Îmbrăcămintele românilor în Evul Mediu

 grrrrr, on 20 martie 2017 - 09:17, said:

Turcofilie ți se pare ție, pentru că ești românaș verde, adică trucofob, rusofob etc
Nu e nici o turcofilie să spui că hainele turcești sunt turcești sau că hainele est-europenilor au fost fie turcești de-a dreptul, fie de origine turcă.
Străinii care au trecut pe aici se cam repetă "valahii se îmbracă turcește". Cu mult înainte de fanarioți. De țărani nu zic nimic, nu-i intersa.
Cât despre influența bzantină asupra hainelor otomanilor - poți să dai detalii?

 Ghita_Bizonu, on 18 martie 2017 - 16:20, said:

Contrângerile materiale nu crează singure o cultură, nici măcar la sclavii din Caraibe.
Nu mai vorbim de una așa de complexă și frumoasă ca a românilor.

Quote

Da cât de "originale" ar trebui să fie ?
Să fi inventat vreo culoare nouă ? sau măcar vreo combinație ?

Roșu și negru - e o combinație foarte frumoasă, și o găsești de la clanurile scoțiene (vezi Cunningham Tartan) pănă în Japonia și Mexic, asta nu spune mult.
Tre să mergi mai la detalii ca să găsești originalitatea.

Nu mai zic, că la noi nici o regiune nu a rămas doar la roșu și negru, chiar dacă pentru Maramureș sînt emblematice.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/19/Cunningham_tartan_(Vestiarium_Scoticum).png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Morosanul, 21 March 2017 - 21:01.

Ceva fumos despre trecutul nostru:
https://romaniadacia...l-rural-houses/

Excelent. Am luat citeva poze și le-am pus la subiectul „Dacii, obiceiuri și tradiții.

Un articol pe tema asta espe și pe Wiki.
https://en.wikipedia.../Romanian_dress

Interesantă alăturarea din imaginea asta
pentru că la daci era tipică întoarcerea căciulii spre înainte, care la români s-a cam pierdut în favoarea întoarcerii spre lateral sau înapoi.
În imagine apare exact situația inversă, mai neobișnuită.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8f/D-R_comparison.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

 Morosanul, on 23 martie 2017 - 22:37, said:

apropo,
trecutul ala nu e chiar indepartat.
Unii din noi au apucat sa-l cunoasca, cu proprii ochii.
Sa-l miroase si sa-l pipaie.

Nicidecum la muzeu.
Ci in stare naturala.

Stii care e partea nasoala?

Ca in 10 ani s-a evaporat.

Daca in 1963 il puteai vedea acest trecut oriunde calcai in mediul rural romanesc,
la 1973 el practic disparuse.

Mai a ramas pe ici pe colo, printre batrani sau cazuri extreme.

In rest, pauza, se evaporase intr-o masa compacta de muncitori angajat pe marile santiere ale patriei.
O masa transformata peste noapte in oraseni, populand caminele uzinelor,
imbracati in straie orasenesti, ce se gaseau in magazinele patriei,
haine urate, culori inchise sau oribile, cu indivizi ce purtau radiourile portabile Mamai sau mai stiu eu ce,
poluand cu zgomot asa zis muzical strazile patriei.

Edited by fane_only, 04 April 2017 - 22:46.

Chestia asta e valabila acuma in China.
Maine va fi in India si Nigeria.
Poimaine... well... nu-s sigur ca sistemul o duce mult.

Oricum, ca sa mentii macar un embrion de traditii trebuie sa le legi de religie, altfel nici o sansa.
Vezi Amishii sau altii similari.

Edited by grrrrr, 05 April 2017 - 09:00.

 grrrrr, on 05 aprilie 2017 - 08:55, said:

Amishii se imbraca in haine "nemtesti" de la 1850 toamna.

Sunt traditionale - in masura in care redingota si tilindrul lui Abraham Lincoln erau traditionale - dar n-au nicio legatura cu vreun port popular, folcloric, autentic traditional

Asta  am așa e, la vremea aia olandezii și nemții erau deja "modernizați", nu mai erau hainele tradiționale.
Dar în principiu e corect ce zice, un suport religios a putut păstra sute de ani un model de viață.

Putem adăuga habitul monastic, și de la ortodocși și de la mai multe ordine călugărești apusene.

Este acolo și o imagine interesantă cu un cioban de la anii 1700.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/25/Costume_of_a_Romanian_shepherd.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

 Morosanul, on 05 aprilie 2017 - 15:53, said:

crezi ca biserica a avut vreun rol in pastrarea modului traditional rural in Romania pana in 1963?

Eu nu cred.
Dovada o vezi in faptul ca in 10 ani, puf, totul s-a sfaramat, in mii de cioburi.
N-a mai ramas decat satul format din betivani, ti.gani, samd.

 Morosanul, on 05 aprilie 2017 - 15:53, said:

biserica intotdeauna a fost cel mai mare inamic al satului traditional.
Atat in occident ca si la bizantini.

Biserica intotdeauna a combatut spiritualitatea satului.

Amishii sunt definiti de economia in care traiesc.
Exact cum șerbii erau definiți de economia predominantă in perioada lor.

Când economia respectivă s-a prăbușit șerbia s-a făcut puf, praf si pulbere.

Amișii dispar și ei la fel.
In momentul în care un membru al unei comunități iese din ea, puf, s-a dus, nu mai este amiș

O economie poate fi aparată prin acte legislative, care să-i definească identitatea în societatea mamă.
De exemplu, legislatiile astea gen "discriminare pozitivă" a permis creerea de ghetouri.
Care ghetouri permit supraviețuirea unor economii paralele, cu obiceiuri paralele societății mamă.
E vorba de exemplu in occidentul european, al supraviețuirii societaților musulmane, hinduse, etc.
Ori in SUA a ghetourilor negrilor, talmudicilor, musulmanilor, etc.

Edited by fane_only, 05 April 2017 - 18:26.

 fane_only, on 05 aprilie 2017 - 18:34, said:

Nu, dar ar fi putut să aibă

În ultimii ani au mai făcut ceva, că preoți încurajează oamenii să vină îmbrăcați tradișional de sărbători.

 fane_only, on 05 aprilie 2017 - 18:34, said:

Da, dar o economie promovată ca principiu religios, aici e cheia.

Nimic nou dealtfel, vechile religii aveau toate incorporate principii științifice, medicale, sociale, economice, de igienă, etc.

 fane_only, on 05 aprilie 2017 - 18:34, said:

Depinde unde, și când.
La ănceputurile creștinării, sau la colonizarea Americii, poate.

La noi dimpotrivă, a fost esența și liantul spiritualității satului.

 Morosanul, on 05 aprilie 2017 - 19:57, said:

ideea asta, ca biserica ar fi perpetuat satul traditional românesc,
este total aiurea.

Un exemplu.
Sărbătorile de crăciun, evitate de popi.

Sunt multe astfel de exemple, bogate în pilde ale vieții satului distruse de biserică.

Să susții teza cu popii care-i obligă pe oameni să vină îimbrăcați tradițional
mi se pare dea dreptul aberantă.
Nu că n-aș crede în existenața unor astfel de imbecili, ci fiindcă e vorba de formă fără fond.

 fane_only, on 05 aprilie 2017 - 23:31, said:

A fost esența lui, nu doar că l-a perpetuat.
De la Bisercă se ramificau toate activitățile satului, și muncile și petrecerile.

Quote

Cum evitate frate eu cred chiar că se cam prea bucură de ele

Quote

Poi zi, să știm și noi unul.

Quote

Încurajează, cum să-i oblige ?
Dacă omul n-are...
Le zice că arată bine satul în sărbătoare, că e o atmosferă luminoasă în biserică cu cămășile albe, îi mai educă cu alte cuvinte.
Și chiar arată fain, tre să vezi odată, față de fiecare cu pestrițăturile lui

 Morosanul, on 06 aprilie 2017 - 00:59, said:

satul traditional era 80% păgân.
Multe sate nici nu aveau popă.
Popii deserveau mai multe sate, de multe ori la distanțe mari.

Spre deosebirea de lumea catolică unde biserica orânduiește viața mirenilor,
la ortodocși mirenii sunt cei care-l cheamă pe popă si nu invers.
Mirenii la ortodocși își orânduiesc singuri viața, conform datinilor din străbuni, și nu invers.

 Morosanul, on 06 aprilie 2017 - 00:59, said:

Păi citește lucrări fundamentale pe tema asta.
De exemplu, Traian Herseni Forme străvechi de cultură poporană românească

 Morosanul, on 06 aprilie 2017 - 00:59, said:

dupa ce citești si și te edifici, ne dai aici o prezentare.

 Morosanul, on 06 aprilie 2017 - 00:59, said:

ăsta se numeste activism pa.pistaș.
comunismul i-a transformat pe popi in activiști.

Și tu vezi in asta legătura cu satul tradițional?
Păi ești și tu un pa.pistaș..
Nici măcar nu-ți dai seama

PS: trebuie să scriu pa.pistaș căci editorul îmi transformă în catolic.
Ăștia ciuntesc limba românească.

Edited by fane_only, 06 April 2017 - 17:45.

 fane_only, on 06 aprilie 2017 - 17:43, said:

Era, înainte de creștinare, aia am zis și io
După ce a devenit creștin, biserica era centrul satului.

Quote

Asta nu schimba lucrurile, pentru că nu preotul era centrul, ci Biserica, elementele creștine.
Și amplasarea și aspectul bisericii în arhitectura satului o dovedește.

Picturile astea sunt edificatoare:
[ http://media.modernism.ro/wp-content/uploads/2013/09/DAN-Aurel-Village-CLXXVIII-2007-43-x-48-cm.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ http://expo-arta.ro/wp-content/uploads/2013/05/19971.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Quote

Aia e, că îl cheamă ! nu faceau nici un lucru important fără sfințire:
se sfințeau ogoarele primăvara, bucatele de Paște, apoi grînele de rusalii, cununa anului, rugăciuni de ploaie, apărare de furtună la Sf.Ilie, citire pentru boli.
Pănă și colindatul pornea de la vecernia serii de Crăciun.

Deci datinile alea din bâtrâni sănt cele mai multe elemente creștine adaptate la cultura locală.

Quote

Mda, înainte întrebai de ce nu fac ceva pentru tradiții, iar când fac e activism catolic...
Și nu știu ce legătură poate avea, catolicii sînt prea puțini oricum pentru a face diferența.

Edited by Morosanul, 06 April 2017 - 18:38.

 Morosanul, on 06 aprilie 2017 - 18:36, said:

eu nu am zis inainte de creștinare.
Eu am zis, in 1963, când satul tradițional mai exista.
Și înainte de comunism, la fel.

 Morosanul, on 06 aprilie 2017 - 18:36, said:

se pare că eu una zic, tu alta înțelegi.

Eu vorbeam de raportul bisericii catolice/protestante față de enoriaș versus cei ortodocși.
E o  mare diferență.
De la cer la pământ.

Că în ultimul timp preoțimea ortodoxă copiază activismul pa.pistaș e altă poveste,
n-are nimic de a face cu perpetuarea tradițiilor.

Creștinismul niciodata n-a pătruns profund in sate.
În sate predominau superstițiile, reprezăntările păgîne despre viața si interacțiunea omului  cu natura.
Popa servea acolo ca o umplutură.

 Morosanul, on 06 aprilie 2017 - 18:36, said:

picturile astea sunt doar o proiecție, a unui minți bolnave.
MOtiv că artiștii sunt cautați.
Se adresează bolilor  psihice.

Cred că nu la pictorii e de fapt problema

Dar revenind, eu ți-am dar exemple clare de cât de puternic era împletit creștinismul cu viața.
Superstiții și remanente păgâne erau puține și superficiale, cam cum e la  copii cu jur pe roșu și pisica neagră

Acum hai și tu cu exemplul acela !

Edited by Morosanul, 06 April 2017 - 19:53.