Îmbrăcămintele românilor în Evul Mediu

fane_only, on 06 aprilie 2017 - 19:47, said:

Din contra, crestinismul a patruns profund cel mai bine la sate.

In rest esti bine, sanatos ?

Odată că la noi nici n-au fost nu știu ce orașe, un soi de târguri mai răsărite, pentru că burgurile occidentale presupuneau bresle și manufacturi.

Dar comunitatea satului era una unită și structurată tradițional, era greu să iasă unul înafara ei.

De asta și descântecele, aplicarea leacurilor băbești sau alte formule "magice", deși de origine precreștină (nu păgână, că nu invocă zei și spirite ) sunt pline de fragmente luate din slujbe sau rugăciuni creștine, dar recitate în forma aceea de cântec popular.

Morosanul, on 06 aprilie 2017 - 19:52, said:

sincer,
eu cumpar astfel de picturi.
imi plac.
Cum am spus, servesc spiritului, mai ales celui bolnav.
Cum zic nemtii, "Weltschmerz".
Nu stiu daca l-ai citit pe Jean Paul. Un romantic.
Nu ma supara. Ba din contra.
Am o colectie intreaga. Si multi naivi.

Morosanul, on 06 aprilie 2017 - 19:52, said:

nicidecum nu mi-ai dat exemple.
Tu imi dai proiectii moderne.
Eu am trait in vechiul sat.
Tu nu.

Morosanul, on 06 aprilie 2017 - 19:52, said:

aiurea.
reprezentau esenta satului.

De fapt, tu ai un fel de sciziune intre
1. viata traditionala a satului romanesc
2. statele vlahe medievale, Ungro-Vlahia si Moldo-Vlahia

Statele sunt una.
Satul e complet altceva

Asta nu pricepi tu.
Ia-ti portia, poate te trezesti

cristiany, on 07 aprilie 2017 - 10:33, said:

biserica a reusit doar sa atinga aspecte superficiale ale vietii satului.
Nici alea ca la carte.

Taranii n-au trait niciodata conform evreului din Biblie, nicidecum cu cel intruchipat de viziunile lui Hristos.
Taranii au trait conform propriului lor ritm impus de viata cu zi cu zi.

Ca exista o biserica crestina, cu manastiri si calugari asta e alta poveste.
Ca acestia incercau sa reproduca o viata cristica e alta poveste.

Ca statul incerca sa fie unul crestin, dependent de biblie si evanghelie alta poveste.

Dar ca talpa tarii, urmarea cu strictete aceasta viziune, asta se numeste aberatie, tampenie, idiotenie.

Edited by fane_only, 07 April 2017 - 21:40.

fane_only, on 07 aprilie 2017 - 21:45, said:

E bine,
ajută.
Bineînțeles că sînt idealizări, dar vezi tu, orice legendă are un sâmbure de adevăr.

fane_only, on 07 aprilie 2017 - 21:45, said:

Poi de unde știi ?

fane_only, on 07 aprilie 2017 - 21:45, said:

Normal, da nici nu a zis nimeni de cât de profundă sau de complexă a fost concepția lor creștină, ci de cât de puternică a fost amprenta în viața aia de zi cu zi.
Cel puțin la nivel cultural, de obiceiuri, de ritual.

Câteva poze interesante:

Ce frumos era portul Muscelean încă din vremuri de demult:
(Bineînțeles că mie mi cel mai drag portul Maramureșean, dar știu că acesta a fost mult mai simplu la origine, și s-a complicat și decorat semnificativ numai de prin anii '60)

[ https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/564x/f4/f1/40/f4f140e58571b774ca374370c7e9fc50.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/564x/af/b6/60/afb660bd537d6e129a6968de542adfb3.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Morosanul, 08 June 2017 - 18:01.

Un element de port tradițional - din câte știu și original - din zona Carpaților Meridionali, care apare și în Cronicum Pictum parcă.
Gluga aceea, interesantă, atât simplă și de practică, că îmi amintește de poncho din Anzi.

[ https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/564x/23/4c/7d/234c7da3e6dd981d87aa402a29e7086b.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

george_eu25, on 27 ianuarie 2016 - 14:58, said:

Da ce astia se scarpinau in fund des, se scarpinau mai rar sa nu aiba probleme.

E in vremurile alea viata nu prea avea pret, si nici la scarpinatul fundului nu se dadea mare atentie, aveau ei alte boli mai grele, exact bolile care sint si acum dar din pacate fara leacuri asa ca omu nu stia de ce a murit, mai era si canibalismul ca doar nu avea carne de la Moll ca acuma, mai un viol mai o bita in cap , he he ...

Vad ca aici se interesa daca valahii purtau armuri , de unde nici pomeneala, fierul era la mare cautare  , armurile erau apanajul occidentului, pe acolo mai mult ca si arme pietre, ciomege sulite, cele cu virf de fier deja erau un lux, de altfel pietrele, ciomegele, sagetile sint foarte periculoase si astazi.

Cam cu ce putem asemana ca si consecinta razboaiele din evul mediu ca si echivalenta ororilor, si infometarea populatiei  a fost al doilea razboi mondial, care a avut de toate dupa ce s-a terminat, si foamete  si violuri, etc.

Războiul aduce tot ce se poate mai rău.
Dar este topic pe tema asta.

WW2 a fost și mai groaznic.
În Evul Mediu unele războaie din Vest au fost lupte între nobili în armuri, cu minim impact asupra populației.

bila1000, on 09 iunie 2017 - 16:53, said:

Asta e ca și cum te-ai întreba dacă în țările sărace există mașini de lux.
Bineînțeles că purtau, și dacă ne gândim la cele capturate din lupte, iar cei cu rang înalt și-au permis întotdeauna, mai ales că (în comparație cu mașina) era vorba de viața lui.
Desigur că erau în număr mult mai mic decât în Vest, de acord.

Morosanul, on 09 iunie 2017 - 18:14, said:

Probabil nu te-ai gindit la invazia Otomana sau Tatara ...

La care punct ?

Morosanul, on 15 februarie 2017 - 17:09, said:

Pe același principiu românii umblau dezbrăcați pentru că nu aveau pantaloni,geaca,adidas,pulover,tricou,ghete,trening.toate neologisme.
Cuvintele pentru haine se transmit ușor pentru că încă de pe vremea lui Mihai Viteazul mergea romanul la târg unde turcul striga sumane ,sumane. Iar negustorul bulgar striga opinca opinca.
Pentru palton de iarna avem sarica latin,dar și zeghe probabil dacic, sumanul turcesc,guba ungurească.
Catrința ,după terminația cuvântului, pare unguresc.

CATRÍNȚĂ, catrințe, s. f. Obiect de îmbrăcăminte din portul național al femeilor românce, care servește ca fustă sau ca șorț și care constă dintr-o bucată dreptunghiulară de stofă adesea împodobită cu alesături, cu paiete etc. – Din magh. katrinca.

LÁIBĂR, laibăre, s. n. 1. Haină țărănească (de postav) scurtă până în talie, strânsă pe corp și de obicei fără mâneci; lăibărac. 2. Manta lungă și largă pe care o purtau odinioară boierii. – Din săs. leibel.

Edited by WestPoint, 27 November 2021 - 01:27.

pro-civilizatie, on 26 noiembrie 2021 - 02:40, said:

Te bazezi prea mult pe ”pare că...”

Catrința - vine din româește, și s-a răspândit, puțin dealtfel, în zonele adiacente.
Sînt convins că  nu știi ungurește oricum, ca să poți judeca terminațiile.

Guba  - e un element legat de oierit, și răspândint mai ales în zonele de munte unde locuiesc puțini unguri, nu are legătură cu maghiara.
Cel mai probabil  e o derivație a slavului Șubă

Batnam, Bantman? Tii neaparat ca e expresie romaneasca, desi nu este.
Si ungurii au preluat-o de la nemti.

Eredet [katrinca < német: Kutte, Kittel (kötény, munkaruha)]

https://wikiszotar.h...szotar/Katrinca

[ https://www.3szek.ro/kepek2/20150710230840.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by WestPoint, 27 November 2021 - 11:55.

Acum tu realizezi că acela-i un desen făcut de vreun copil, probabil ca temă de casă
Copil care nu a știut cum se citește în dicționar.

Interesant e acolo  colțun / călțun - care cică ar veni din greacă. În fapt e un termen latin, de la a încălța, unde vine și mâncarea italiană Calzone

Revenind la catrință, etimologia din germană e cam forțată, mai ales dacă termenul românesc a existat.
Totuși, ai idee pe unde se poartă acest element de îmbrăcăminte ?

Desenul este secundar amice cand vrei sa explici ceva ce nu are absolut nimic de a face cu partea artistica.
Limba romana, vrei sa spui ca a fost sau este o limba mai bogata si complexa decat limba germana? Serios?
Chiar si atunci cand se stie foarte bine, ca in limba romana o mare parte este formata din cuvinte imprumutate sau de origini straine, slava, turca, maghiara, germana,franceza.

colțun / călțun

Aiurea, "călțun sau colțun" are ceva de a face cu kaltsoúni), from Italian calzoni (“trousers, pants”), but itself an augmentative of calza (“sock, stocking”).
Adica, ciorapi, nu pantofi, care in italiana este "scarpe".

1. Desenul unui copil poate fi simpatic, dar nu folosește ca referință. Oricât ar fi de artistic.

2.Nu contează cât de bogată sau nu e o limbă atunci când se împrumută cuvinte.
Tu ar trebui să știi că Maghiara nu e deloc bogată, dar a dat câteva cuvinte care acum sînt folosite internațional.

3. Orice limbă are imprumuturi din mai multe limbi, tu acum descoperi ?

4. Zi, zi, că ești pe calea cea bună

Tu stii ca limba maghiara nu este bogata, fara sa o cunosti?
E ca si cum as spune ca nevasta-ta e hada si oarba...