Neputinta stiintei in fata religiei.

Am mai scris cateva topicuri despre religie, daca acum voi relua din nou aceasta chestiune, o fac spre a arata cat de importanta este religia, si de ce nu trebuie sa lipseasca nici un moment din atentia noastra. Era un timp cand nu se facea nimic fara religie, cand lucrurile cele mai vizibile se explicau prin ea. Pe atunci natura intreaga era populata cu zeitati, carora li se atribuiau diferitele fenomene, se explica un fenomen, prin vointa unui zeu de pilda. Interventia lui Neptun era de ajuns pentru a întelege o furtuna. Furia lui Apollo explica ciuma, care lovì pe greci la asediul Troiei. Acesta era timpul de copilarie al inteligentei oamenilor. E rau a nu se atribui nimic lui Dumnezeu, precum de asemenea e un rau a i se atribui totul.

Fiindca imediat ce inteligenta omului ia un oarecare zbor, si incepe a se dezvolta, din acest moment începe a intelege, ca multe lucruri se pot produce si fara interventia puterii divine si unele fenomene pot fi reproduse si in laborator, cum sunt scanteile electrice de exemplu. Cand inteligenta omului a ajuns la aceasta dezvoltare, si e constienta de  puterile ei, in opozitie cu puterea divina, in om incepe a se naste o micsorare pentru fiinta divina si o marire pentru  fiinta omeneasca.
Inteligenta omului aratandu-i explicatia fireasca a catorva lucruri, care se puteau produce fara ajutorul luí Dumnezeu, i-a dat asa de mare indrazneala incat crede ca daca ar continua mai departe, ar afla cheia si modul de explicare al tuturor lucrurilor. Si cu adevarat, pe fiecare zi ce trece,  noi lucruri se descopera, iar zilele curgand mereu si faptele explicabile se succed continuu. Acesta e progresul stiintei, care se face in dauna religiei. Pentru ca fapte, care mai inainte intrau in explicatia religiei, se vad acum a fi explicate de stiinta.

Nimeni nu mai zice azi, ca Neptun e cauza furtunii sau  Apollo e cauza ciumei, pentru ca in locul acestor explicatii religioase, se gasesc explicatiile stiintifice. Inmultirea explicatiilor stiintifice, pe de o parte a adus un mare bine omenirii, pentru ca a facut pe om mai stapan pe natura si a inlaturat multe superstitii si lucruri care speriau pe omul vechi. Pe de alta parte stiinta a adus si multe lucruri rele - l-a facut pe om prea încrezator in sine, pentru ca l-a facut sa creada ca va devenì stapan al Universului, l-a încurajat a raspandi declaratii imposibile, ca va descoperì pe Dumnezeu si atunci nu ne va mai ramane nimic ascuns.
Daca va reusì a ajunge la acest lucru, ziceau filozofii, omul nu se va mai închina lui Dumnezeu, pentru ca stiinta va micsora atotputernicia Lui si-L va reduce in randul tuturor faptelor cunoscute si explicabile.
Timpurile recente de avant stiintific, care trebuiau sa aduca la lumina acest adevar, pentru a scapa pe oameni din aceasta încurcatura, in care au fost pusi de catre oamenii de stiinta din cele mai vechi vremuri - pentru a arata, anume ce trebuie sa faca - sa creada sau sa nu creada, a aratat din contra neputinta stiintei, i-a aratat marginile ei.

Oricat s-ar mari sfera cunostiintelor stiintifice, va ramane totusi totdeauna deschisa chestiunea de început si de sfarsit a lumii, chestiunea de a se sti, cine este autorul acestei lumi si acestor lucruri in care inteligenta omeneasca n-a inaintat nimic si in care nu va putea niciodata înainta.
Despre aceste lucruri sunt de acord toti învatatii timpurilor noastre, si cercetarile din urma au aratat, ca inteligenta omeneasca e marginita; ea poate dezlega chestiunile mai apropiate de ea, ne poate spune cum se produce ploaia, traznetul, cutremurele de pamant etc; dar e incapabila in chestiunile mai departate, ca cele citate mai sus.

Acesta e un adevar, pe care nu-l contesta nimeni, astazi. Neputand descoperì cauza dintai a lumii, neputand cunoaste pe Dumnezeu, omul reflectand asupra lui insusi, nu se mai gaseste mare si atoputernic; ci, in fata necunoscutului din urma, a cauzei cauzelor, cum zic filozofii, acum exclama: "Cat de mici suntem,  nu stim nici cine suntem, nici de unde venim, nici unde mergem, suntem suspendati între cer si pamînt, intre doua infinituri si traim într-o vesnica schimbare."
Aceasta nestiinta de noi însine, aceasta nesiguranta în care traim, aceasta schimbare in care ne aflam, naste in noi trebuinta de o fiinta superioara de care sa ne alipim, naste in noi trebuinta de Dumnezeu, care sa ne conduca si sa ne supravegheze in toate actele noastre, care sa ne raspunda, cand ridicam ochii spre cer si sa ne elibereze, cand vom apela la ajutorul Lui.

A fost o vreme chiar cand oamenii se împarteau in doua tabere - unii, care se închinau lui Dumnezeu si altii care nu se închinau. Asa ne explicam si noi stagnarea aceasta religioasa de pana acum si indiferenta pentru biserica,pentru ca era o oarecare îndreptatire prin promisiunile ce le facea stiinta si oamenii erau inclinati a crede, deoarece vedem zilnic propasirea ei. Acum insa nu mai e îndoiala pentru nimeni, deoarece toti oamenii de stiinta, au alaturi de ocupatiie stiintifice si credintele religioase. Dovada sta faptul ca in toate scolile din Romania avem in programele scolare, alaturi de chestiunile stiintifice si studiul religiei.

Prin urmare, oamenii timpurilor primitive erau religiosi fara sa-si dea seama; cei din timpurile noastre sunt religiosi, in toata convingerea si credinta. Timpul cel mai periculos pentru religie este timpul de mijloc al culturii omenesti, cand omul nu e nici ignorant, nici pe deplin cult, ci hranit prin cateva cunostinte stiintifice, se deda cu totul lor si inainteaza vederi îndraznete lipsite insa de orice fundament. Aceasta epoca de tranzitie totdeauna inseala pe om, pentru ca stiinta posedata in întregime, îmblanzeste si modereaza pe om, dar in parte, devine intoleranta si agitatoare.
De aceea, este bine a ne feri sa cadem in ispitele ei si sa asteptam totdeauna rezultatele ei. Acesta fiind rezultatul problemei religiei, acesta fiind adevarul, atunci putem fi încredintati, ca religia nu piere, ca n-a fost niciodata om fara credinta religioasa si ca nu va fi niciodata, pentru ca ea corespunde la anumite nevoi ale naturel omenesti, care nu pot sa fie satisfacute, decat numai prin religie.

Bun post pana la jumate.
Surprinator pt. tine.

Patrulescu, on 03 februarie 2016 - 10:40, said:

Dumnezeu poate sa fie cunoscut la fel de mult sau de putin ca orice personaj imaginar. La fel ca de exemplu Luke Skywalker, poate sa aibe fan club-uri, pot sa fie chestii (toate imaginate) care se stiu sau nu se stiu despre el, etc.

f300, on 03 februarie 2016 - 11:08, said:

Pai nu are fan-cluburi ?! Numai la noi in tara are peste 18000 ...

Acuma omenirea şi-a găsit un nou idol: smartphone-ul...   pe unde te uiţi, vezi numai indivizi care se uită hipnotizaţi la ecran în timp ce merg pe stradă, îl sorb din ochi , ba unii se şi închină la el.

asta e o ineptie. adica stiinta are vreun efect asa asupra omului de al face cumva dictator? cred ca dimpotriva ii arata ca nu e obligat sa stea toata ziua sa se intrebe cu ce dracu a gresit de s-au suparat zeii pe el. cred ca omul nu are nicio tendinta de a deveni dictator si cred ca opinia asta vine de la niste preoti fricosi care in frica lor vor ca ei neaparat si nu altii sa conduca lumea altfel totul se prabuseste. cred ca e vorba de niste preoti carora le e frica si sa traiasca pe lumea asta.

mihaicozac, on 03 februarie 2016 - 11:21, said:

pai te cred ca e mai important de mii de ori smartphonul decat un zeu inchipuit.....

Religia și cu știința se completează reciproc, sunt complementare.

adriane , nici eu nu as fi putut sa zic mai bine. Nu poti percepe lumina decat in comparatie cu intunericul. Este ( cred ) evident ca aici , in propozitie , stiinta este lumina ...si religia este intunericul .

Avem nevoie si de stiinta, avem nevoie si de religie, una fara alta nu se poate. Biserica nu poate inainta, fara stiinta, iar stiinta fara biserica devine rece, egoista, rebela. Biserica fara de stiinta cade in superstitii primitive iar stiinta fara credinta e ca o pasare frumoasa, care si-a pierdut aripile si se taraste pe pamant, neputincioasa, neputand zbura vesela si libera in inaltimile cerului, in sferele inalte ale credintei.

Acum insa nu mai e îndoiala pentru nimeni, deoarece toti oamenii de stiinta, au alaturi de ocupatiie stiintifice si credintele religioase. Dovada sta faptul ca in toate scolile din Romania avem in programele scolare, alaturi de chestiunile stiintifice si studiul religiei - chiar crezi in ce ai scris?
Ma consider un intelectual, nu neaparat om de stiinta (desi sunt cercetator stiintific gradul II si am un doctorat in stiinte ingineresti), dar nu intru in categoria toti, considerandu-ma ateu. Iar argumentul cum ca in scoli se face studiul religiei este ipocrit, nu este o dovada a necesitatii religiei. Corect ar fi fost ca trebuie sa se faca studiul istoriei religiei(religiilor), care este altceva. Cine vrea sa studieze o anume religie o poate face sambata sau dumnica, in scoli/cercuri organizate pe langa biserici/geamii/locasuri de rugaciune.
A trecut vremea cand biserica era centru de educatie (preotii fiind cei care stiau sa scrie si citeasca la tara), stabilea regulile morale in comunitate, avea evidenta a tot ce se naste si moare (un fel de evidenta populatiei de azi), a contribuit la raspandirea culturii scrise, a artelor si cate si mai cate. Societatea era la inceputuri si clerul, prin religia inoculata comunitatii, a acaparat monopolul politic, economic si social. Nu are rost sa aduc aminte cum de a ajuns biserica sa detina suprafete imense de teren in Romania, de a trebuit Cuza sa faca secularizarea averilor manastiresti, statul fiind sufocat de biserica. Cum s-au obtinut acele averi? Prin promisiuni mincinoase, niciodata verificate, profitand de credulitatea oamenilor. Dar uite ca evolutia societatii a indepartat spaimele sau promisiunile propagate de religie, gen viata de apoi, rai si iad, pedeapsa divina si cate si mai cate.
La nivel personal este OK ca fiecare sa creada sau nu in ceva, dar impunerea fantasmelor proprii la nivel de societate nu mi se mai pare deloc OK. Ajuta cu ceva ca in Romania sunt peste 18.000 biserici si anual peste 12 universitati teologice scot mai mult de o suta de noi absolventi (care normal ca mai apoi au nevoie de o parohie si clientela), este mai virtuos poporul roman ca sunt popularizate fenomene precum sf. Parascheva sau afacerea comerciala Boca? O ducem mai bine ca nivel de trai noi, ca romani, ca suntem declarati in statistici aproape 90% ortodocsi, iar tarile nordice cam in aceeasi proportie atee? Hai sa citim clasamentele mondiale si sa vedem ce fel de state sunt in top 10. Eu vreau sa traiesc bine, daca nu macar onorabil, azi, acum, aici, dupa ce voi deceda nu ma mai intereseaza.
Tocmai ca oamenii s-au cam desteptat si au ajuns la concluzia ca un traznet sau tunet nu mai este semn de la cel de sus, cum s-o fi chemand el, ca ploaia nu cade dupa ce popa face o procesiune religioasa, ca o casatorie civila (care este legala, cea religioasa tine de spectacol) depinde de cei doi parteneri si nu de toanele altcuiva din cer, ca un examen il iei daca inveti si nu daca te rogi, ca bolile sau accidentele nu sunt pedepse date de acelasi personaj. Chiar, daca Dumnezeu este atat de bun si atotcuprinzator, cu milioane de ochi si urechi, sa vada si auda tot ce misca, cum poate fi atat de crud incat sa permita ceva gen #Colectiv? Dar uite ca pe PF Daniel l-a luat gura pe dinainte cand a zis ca tineretul sa vina in biserici, nu in cluburi...
De puzderia de religii si culte nu ma mai iau, nici macar crestinii nu sunt toti la fel, desi teoretic au acelasi patron spiritual.

tinel231, on 03 februarie 2016 - 11:20, said:

EXACT. Mai multe decit spitale sau scoli, nu?

Creationismul este o elucubratie crunta . Acest topic demonstreaza aberatii de nivel inalt generate ca efect al supraexpunerii la teism .

Credinta este doar aroganta de a te da stiutor atunci cand habar nu ai pe ce lume traiesti .

Quote

Ai nevoie si de religie, altfel doar cu stiinta aluneci spre pierzanie.

Quote

Nordicii aia, care au renuntat la religie o sa fie facuti praf in cateva decenii de musulmanii care si-au pastrat credinta. Alea-s niste tari in colaps, nu trebuie date ca exemplu pozitiv.

Patrulescu, on 03 februarie 2016 - 12:15, said:

Ai zis-o, de-ai julit-o. Aveam de gînd să dau la întors ce-ai scris în primul post, în aşa fel încît să-ţi dau dreptate (pe fond). Dar prostiile pe care le-ai scris în postul ăsta nu merită deloc apărate, pentru că datorită religiei ăsteia cretine pe care o ţin majoritatea românilor (şi da, şi ruşii, şi bulgarii şi ceilalţi prostalăi ortodocşi) fac ca partea asta de Europă să fie în căcatul ăsta amoral în care se zbate de secole întregi.

Dacă ai gîndi înainte să postezi (nu mai zic dacă ai şti), ţi-ai da seama că civilizaţia europeană (aia occidentală, nu aia de rahat ortodox-orientală) s-a întins deja în cele două Americi, în estul Asiei şi Australia, dictează modernitatea şi zările spre care ne îndreptăm. Dacă tu crezi că cîteva milioane de emigranţi şi ce alte bîzdîgănii ţi se zbat ţie pe creier o să schimbe asta, atunci te înşeli rău de tot.

Dar mă rog, tot civilizaţia asta occidentală îţi dă şi dreptul ăsta (de a te înşela), chestia e că prea puţini învaţă din greşelile lor (nu mai spun de ale altora).

Edited by stormwatch, 03 February 2016 - 13:20.

_-AppleS-_, on 03 februarie 2016 - 12:12, said:

Dar de isaac Newton ai auzit dragul meu ? Si asta era credincios si nu cred ca era doar arogant . Incearca sa-ti revizuiesti atitudinea fata de credinciosi macar din respect pentru drepturile altora . E un drept inalienabil al fiecaruia si te invit sa tii seama de asta . Poate ti se trage de la manipulatorii de popi toata aversitatea asta insa tine cont ca popii nu sunt altceva (majoritatea) decat lacomi si inselatori . Nu ei sunt etalonul credintei , nu au nici o tangenta cu credinta . Daca ai ceva impotriva lor nu e nevoie sa insulti restul credinciosilor .

Fa un raport intre oamenii destepti pe care-i cunosti tu si prostii pe care-i cunosti. La scara mica vei avea un raspuns. Iar daca largesti aria de cuprindere la omenire.....

myshyk, on 03 februarie 2016 - 13:59, said:

Concluzia ta ar vrea să arate că teismul este opus inteligenței, cumva?

Patrulescu, on 03 februarie 2016 - 10:40, said:

Pune mai omule link-ul catre sursa acestui text,ca asa-i frumos.Nu ne arogam mai mult decat putem duce.

adrian93, on 03 februarie 2016 - 11:24, said:

Eu zic ca sunt antagonice,nu pot coexista.Acolo unde domina religia,misticismul infloreste iar stiinta este cvasiabsenta.Acolo unde este stiinta,este dezvoltare,emancipare si cosmopolitism.