais mai bun, revenirea se face mai jos, temp mici...cu cat vrei un material mai rezistent, gel levier/arc, sau care e pentru impact, gen topor de spart, temperaturile sunt mai mari...

Incalzirea asta trebuie sa fie uniforma, lenta, e o coacere practic.



Asta in mare despre calire...

materialele...pai ai cateva variante simple...
otelul pt constructii/ confectii...
otel carbon simplu, slab aliat...continut mic de carbon si deci capacitate de a fi calit slaba...
se caleste in apa, se folosesc profile mai grosiere, unghiuri mari...poti face din el spituri, scule pt lucru la cald, rangi, chiar guri de topor sau topoare cu totul, pt despicat...
lucruri care nu necesita tais fin, rezistenta mare, etc

Apoi ai cel mai versatil otel pt fierarie acasa, arcul..
unbotel slab sau mediu aliat, mai greu de prelucrat si la cald dar usor de pus in opera per total, nepretentios la calire...
se lucreaza la temperaturi mai ridicate, se bate mai greu decat otelul de cobstructii dar se caleste usor si poti face de la cutite pana la topoare de toate felurile, guri de topor, mai bine zis, dalti pt taiat la rece samd...

atentie mare la normalizare, inainte de calire e oblivatorie, la otekurile slabe ju e bai dar arcul musai trebuie normalizat pt ca in urma prelucrarii raman tensiuni aiurea in material si la xalire acolo apar fisuri, muncesti degeaba.

Se caleste in ulei si se revine apoi intre 150-200 pana cat de mult vrei sa iasa elastic fara sa se rupa...

Eu mi-am facut inclusiv clesti de fierarie din arc elicoidal...


Mai poti lucra cutite de disc sau alte table de la utilaje agricole..alea sunt in esenta oteluri similare arcului, mediu aliate insa, arc mai gasesti si slab aliat...



Oricum, toporul tau e in cel mai fericit caz arc, de exemplu barda, care trebuie sa taie ca briciul, se face lejer din arc..
cosoare pt crengi, dalti, etc...tot arcul e superdecent..daca ai de fabrica iti recomand sa fii precaut, pot fi materiale mai inalt aliate si deci mai greu de calit bine acasa...

Sapa la fel, adesea disc ...sau unbotel carbon cu 0.6-0.8 maxim, cat are discul...

Nubte baga la dalti pt rotopercutoare, spituri samd....sunt materiale aliate si nu faci tu nimic cu ele, abia aia superexperimentati mai gasesc cate un anume produs, material, care sa poata fi utilizat...
bari de torsiune, ax denplanetare samd...incerci dar fara pretentii, ies leviere sau dalti pt piatra dar ubele sunt mai cu schepsis....


Pt sape nu calesti...la fel foi de plug samd...le ladi sa se raceasca...
la topor, incalzesti doar lama, o calesti...apoi o incalzesti cate putin pana la galven brun sau mov...
adica polizezi dupa calire sa vezi metalul argintiu, curat...apoi incalzesti si cei vedea ca metalul sencoloreaza...galben...apoi maro...apoi albastru...violet...
pe masura ce creste temperatura se modifica culoarea..
galben pai e temperat tare, brun e mai molcut..asta pt lame taietoare..cand incep nuante de albastru violet esti in zona elastica, scule de impact, arcoase...

Deci topor de lemne, despicat....mov albastru...topor de taiat/doborat maro albastru...barda..mai spre galben maro...rindele, dalti de taiat..mai spre galben decat spre maro...

In fine, cam asa, in 2 vorbe, pe sarite...
trebuie tone de carbuni, multe scule, multe zeci sau sute de ore de munca, si mai multe de citit si vazut la altii(inclusiv pe net, inclusiv tehnica de forjare) ca sa faci ceva ...
incepi cu lucruri simple, cu fiare moi, otel de constructii si apoi arc, rabdare, exercitiu si multa munca..

E un hobby foarte frumos, daca esti atras de fierarit o sa devina pasiune probabil, daca vrei doar sa intinzi un topor si sa faci gura la o dalta...parerea mea e sa stai linistit ca pierzi timpul, mai ieftin sa iei 2-3 scule noi si iti vezi de treaba.

A, inca o treaba, inainte sa strici fiarele degeaba...vezi ca poti sa arzi fierul in forja, poti sa arzi carbonul si sa strici un otel, etc...nu le inrosi pana le gasesc toti dracii...cu cat le poti lucra mai jos, mai rece, cu atat mai bine...
ca idee, in forja poti sa si sudezi piese, asta implica temperatura foarte mare si liosa oxigen, dar poti si arde material complet...chestie de cativa cm mai spre sau departe de focar si reglaj fin din tirajul aerului...
geaba bati si faci pe dracu daca in timpul asta ai transformat un otel carbon cu 0.8 intr-un fier cu 0.45 pe exterior...

Deci atentie mare, piesa nu e gata pana cand nu termini tot, inclusiv finisat, si nu testezi...poate sa arate bine si sa crape cand iti cade pe jos daca lucrezi aiurea...

Poate pare simplu cand il vezi pe tigan ca incinge si bate...nu e, in spate orice gest, orice lovitura de ciocan in pkus sau in minus poate conta enorm.



#5
danielbota

danielbota

    Junior Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 32
  • Înscris: 18.03.2016
wow, multumesc pt. raspunsuri, acum dupa ce am citit treaba pare mult mai complicata decat credeam eu, dar tot o sa incerc ca am niste topoare vechi de la bunici si zic ca e bine de stiut asa pt. mine la un  nivel superhobby, nu de alta da ma "mananca mainile cateodata Posted Image sau cam des". Toate cele bune va doresc!

#6
parintele

parintele

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 13,991
  • Înscris: 17.03.2005
Eu iti recomand sa incepi cu otel pt constructii/ confectii metalice...evident sa ai forja si nicovala/o bucata de fier plana, grea, bine fixata/ o bucata de sina de cale ferata...plus 1-1 ciocane carora sa le rotunjesti muchiile si sa le scurtezi coada la vreo 25cm...plus un cleste de fierarie sau un alt cleste cu care sa loti tine ferm marerialul...ideal sa incepi cu bucati lungi de bara sau sa sudezi o bucata d fierbeton, 8 sau 10mm grosime, de piesa in lucru...sa poti incalzi un capat si sa ai de ce sa tii...

Joaca-te pe alea, invata...apoi ia arc elicoidal...apoi o bucata de arc lamelarnde dacie papuc...

Abia apoi baga in forja obiecte de rectificat, daca le bagi acum direct pe alea le strici.

Oricum, daca nu sunt de fabrica(barda spre exemplu, inainte erau scule bune de fabrica...toporase mai asa si asa) sa stii ca materialele nu sunt stralucite ..rar, dar e posibil, sa dai peste o batda cu gura de foaie de arc...si maibrarbotel si mai bun, scula facuta la vreo uzina de un meserias....
pe aia de fabrica o poti strica, e pacat.
pe aia facuta o strici sigur ca gura ebo aschie de otel bun sudata prin forjare in corpul facut din material moale...ideal asa pentru ca materialul moale reziata la socuri si nu da vibratii in mana...insa taisul e subtire ca material si daca bati aiurea risti sa il muti gresit si dupa reascutire taisul sa pice favut pe fier mort...adica faci pe ea de barda...

De aia iti spun, e frumos, e usor, nu e inginerie nucleara dar e meserie, sunt multe lucruri de stiut si invatat si, apoi, sunt o varietate enorma de materiale, fiecare cu dichisul lui...otel e si rulmentul, si fierul mort, si burghiul si arcul si panza de gater si cuiul si panza de taiat metal...fiare, dar atat de diferite incat nu au absolit nicio treaba unul cu altul.

Ia-o usor, daca te atrage e foarte posibil sa dai in boala, ti-o zice unul care cumpara fiare de la fier vechi si de la depozite denoteluri deopotriva, dadea jdemilioane pe o nicovala veche de 100 de ani  samd...e BOALA dar e frumos.




#7
parintele

parintele

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 13,991
  • Înscris: 17.03.2005
Ca idee...cauta pe toutube brian brazeal...e un nene, mester foarte destept...habberman, nu stiu daca mai gasesti filme cu el, un mos neamt, de fapt de alte origini, un fel de tatal lor...daca vei cauta hofi blacksmith sau hofi hammer vei vedea un evreu care a "inventat" un ciocan, cica...omul bun dar e inspirat dupa ideile de forjare teoretizate de habberman, designul parca e al fierarilor cehi si de prin sudul germaniei...
gasesti si copii, unul isi zice technicus joe, e olandez...ok baiatul, colectioneaza nicovale, eu il urasc pt ce nicovale are...altul e alec steel, discipol al lui brazeal, sa vezi copil de 10 ani, un tasti basti de om, cum bate cu un ciocan maare ca el...
sunt si americani, altii, buni rau...mark aspery de exemplu este un supermeserias, omul e un adevarat peofesor... un altul, un fierar care e mai degraba artist, printre altele face scule, imi scapa numele, aspery foloseste ciocan facut de asta, daca te uiti la filmele lui vezi stanta de pe ciocan si afli numele....

poti sa cauti pe net, nu pe youtube, ariel salaveria parca, un argentinian nebun care face preponderent obiecte din lingouri din straturi laminate, obtinute de el prin termofusiune, sudare un forja, gen damasc....mokume gane daca vei cauta vezi ce si cum....
sa combini 2 oteluri e cum e, sau neferoase gen aur, argint, alama, cupru samd...dar salaveria face traznai foarte dificile, cel putin aparent...feroase cu neferoase, inox(care se foloseste in diverse procedee tocmai ca izolator, pt ca nu fuzioneaza/nubse sudeaza usor cu alte materiale)...etc....

Sunt multi, sunt si nordici buni..daca vei cauta potcovari sau fierari care fac clesti de fierarie , sau potcovari care fac clesti, ca axest obiect, clestele, e proba in concursurile de potcovit, o sa ramai cu gura cascata ..dealtfel, clestele, o scula atat de banala pt noi toti, e atat de greu de facut bine, sa tii ferm fierulde batit..incat e o dovada a mestesugului si maiestriei mesterului....iar un cleste din arc, asa cum facea, printre altele habberman, e un obiect de arta..materialul "iute" , nervos, elastic, permite sa faci linii foarte fine, din arc un cleste pare firav, finut dar poate fi mult mai de incredere decat unul din fier moale, asa cum se fac de regula.

Atat iti mai zic, mare atentie la protectie...eu stiu cum e sa iti zboare o bucata de foaie de arc, incinsa, in frunte...eu mi-am primit astfel botezul al mare, o bucata de vreo 20cm, lata de vreo 8, groasa de 12mm...de raba era...o secunda de neatentie si am ras cu aemnul lui mercedes pe frunte :D


Deci habberman e artistul si tipul mesterului din trecut...aspery profesor universitar...brazeal autodidactul care gandeste, tipul omului simplu si cu creier...ceilalti copii sau tineri pasionati si talentati...si inca vreo 2 duzine de meseriasi, fiecare cu talent, minte, pasiune..dela toti ai de invatat si te inspira...

Daca vrei si un roman care merita, cauta Matei Campan pe net...e artist plastic, pe langa cutite incredibile, opere de arta, el forjeaza...dupa ce vei vedea ce inseamna meseria asta, si te vei uita la 2-3 obiecte facute de Matei, probabil ca vei intelege de ce l-am mentionat. Din punctul meu de vedere omul asta este daruit cu un talent aparte...

Hai, eu de vreo 2 ani am pauza la ciocaneala,am avut de favut casa si abia acum sper sa imi rearanjez coltul de fiare...scuzati polologhia, m-am racorit putin scriind despre dar din ce scriu din aia mi-e mai dor sa bat....


#8
parintele

parintele

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 13,991
  • Înscris: 17.03.2005
Uite, spre exemplu, cum se caleste un dorn in apa.....fiind un obiect simplu, nu necesita normalizare inainte de calire iar revenirea se face simplu,imediat dupa, folosind caldura reziduala.
adica se incalzeste jumatate din dorn, sau mai putin, depinde cat e de mare/gros...
se caleste varful, ca ala te intereseaza sa fie mai dur. Apoi, cu mijlocul inca incins, se curata varful pana la metal curat, ca sa poti observa modificarea culorii pe masura ce varful preia din caldura.
cand consideri ca la varf ai obtinut temperatura de revenire, racesti totul si aia e.

In mod normal, in special la obiecte mai complexe, revenirea ar trebui sa dureze mai mult, nu e vorba doar de temperatura ci e nevoie si de un timo rezonabil pentru ca temperarea sa fie uniforma in toata masa obiectului de temperat,sau ma rog a zonei de temperat.

In plus, el in momentul in care raceste, caleste practic mijlocul care era inca mult prea incins, deci la alte obiecte e mai bine daca racesti doar varful din nou, asteptand apoi ca mijlocul sa se raceasca mai lent pana cand scade temperatura acolo si dispare riscul calirii , corpul dornului trebuie sa fie moale, cel mult arcos...se poate tine varful in apa si stropi usor mijlocul pt a grabi racirea.
partea dornului in care lovesti trebuie sa fie cat mai moale posibil, in orice combinatie ciocanul trebuie sa fie mai dur decat obiectul lovit pt a nu lasa indentatii in fata ciocanului, poti observa cum e raceste intai partea groasa a dornului pt a fi sigur ca in timpul calirii si revenirii aceasta nu se incalzeste de la zona de mijloc in asa fel incat sa se autocaleasca partial in aer, se poate intampla accidental, chiar si la banalul arc...

Ca tot vorbeam de ciocan, cand lucrezi pe nicovala, e bine ca ciocanul sa fie mai moale decat nicovala...care fiind un obiect mare si greu de rectificat si calit, trebuie protejata, preferabil sa strici un ciocan decat o nicovala, sau sa slefuiesti o fata de ciocan decat o nicovala care in afara de faptul ca e mare nici nu are un strat calit prea gros, e greu sa calesti un fier de zeci de kg...mult prea mukta caldura acumulata, nu mai vorbim de cum o manevrezi.


Ma rog, prin metoda asta pe care o vezi aici poti trata termic mukte obiecte simple, inclusiv topoare, daltile si alte obiecte de acest gen doar asa se fac, nu are sens sa aplici procedee mai complicate....

In cazul daltilor dar mai ales a altor obiecte care trebuie sa taie, ascutirea se face  dupa tratarea termica pentru ca prin incalzire un strat superficial din material se decarbureaza si devine moale, nu prea se mai caleste cum trebuie...deci se impune eliminarea acestuia.
Tot din acest motiv e important ca in cazul lamelor sa le lasi putin mai groase in zona taisului inainre de calire...1mm si ceva, zona foarte subtire se incinge foarte repede/sus cavtemperaturi si se decarbureaza.
ideal e ca la inceput sa incalzesti cu taisul afara din focar, caldura sa vina initial dinspre partea mai groasa spre tais, asa cum vezi la asta in film ca face la revenire....abia la final bagi cateva secunde si taisul in focar, daca e nevoie, pt a-l aduce si pe el la temperatura critica pt calire.

Apropos, asta e ala care face ciocanele, Brent Bailey il cheama.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/jJ428Snh1js?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



#9
parintele

parintele

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 13,991
  • Înscris: 17.03.2005
Si ultima caa treaba...asta e brian brazeal, daca ii urmaresti clipurile intelegi mai usor care e treaba cu forjatul.
practic, se lucreaza cu volume, asta e unitatea de masura relevanta...
un "ghem" de material il intinzi ...
prima regula e ca e usor sa intinzi, e mult mai greu , de cele mai multe ori imposibil, sa ingrosi materialul.
a doua e ca materialul se muta acolo unde e mai cald, deci controlezi modificarea formei si din locul in care incalzesti.
a treia este directia in care pleaza materialul... balega...daca dai cu un bat, zboara stanga, dreapta...daca vei calca in ea, pleaca pe toate directiile ....deci folosind o muchie ingusta si lunga, muti materialul in lateralul acestea, folosind o fata plana muti in toate cele 4 directii...
de asemenea, o pata plana aplica presiune pe o suprafata mai mare, o fata rotunjita asugura o suprafata de contactai micabpentru aceeasi forta, deci deformarea va fi mai mare

Puse cap la cap, controlul directiei cu ajutorul unei muchii rotunjite si suprafata mai mica a rotundului fata de plan, inveti sa muti mai repede materialul si sa controlezi directia in care il impingi....

De aia se lucreaza si pe cornul nicovalei, e rotund si te ajuta sa muti mai repede materialul si sa controlezi directia...la fel si cu ciocanul, o fata mai rotunjita te ajuta sa faci acelasi lucru, sa aplici mei mukta forta pe suprafata mai mica, combinand ciocanul cu fata rotunjita cu o muchie a nicovalei obtii un randament mai mare si control.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/pCiMitLk5GI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Gata, plec la treaba.


#10
parintele

parintele

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 13,991
  • Înscris: 17.03.2005
Pauza..l-am gasit si pe potcovaru..jim poor...alt stil, tipic fierarilor care incalta caii, ciocan mic, sub 1 kg, viteza mare, frecventa mare, e si normal, lucreaza in general cu piese mici...e total altceva decat fierarii  care fac fier forjat decorativ samd...

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/YLhwJch4hSY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by parintele, 17 June 2016 - 10:27.


#11
Ion_Bumbu

Ion_Bumbu

    User asocial

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 19,440
  • Înscris: 31.01.2010
Si despre pile nimic?

Grig

#12
cielok

cielok

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 4
  • Înscris: 04.04.2013
Despre pile ...nimic.

#13
parintele

parintele

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 13,991
  • Înscris: 17.03.2005
Ce e cu pilele?
Alea vechi erau dintr-un otel carbon, mai degraba simplu, continut de carbon pe la 1%, adica relativ aproape de maxim pt otelurile simple de pe vremuri...relativ similar cu otelurile aisi1095... sau w1 parca, ala calibil in apa.
In fine, ideea e ca e in general un otel simplu, pe care il poti cali in forja, slab aliat.

Mai spre noi, incoace, dpdv temporal, problema s-a complicat...un otel slab aliat cu continut mare de carbon, calit si revenit jos ca temperaturi ca sa fie tare, dur, ramane totusi casant la 60+rockwell...si e si scumpicel..
asa ca pilele noi in general s-au facut din oteluri moi apoi tratate, in engleza ii zice case hardening, in romana generic nitrurare, asta pt aport de azot, pt carbon nu stiu daca se.foloseste alt termen...
prin acest proces, otelul absoarbe, in general carbon sau azot sau ambele, intr-un strat foarte subtire si superficial, si astfel devine mult mai dur si mai rezistent la eroziune.

Astfel, piesa de pe interior moale, nu se rupe, cu exterior dur si rezistent in timp, ieftina.


O astfel de pila e practic inutila pt forjare, e fier mort.

Ca sa folosesti o pila pt a face din ea ceva, intai o testezi, o calesti, ripi din ea si vezi cum s-a calit in secriune...in genere daca se rupe e ok, ca sticla sare, daca e acoperita se indoaie, nu se caleste.


Axelasi lucru si labotelul de rulment, un otel in general mai aliat dar per total si mai bun daca reusesti sa-l prelucrezi si tratezi bine.

Din astfel de oteluri faci taisuri bune, sau lame bune, cutite...din pile poti face dalti de lemn dar mai degraba genul cu care tai nu in care lovesti...in general taisul e bun, rezistenta la impoact, chiar daca temperezi sus, nu e cea mai buna ...merge dar daca vrei minilevier sau dalti de lovit tare in ele cu sectiuni mici ..mai renunti putin la calitatea taisul, adica otel mai slab nitel sau mai bine, putin mai aliat, un arc e perfect.
altfel se pot face multe, inclusiv poansoane din astfel de otel...

Avand forma tipica de platbanda, si fiind un material care necesita testare, apoi dibacie so cunostinte sa faci ceva chiar bun din el...pila nu e tocmai cel mai sigur si prietenos, cum e arcul lamelar...poate fi mai bun dar si mai solicitant...
in general cine utilizeaza, face lane de cutit din ele sau alte scule taietoare care nu implica necesitatea parghiei laterale pe lama in uz..in rest arcul e de ajuns de bun, nu te complici.
eu am facut poanson


#14
gcom61

gcom61

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,824
  • Înscris: 21.01.2007
Grig...,se pare ca parintele este bine informat si in aceasta categorie,(fiare in general).
Si...a fost suficient ca sa fie usor [provocat]...

#15
Ion_Bumbu

Ion_Bumbu

    User asocial

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 19,440
  • Înscris: 31.01.2010
Da, am gasit eu una care s`a indoit dar de pilit a fost buna, era din asta postrevolutionara, cred ca otel betonul era super pe linga aia.
Multumesc!

Grig

P.S. Carburare e termenul

PPS :D
@gcom61,
Am intrebat in ideea ca au mai patit`o si altii nu ca provocare

Edited by Ion_Bumbu, 22 June 2016 - 17:53.


#16
gcom61

gcom61

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,824
  • Înscris: 21.01.2007
Eu...,in '90 am construit o casuta la tara si aveam nevoie de dalta.Avand autogen,am taiat o bucata de fier beton striat de 24mm ,am batut'o si calit'o in apa.Anul trecut am dat de ea printre alte fiare si inca avea [gura] originala,putin bontita.La vremea aia nu aveam curent sa pot poliza si am ascutit'o din bataie.
Trebuie sa mentionez ca am avut ca [maestru] un fost coleg de serviciu(a trecut in alta lume)caruia ii placea sa explice ceea ce face.

Edited by gcom61, 22 June 2016 - 17:55.


#17
parintele

parintele

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 13,991
  • Înscris: 17.03.2005
Grig, carburare dar in capul meu mic era cementare numa ca statea pitit pe dupa niste rafturi cu maculatura :D

Apropos de otelurile striate...inainte vreme erau bune rau pt diverse scule, astea care se gasesc acuma sunt mai lesinate, ziceau unii mai in varsta care au apucat sa lucreze prin 23 august ca erau aduse de pe la japonezi...habar n-am si nu prea as crede ca ceasca ar fi dat bani pe fiare in conditiile in care siderurgia noastra era destul de dezvoltata...cert e ca erau bune fata de ce gasesti azi si chiar fata de c/olc -urile noastre sub .6C...
mi-am facut niste ghilotine / matrite pt fhilotine, sa fac indentatii la cald cu ele...calite, matritele alea sunt mai moi decat striatul vechi parca...ulterior le-am facut din foaie de arc


Ps. Pile bune au aia de la Bacho...majoritatea nu sunt cementate.
pt pilit sunt bune si alea de la pferd, cam tot pe acolo, nu stiu sa spun insa cum sunt facute ca am mai mult bacho si pferduri n-am apucat sa uzez cat sa le bag la teste.
pile bune fac si aia de la Brasov, IUS in general facea scule foarte bune, chiar foarte bune...unele cam din cur matritate sau finisate dar bune mai ales ca si material...de cand sunt luati de francezi insa au cam luat-o razna cu preturile si macar de ar fi facut si aia ceva la capitolul finisare...aiurea, tot cu ciobul taiate, parca mai rau ca inainte....dar bune per total.


#18
razvan_mereu

razvan_mereu

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 265
  • Înscris: 21.10.2015
Ajutor
Am facut niste lame pt o tocatoare de resturi vedetale (din acelea care puse una langa alta iese un fel de Y ) problema este ca le-am facut dintr-o bucata de platband (fier mort ) si acum desi le-am calit tot mise pare ca sunt prea moi , cum credeti ca pot sa le calesc ca sa devina mai tari ? sau nu am ce sa le fac

Anunturi

Chirurgia spinală minim invazivă Chirurgia spinală minim invazivă

Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical.

Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate