Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Care este cel mai bun filosof roman?
#1
Posted 23 January 2016 - 00:18
Care este dupa parerea voastra cel mai bun filosof roman din toate timpurile?Sau pe care il apreciati pentru opera,maximele si cugetarile lui?
Eu am 2 preferinte: 1.Mircea Eliade 2.Petre Tutea Pur si simplu am primit carti despre ei...si mi-am format o parere,subiectiva. Dar vreau sa aud de la voi,una obiectiva despre filosofie si filosofii romani. Sau..faceti un clasament ,top 3 filosofi romani pe care ii apreciati.. |
#3
Posted 23 January 2016 - 00:26
Bun la ce?
Blaga Guliciuc Noica Edited by spider_zero_sapte, 23 January 2016 - 00:27. |
#6
Posted 23 January 2016 - 01:07
Aviz trollilor: pe aria asta cad capete, nu incercati decat daca nu aveti ce face cu propriul cap.
|
#7
Posted 23 January 2016 - 02:01
Petre Țuțea.
Chiar prietenul lui bun, Cioran, a spus ca daca mergea in Franța, ca sa devina ,,comercial ", ar fi fost considerat printre cei mai mari filozofi ai tuturor timpurilor. Aici insa, a ramas aproape necunoscut. |
#8
Posted 23 January 2016 - 15:51
AlynutzTigerAtlantic, on 23 ianuarie 2016 - 00:18, said:
Care este dupa parerea voastra cel mai bun filosof roman din toate timpurile? Cel pe care eu îl consider cel mai mare filosof român, e Lucian Blaga, pentru că a creat un sistem filosofic propriu. Acesta şi-a structurat ideile şi sistemul său filosofic în patru trilogii: "Trilogia cunoaşterii", "Trilogia culturii", "Trilogia valorilor" şi "Trilogia cosmologică". Ceea ce aduc în discuţie în cazul de faţă, e "Trilogia culturii", care e compusă din trei lucrări: "Orizont şi stil", "Spaţiul mioritic" şi "Geneza metaforei şi sensul culturii". În această ultimă lucrare, "Geneza metaforei şi sensul culturii", Lucian Blaga pune în discuţie două concepte: "cultura majoră" şi "cultura minoră". Aceste două idei tratează culturile diferitelor naţiuni. Întrebările la care răspunde Blaga sunt: "Când şi cum se naşte cultura ?" sau "Care este raportul dintre om şi cultură ?". În accepţiunea lui Blaga, şi îi dau dreptate, totul porneşte de la triada om-cultură-istorie care e o unitate inseparabilă şi în care fiecare fiecare concept îl determină şi îl explică pe celălalt. "Culturii minore" şi "culturii majore", Blaga le asociază două vârste, redenumindu-le: Copilăria (vârsta adoptivă) şi Maturitatea (vârsta biologică). "Cultura minoră" sau "Copilăria" unei naţiuni este imaginativă, spontană, metafizică, fatalistă. Într-o cultură minoră fiecare individ "îşi e gospodarul şi meseriaşul, poetul şi cântăreţul", iar viziunea despre timp şi spaţiu nu poate depăşi vizibilul. "Cultura majoră" sau "Maturitatea" este dominată de voinţă, este activă şi încearcă să se opună destinului. Oscilează între tendinţe dictatoriale şi măsură, e raţională şi constructivă, realizează diferenţieri faţă de domenii specializate. Adultul este conştient de limitele sale şi se integrează în natură şi în societate ca în nişte sisteme ierarhice, înţelege avantajele colaborării şi se implică în iniţiative de grup. În cultura majoră, individul e un om "specializat pe domeniul lui". Prin urmare, cultura minoră ţine pe om aproape de natură, iar cultura majoră îl înstăinează de aceasta. Aceste lucruri, Lucian Blaga le scria în 1937. Să facem exerciţii de gândire şi să analizăm cum sunt culturile: română, germană, bulgară, greacă, franceză, rusă, poloneză, italiană…engleză, spaniolă, chineză, etc…etc. Edited by lupini, 23 January 2016 - 15:55. |
#9
Posted 23 January 2016 - 16:56
lupini, on 23 ianuarie 2016 - 15:51, said:
Cel pe care eu îl consider cel mai mare filosof român, e Lucian Blaga, pentru că a creat un sistem filosofic propriu. Pe „filosofii” români nu-i bagă nimeni în seamă, decît românii, şi doar aşa, scripturiceşte, ca să avem şi filosofi, nu doar scriitori, muzicieni, etc, şamd. În scrierile lor, filosofii români se remarcă printr-o viziune extrem de localizată (la România, cu alte cuvinte, sînt mărginiţi, deşi îşi umplu scrierile cu referinţe la marii filosofi), dacă încerci să aplici sistemul lor de gîndire la alte popoare, nu iese nimic, este nefolosibil. De asemenea, filosofii români se remarcă prin stilul pretenţios de a scrie idei simple (ca să nu zic simpliste) în forme cît mai contorsionate, de te plictiseşti repede de „savantlîcul” pe care-l caută parcă cu lumînarea, aşa încît dacă nu eşti obligat să-i citeşti (dacă eşti profesor, sau mai ştiu eu ce), atunci le dai drek' de cărţi şi viziuni „filosofice” ale românilor. Edited by stormwatch, 23 January 2016 - 17:13. |
#10
Posted 23 January 2016 - 18:12
|
#11
Posted 23 January 2016 - 19:03
stormwatch, on 23 ianuarie 2016 - 16:56, said:
Ca să fii filosof nu e de ajuns să ai un sistem de gîndire propriu, ci trebuie să creezi şcoală de gîndire. Totodată, nu e de ajuns să scrii despre filosofie ca să fii filosof. Pe „filosofii” români nu-i bagă nimeni în seamă, decît românii, şi doar aşa, scripturiceşte, ca să avem şi filosofi, nu doar scriitori, muzicieni, etc, şamd. În scrierile lor, filosofii români se remarcă printr-o viziune extrem de localizată (la România, cu alte cuvinte, sînt mărginiţi, deşi îşi umplu scrierile cu referinţe la marii filosofi), dacă încerci să aplici sistemul lor de gîndire la alte popoare, nu iese nimic, este nefolosibil. De asemenea, filosofii români se remarcă prin stilul pretenţios de a scrie idei simple (ca să nu zic simpliste) în forme cît mai contorsionate, de te plictiseşti repede de „savantlîcul” pe care-l caută parcă cu lumînarea, aşa încît dacă nu eşti obligat să-i citeşti (dacă eşti profesor, sau mai ştiu eu ce), atunci le dai drek' de cărţi şi viziuni „filosofice” ale românilor. Vasile Conta. Chiar are un intreg sistem filosofic. Ideile lui nu au avut ecou datorita lipsei de influenta specifice unei tari mici situata la periferia dezvoltarii oricarei stiinte. Alt filosof nu cred sa avem. AlynutzTigerAtlantic, on 23 ianuarie 2016 - 00:18, said: Sau..faceti un clasament ,top 3 filosofi romani pe care ii apreciati.. Nu avem 3 filosofi. E greu de stabilit daca avem vreunul. Dar privim lumea in mentalitatea Antena 3, ceea ce este the next best thing. D"aia Tutea tot spunea cu fiecare ocazie ca el nu e filosof si noi il consideram printre cei mai mari filosofi ai tarii. |
#12
Posted 23 January 2016 - 19:21
lupini, on 23 ianuarie 2016 - 18:12, said:
Trilogia culturii e o şcoală de gândire. După asta o cultură e considerată majoră sau minoră. Edited by stormwatch, 23 January 2016 - 19:25. |
#13
Posted 23 January 2016 - 19:36
stormwatch, on 23 ianuarie 2016 - 19:21, said:
Unde și cine mai categorisește culturile în "majore" și "minore" ? Orice institut de antropologie şi orice universitate. De exemplu Universitatea Duke, dar sunt şi conferinţe pe tema asta. stormwatch, on 23 ianuarie 2016 - 19:21, said:
Hai cu fascismul cultural, să împărțim și culturile cum împărțeau naziștii oamenii (rasele), în superioare și inferioare. Tu dacă doreşti, intri în politică, dar eu rămân pe acest topic, la filosofie. Asta nu ţine seama de politică. Din perspectiva filosofică şi antropologică, sunt culturi majore şi culturi minore, indiferent dacă politicul aprobă, sau nu. Edited by lupini, 23 January 2016 - 19:55. |
#14
Posted 23 January 2016 - 19:47
lupini, on 23 ianuarie 2016 - 19:36, said:
Orice institut de antropologie şi orice universitate. De exemplu Universitatea Duke, dar sunt şi conferinţe pe tema asta. Tu dacă doreşti, intri în politică, dar eu rămân pe acest topic, la filosofie. Asta nu ţine sema de politică. Din perspectiva filosofică şi antropologică, sunt culturi majore şi culturi minore, indiferent dacă politicul aprobă, sau nu. |
#15
Posted 24 January 2016 - 01:58
|
#16
Posted 24 January 2016 - 12:33
crisstonne, on 24 ianuarie 2016 - 01:58, said:
A fost un mare crestin, cu smerenia aferenta, ce era sa spuna el despre el ! Nu cred ca modestia il caracteriza intr-un fel sau altul. Si a fost un ateu devenit ulterior mare crestin, misogin, antisemit, nationalist si de o prostie cum rar gasesti pe planeta. Un extremist in absolut orice forma de gandire. Edited by dapix1234, 24 January 2016 - 12:34. |
#17
Posted 24 January 2016 - 13:21
Da, nu port discutii la nivelul asta.
Parerea ta. Poate esti un psiholog celebru, nu am de unde sa stiu. |
#18
Posted 25 January 2016 - 23:11
Filozofii nu se judecă precum fotbaliștii, după cât de „buni” sunt (la dat goluri?), ci după ce lasă în urmă: un sistem, o școală de gândire, o lucrare interesantă sau pur și simplu câteva rânduri interesante (există un tip, Gettier, care a rămas în istoria filozofiei pentru un singur articol de trei pagini; la fel, sunt presocratici din care n-au mai rămas decât câteva fraze).
„Sisteme” au făcut mulți, de la Vasile Conta până la contemporanul nostru, Alexandru Surdu. Problema tuturor acestor sisteme făcute de români e că au fost niște creații de turn de fildeș, fără nici un ecou, impact și mai ales rădăcini în lumea reală și în discuțiile contemporane, relevante, ale filozofilor din timpul lor. Dacă vorbim de „școală”, atunci fără îndoială cel mai important filozof român care a făcut o „școală” este Nae Ionescu. De altfel „școala” filozofică (în sensul de „academia” platoniciană) moșită de Nae Ionescu e cam singura noastră pepinieră de filozofi care erau cât de cât racordați la Occident. „Trăirismul” discipolilor lui Nae e croit din aceleași fibre precum existențialismul din vremea lor. Că totul a eșuat în legionarism, e altă poveste, dar chiar și aici avem dovada sincronizării cu confrații din occident (admirația lui Heidegger pentru Hitler e doar un exemplu). „Școală” au mai făcut și alții, de pildă Mircea Florian sau Rădulescu-Motru. Nu știm ce s-ar fi întâmplat cu discipolii acestora dacă n-ar fi venit marxism-leninismul. Poate că românii ar fi contribuit mai mult la filozofia universală, pentru că bazele, cunoștințele și tinerele personalități docte existau. Pe lângă Eliade sau Cioran, refugiați în occident, era, de pildă, un Mihai Șora, care anul ăsta va împlini 100 de ani (la mulți ani!) și care a mai apucat să-și dea doctoratul în Franța, la Grenoble. Sau Anton Dumitriu, care a devenit după 1945 un logician respectat în toată lumea (logica fiind o materie „neutră”, pe care bolșevicii nu o puteau subordona ideologic). Ca orice preocupare spirituală, filozofia are un sens atunci când e încadrată într-un concert mai larg de voci, când ceea ce zice filozoful are relevanță pentru o lume întreagă, nu doar pentru el și lumea sa interioară. Cu instrumentele sale specifice, care țin în primul rând de rațiune și reflecție, filozofia poate explora acolo unde rigla sau ecuația încă nu au pătruns. Numai că explorarea trebuie să aibă un sens și o semnificație, altfel e pierdere de vreme, gândire de dragul gândirii. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users