Esenta budismului

Buddha, fondatorul budismului, vrea să fie amintit ca un om nu ca o zeitate, el este un ĂŽnvăţător, un arătător de cale!

Karma (Kamma ĂŽn Pali) = acţiune
În budism karma ĂŽnseamnă acţiune intenţionată.
Nu numai acţiunile generează karma ci şi gândurile şi cuvintele.
Karma ĂŽnseamnă cauză şi efect. Karma este o lege naturală.
Prin karma este ĂŽnțeles un concept filosofic-religios, prin care fiecare acțiune - fizică sau spirituală - are ĂŽn mod inevitabil o urmare.
Conform legii karma (o lege impersonală şi inflexibilă a Universului), ĂŽn fiecare viaţă primim ceea ce merităm. Faptele noastre bune atrag după ele rezultate bune, iar faptele noastre rele atrag după ele rezultate rele, chiar de la o viaţă la alta.
Karma -legea care guvernează Universul se bazează pe stricta lege a condiționismului (Pratitya-samutpada) conform căreia din orice fenomen trebuie să rezulte un altul. Nu poţi avea un efect fără cauză (vechi principiu de fizică), dacă există o acţiune, există o reacţie (un rezultat).
Cauza trebuie să ĂŽşi aibă efectul, nimic nu poate ĂŽmpiedica sau restrânge acest lucru. Budiştii susţin că nu există excepţii la legea cauză-efect; fiinţele vin conform legii cauză-efect şi resping că există orice aspect arbitrar sau aleator.
Hinduismul susţine că noi suntem determinaţi de către kamma noastră, ĂŽn timp ce budismul spune că suntem doar condiţionaţi de ea.
Toate lucrurile apar şi dispar datorită ĂŽntâmplării simultane a cauzelor şi condiţiilor.
Conform budismului orice eveniment are o cauză: există un lanţ infinit de cauze!
Datorită faptului că orice eveniment are o cauză, Universul este văzut interdependent şi interconectat, şi toate lucrurile care sosesc sunt legate de alte lucruri, un concept cunoscut ca origine dependentă. Nimic ĂŽn lume nu există separat, de sine stătător, totul este ĂŽn legătură cu altceva.
Depunem mult efort pentru a obţine fericirea dar nu putem obţine decât o fericire temporară din cauza mediului care este ĂŽn continuă schimbare. Totul se schimbă, se află ĂŽn mişcare. Lucrurile compuse se descompun şi deci sunt trecătoare! Doar viaţa este continuă, căutându-şi tot timpul noi forme de manifestare.
Fericirea vine din interior, sursa fericirii este gândirea constructivă!
Ce ne face să suferim? Este atitudinea pe care o avem faţă de noi ĂŽnşine, stima, atenţia pe care le avem faţă de persoana noastră, acordând ĂŽn acelaşi timp mai puţină valoare celorlalţi. Aceasta este la originea tuturor conflictelor, războaielor ĂŽntre naţiuni, certurilor de familie. Fără acest egoism, nici una dintre aceste probleme nu ar exista.
Deci nu trebuie să fim egoişti, trebuie să dizolvăm egoul.
Suferinţa se poate elimina dacă se elimină cauza ei.
În unele cazuri suferinţa este cauzată de dorinţă şi deci suferinţa se poate elimina dacă se elimină dorinţa; asta ĂŽnseamnă renunţare, ĂŽncetarea ataşării (detașare).
Renunţarea este o decizie de a nega nevoia pentru un anumit rezultat.
De unde vin toate relele: ignoranţă şi iluzie - neştiind natura realităţii şi
luând-o greşit; din ataşament de sine, lăcomie, egoism!
Potrivit unor ĂŽnvățați budiști, cunoașterea sau ĂŽnțelepciunea (prajĂąā) este singura care poate realiza desăvârșirea omului și realizarea Nirvanei.

Calea
Calea cu 8 braţe care duce la ĂŽncetarea suferinţei  (magga): Înţelegere corectă, Gândire corectă, Vorbire corectă, Acţiune corectă, Mod de viaţă corect, Efort corect, Atenţie corectă şi Concentrare corectă.
Calea budistă este calea de mijloc care respinge extremismul. Anticii romani obişnuiau să spune: ‾Moderaţie ĂŽn toate lucrurile”, iar budiştii sunt pe deplin de acord cu aceasta.
Calea de mijloc este deseori descrisă ca un model pentru practicile
non-extremiste, o cale moderată care nu acceptă nici extrema josnică, vulgară a "indulgenței ĂŽn plăcerea simțurilor" (kamasukhallikanuyoga) nici extrema dureroasă a propriei mortificări.
Calea de urmat: ‾Evitați a face rău, faceți ceea ce este bine și purificați-vă mintea.” Buddha
Intenţia face diferența dintre "bine" și "rău".
Chiar dacă ceva bun pare să apară din intenţii rele, cu toate acestea karma negativă este creată. Chiar dacă ceva rău este creat din intenţii bune, cu toate acestea karma pozitivă este creată. Cu toate acestea, ar trebui să existe remușcări pentru orice daune "accidental" create.
Gândurile şi cuvintele au ĂŽncărcătură karmică!
Toate faptele care vin din egoism, lăcomie, ură sunt rele --Akusala Kamma!
Toate acţiunile care pornesc din virtuţi ca generozitate, iubire şi ĂŽnţelepciune sunt meritorii --Kusula Kamma.
Pentru laici există doar cinci precepte simple, ele sunt simple ĂŽndemnuri de a trăi o viață fericită, fără griji, ĂŽn care meditația se poate desfășura ĂŽn condiții bune.
Cele cinci precepte simple sunt:
1. A te abține să iei viața cuiva. (non-violența față de orice formă de viață)
2. A te abține să iei ceva ce nu ți se cuvine. (a nu fura)
3. A te abține de la o purtare senzuală necuviincioasă. (abstinență de la desfrânare)
4. A te abține să minți.
5. A te abține de la consumarea oricărei substanțe care duce la pierderea lucidității minții. (abținerea de la droguri sau alcool)

Liber arbitru
Ideea de libertate de alegere absolută (aceea că oamenii pot fi complet liberi să facă orice alegere) este neinteligentă pentru că respinge realitatea nevoilor fizice şi circumstanţelor. Egal de incorect este ideea că oamenii nu au nici o alegere ĂŽn viaţă sau că vieţile lor sunt prederminate. Să respingi libertatea va ĂŽnsemnă să respingi eforturile persoanelor să facă progres moral (prin capacitatea lor de a alege liber acţiuni pline de compasiune).

Renaşterea
Buddha şi-a reamintit vieţile anterioare ĂŽnainte de iluminare.
Renaştere ĂŽn budism ĂŽnseamnă că am avut o infinitate de vieţi anterioare şi vom avea o infinitate de vieţi viitoare, pentru a scăpa de renaştere trebuie să atingem Nirvana!
Conform lui Buddha ,,sinele”, sufletul veşnic (atman, la hinduşi) nu există, este o iluzie. Tot aşa cum, renaşterea budistă nu ĂŽnseamnă trasmigrarea unui suflet de la un trup la altul, ci prin moarte faptele sunt transmise ĂŽntr-o viaţă următoare.
Cu toate acestea, identitatea dintre moştenitor şi făptuitor nu este deplină.

Buddha, fondatorul budismului, vrea să fie amintit ca un om nu ca o zeitate, el este un învăţător, un arătător de cale!

cand ai vorbit ultima oara cu el?!? ca mie mi-a spus altceva!
a scris pe twitter?

Buddha, fondatorul budismului, vrea să fie amintit ca un om nu ca o zeitate,

Un om care a fost toata viata sa bun !
El a atins Nirvana eliberandu-se de toate pasiunle arzatoare, de orice dorințe, gelozie, ignoranta, rautate etc;
dar intr-o zi el este muscat de un paianjen veninos in timp ce doarme si moare.

Acelasi om se naste avand sansa la o a doua viata (reincarnare!) dar acum el nu mai e cum a fost in viata anterioara.
El acum e rau, crud, nemilos, uraste pe toata lumea fara nici un motiv, minte, inseala, violeaza si omoara din placere;
insa intr-o zi el e muscat de un paianjen veninos in timp ce doarme si moare.

Acum, de ce karma a facut ca omul rau sa moara de la muscatura paianjenului daca in viata anterioara a atins Nirvana ?

daca Buddha e fix un om, am modele mult mai interesante: Bruzli, Cioran, Che Guevara - just pick one

Nirvana:
Te eliberezi de tot ce te leagă: de pasiune arzătoare de dorință, gelozie, ignoranță ...
Presupune stingerea sinelui, dar nu până la dispariția persoanei. Cu alte cuvinte dizolvăm egoul.
Nirvana nu presupune anihilare totală. Nu dispari din nimic!

@IvanMihai, eu pot demonta efectul karmei prin urmatorul exemplu: