Second Opinion
Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale. Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit. www.neurohope.ro |
Abandonul
Last Updated: Sep 30 2016 16:29, Started by
TeoriaConspiratiei
, Apr 14 2016 19:01
·
0
#1
Posted 14 April 2016 - 19:01
Vad ca am avut putin succes cu intrebarea precedenta, lumea s-a intins la discutii despre evaluarea vietii sub aspectul asta fundamental cred eu de a merita ori ba sa fie traita. Se pare ca am nimerit interesele forumistilor de data asta , sunt dispusi sa polemizeze in jurul vierii. Sa mai incerc un subiect legat de problema , pe care mi l-a inspirat o replica: abandonul.
Voi incepe prin a stabili o mica diferenta intre trei repere: judecata filosofica asupra vietii sau nu neaparat filosofica , judecata pe care fiecare individ si-o face in raport cu meritul de a trai sau nu anumite lucruri, o judecata fara consecinte obligatorii in planul unui anumite solutii, fie ca discutam despre continuare, abandon sau suicid, abandonul care desemneaza zic eu un fel de "moarte ijn viata", este acel moment despre care voi scrie imediat in care te lasi in voia sortii fara a mai spera nimic si fara a mai astepta ceva bun, si al treilea reper care trimite la solutia radicala, la autosuprimare, la cautarea pentru credincios a raiului sau la cautarea reversului pentru credinciosul care crede in pacat sau pur si simplu optiunea neantului daca discutam despre atei sau cei care considera moartea limita ultima a existentei posibile. Inarmati cu aceasta distinctie va propun o dezbatere despre abandon despre termenul mediu care n-are legatura neaparat, nu este o consecinta a evaluarii calitatii vietii intr-un raport asteptari- rezultate si nici nu merge pana la suprimarea vietii. Abandonul poate tine foarte bine de o neincredere cronicizata in propriile forte, nu trebu7ie aruncata neaparat vina pe "viata" , de aceea l-am desprinde de evaluarea calitativa a vietii in genere. Unii pot gandi ca viata e foarte frumoasa, dar nu pentru ei, e doar frumoasa in general , si pot abandona orice asteptare atunci cand povara li se pare prea grea. Prin abandon vom intelege aici mai degraba lipsa scopului , a planului de viata, a asteptarilor si a oricarei sperante de mai bine si nicidecum suicidul. Este momentul lui "fie ce o fi", cand ai obosit sa mai astepti de la tine sau de la viata ceva. Mergi inainte mecanic, cu un soi de disperare tacuta, stiind ca viitorul si-a epuizat solutiile si trecutul este doar un calvar al esecului. Gradul ridicat de luciditate se poate transforma intr-o autoflagelare continua, dar abandonul nu te duce neaparat intr-un spatiu solitar al unui inchis in sine care refulza micile bucurii existentiale, dimpotriva consumarea in exces a micilor bucurii poate fi semnul unei crize cronice a scopului, unei incapacitati de a-ti defini un rost mai adanc. Traieste clipa e o forma de abandon, careia nu-i lipseste deloc sentimentul ca placerea nu satura niciodata pe nimeni . In abandon de -o fi una , de-o fi alta bucurosi le ducem toate, dar in general cautam repetitia placerii sa ne pansam ranile. O estetica iresponsabila de o neasemuita frumusete ii corespunde. Abandonul survine la intalnirea unui eu obosit de teluri si norme cu o viata prea grea pentru subiect, fiindca uneori viata cand greselile se inmultesc incepe sa aiba aripi de plumb, un eu care accepta sa fie purtat de val fara sa mai reactioneze, care si-a ars revoltele si asteptarile in experiente trecute. Eul nu dispera si nu spera, incearca sa adune micile placeri din care va face la batranete o poveste frumoasa pentru a -si crea iluzia ca a "trait din plin". Diversitatea si densitatea ii creeaza senzatia unei vieti pline, iar conformitatea cu ceea ce e in jur si e in general dezirabil, o cariera stralucita, o familie fericita si o viata plina de distractii , ii da impresia unei "vieti implinite" Abandonul nu este nicicum sinonim cu esecul , fiindca el suprima doar planul in numele unui rost mai adanc si speranta de mai bine, in niciun caz iluziile implinirii prin reusitele aparente , legitimate de conformism, sau senzatia unei vieti "pline" , unei vieti care aduna laolalta o diversitate uriasa de evenimente. Ce ar fi interesant de discutat, cred eu , in legatura cu abandonul si asta e si intrebarea editorialului. Ce este abandonul asa cum l-am definit noi, ca refuz de a mai astepta ceva si ca multumire cu ceea ce destinul iti pune pe masa, primind orice cu zambetul pe buze si incercand sa culegi micile bucurii, este o chestiune de curaj sau de lasitate ? Vine din luciditate , din faptul ca viata e mult prea puternica s-o carmesti si de cele mai multe ori decide in locul tau, sau vine din lasitatea de a renunta in fata unui zid al neimplinirii perpetuu imposibil de depasit ? E o simpla chestiune de administrare mai buna a vietii , recunoscand ca esti incapabil sa-ti trasezi destinul si trebuie sa te lasi in voia curentului , fie el tragic , comic sau perfect fericit, sau este o uriasa eroare a oboselii care refuza consecventei sansa de a da roade pana la urma potrivit unui scop ? Abandonul poate fi la fel de bine si una si alta si uneori e greu de desfacut in bucati si de dat o sentinta finala . Voi ce credeti ? |
#2
Posted 14 April 2016 - 19:21
imi aduci aminte de scrierile lui calinescu de pe marginea ziarului cand, pe marginea cristalului,oarecum curios si nepatruns inca de durerile defecatiei, citeam niste randuri...
abandonul, depinde de situatie. de-ti permiti si crezi in stabilitatea pe care ce-l putin acum o ai, de nu... |
#3
Posted 14 April 2016 - 19:44
TeoriaConspiratiei, on 14 aprilie 2016 - 19:01, said:
Ce este abandonul asa cum l-am definit noi, ca refuz de a mai astepta ceva si ca multumire cu ceea ce destinul iti pune pe masa, primind orice cu zambetul pe buze si incercand sa culegi micile bucurii, este o chestiune de curaj sau de lasitate ? Vine din luciditate , din faptul ca viata e mult prea puternica s-o carmesti si de cele mai multe ori decide in locul tau, sau vine din lasitatea de a renunta in fata unui zid al neimplinirii perpetuu imposibil de depasit ? E o simpla chestiune de administrare mai buna a vietii , recunoscand ca esti incapabil sa-ti trasezi destinul si trebuie sa te lasi in voia curentului , fie el tragic , comic sau perfect fericit, sau este o uriasa eroare a oboselii care refuza consecventei sansa de a da roade pana la urma potrivit unui scop ? Abandonul poate fi la fel de bine si una si alta si uneori e greu de desfacut in bucati si de dat o sentinta finala . Voi ce credeti ? E perioada in care-mi trag sufletul, perioada in care ma odihnesc Dupa un accident, dupa un esec sau lupta pierduta, dupa un succes chiar, dupa o schimbare de mediu Este perioada de obisnuire in care, dupa rafting deschid ochii sa vad ce e pe mal in timp ce viata ma poarta mai departe, in care nu fac decat sa respir E perioada in care-mi re-evaluez viata si ma pregatesc pentru noi decizii Perioada in care ma uit in trecut Daca e s-o duc la extrem.. nopatea cand pun capul pe perna.., e un abandon |
#4
Posted 15 April 2016 - 17:45
TeoriaConspiratiei, on 14 aprilie 2016 - 19:01, said:
Prin abandon vom intelege aici mai degraba lipsa scopului , a planului de viata, a asteptarilor si a oricarei sperante de mai bine si nicidecum suicidul. Este momentul lui "fie ce o fi", cand ai obosit sa mai astepti de la tine sau de la viata ceva. |
#5
Posted 16 April 2016 - 19:55
Faptul ca nu accept sa fac orice si in orice conditii, inseamna abandon?
|
#7
Posted 12 June 2016 - 18:08
Abandonul apare cand nu mai ai /are nevoie/valoare si dispare cand exista interes aparent.
|
#9
Posted 07 August 2016 - 20:15
nu-i nimic complicat si filozofic aici, e foarte simplu. cind ai sanse cel putin toeretice sa cistigi, lupti, cind nu m-ai ai nici o sansa, abandonezi.
viata e un joc. |
#10
Posted 07 August 2016 - 20:43
The day you stop racing, is the day you win the race...
|
|
#11
Posted 07 August 2016 - 22:37
cirus6, on 07 august 2016 - 20:15, said:
nu-i nimic complicat si filozofic aici, e foarte simplu. cind ai sanse cel putin toeretice sa cistigi, lupti, cind nu m-ai ai nici o sansa, abandonezi. viata e un joc. |
#12
Posted 08 August 2016 - 08:25
Daca traiesti sa castigi, o sa pierzi. Daca traiesti ca sa te consideri o victima colaterala, asa o sa si fii. Deci, pierzi.
Ce ar fi sa nu gandim daca pierdem sau castigam? Atunci cand renuntam sa gandim catre cele 2 extreme si sa le consideram normale si inutil de a pune accent pe ele, castigi mereu. Luand partea cu "fie ce o fi". Este si normal sa se ajunga aici daca ai asteptari neraliste, pe termen lung. Aceasta cedare isi face loc atunci cand vrei ceea ce nu poti avea sau atunci cand nu accepti faptul ca viata ta este aproape nesemnificativa intr o lume in care exista inca 7 miliarde de oameni si fiecare are viata lui. Intr un final este o lupta. Poti sa pierzi dar sa castigi sau poti castiga dar sa pierzi. Totul este in functie de cum vezi lucrurile. Dar eu consider ca si atunci cand castigi, tot ai pierdut ceva si nu vad un rost in a ma rezuma la aceste 2 extreme. |
#13
Posted 13 August 2016 - 06:18
Abandon pentru mine inseamna renuntarea la lupta pentru ceva ce-ti doresti
Nu accept abandonul |
#14
Posted 19 September 2016 - 21:08
#15
Posted 26 September 2016 - 15:30
Servus, pentru mine abandonul este soluția onorabilă atunci când implicarea într-un context mi-ar aduce, statistic vorbind, doar dezavantaje.
Mă amuză dictoanele de genul quitters losers etc. fiindcă folosirea lor e tot un fel de abandon exercitat de cel care le enunță. Abandonând contexte dezavantajante câștig timp și conserv energie pentru a mă implica în contexte mai interesante. Nu aștept nimic de la viață sau de la oameni fiindcă mă simt liber să aleg încotro pun pasul următor. De acord că opțiunile devin limitate la fiecare alegere făcută, dar există întotdeauna opțiuni mai bune decât complacerea în context dezavantajant. Ieșirile frecvente din zona de confort sunt cea mai bună educație de la un 40 încolo. |
|
#16
Posted 28 September 2016 - 10:06
Doddi, on 26 septembrie 2016 - 15:30, said:
Servus, pentru mine abandonul este soluția onorabilă atunci când implicarea într-un context mi-ar aduce, statistic vorbind, doar dezavantaje. Mă amuză dictoanele de genul quitters losers etc. fiindcă folosirea lor e tot un fel de abandon exercitat de cel care le enunță. Abandonând contexte dezavantajante câștig timp și conserv energie pentru a mă implica în contexte mai interesante. Nu aștept nimic de la viață sau de la oameni fiindcă mă simt liber să aleg încotro pun pasul următor. De acord că opțiunile devin limitate la fiecare alegere făcută, dar există întotdeauna opțiuni mai bune decât complacerea în context dezavantajant. Ieșirile frecvente din zona de confort sunt cea mai bună educație de la un 40 încolo. |
#17
Posted 28 September 2016 - 12:02
Abandonul nu este evitarea inteligentă a unei confruntări inutile, ci refuzul, sfâșietor pe plan intern, de-a lupta când ar trebui să lupți, dar nu mai crezi în posibilitatea victoriei. Est un conflict între voință-afectivitate (trebuie să lupți) și rațiune (nu mai are rost). Un exemplu tipic este cancerul în faza terminală.
Când ajungi să nu vrei să lupți - și poți să nu vrei - nu este niciun abandon. Poate această situație este senina resemnare. |
#18
Posted 28 September 2016 - 12:32
Doddi, on 26 septembrie 2016 - 15:30, said:
Servus, pentru mine abandonul este soluția onorabilă atunci când implicarea într-un context mi-ar aduce, doar dezavantaje. Ala nu e abandon Esticul, on 28 septembrie 2016 - 12:02, said:
refuzul, sfâșietor pe plan intern, de-a lupta când ar trebui să lupți, agree |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users