Apartament umed la demisol

alecsa2, on 12 ianuarie 2016 - 03:20, said:

Sincer, am ... sentimente contradictorii cand vine vorba despre acest ciment hidro ... Insa, lasand sentimentele la o parte, adica obiectiv, nu cred ca acest ciment este chiar asa, panaceu universal si ca poate fi folosit chiar oricum. Nu e domeniul meu, si nu ma pricep, Da' la chestiile cu migrarea apei si / sau a aerului ce poarta vapori de apa, punct de roua, infiltratii s.a.m.d. ma cam pricep.

De-aia ii si intreb, aici, pe cei ce se pricep si sunt familiarizati cu cimentul asta. Cum sta treaba cu migratia apei, resepctiv a umiditatii in interiorul zidului care - la interior - are acest ciment dar - la exterior - este o constructie permisiva d.p.d.v. al umiditatii ?!? Cum devine chestiunea cu punctul de roua, cu umezeala produsa in interiorul zidului si - mai ales! - cu eliminarea acesteia?

Edited by DIY, 12 January 2016 - 03:33.

CONTINUARE JURNAL:

Dimineata m-am repezit la buletine. Scriu aici ceva informatie arida, ca poate i-o trebui cuiva:

Trebuia sa o iau si pe mama in spatiu, ca ea se muta in mijlocul Bucurestiului pe unde nu mai e Bucuresti. Sunt comune, care ajung destul de aproape de centru, ba chiar soseaua nu le-a putut ocoli. Asa e pe aici: jumate de sosea e in Bucuresti, pe urma o parte tine de o comuna, apoi iara intra in Bucuresti.
Insa mama a avut un accident medicamentos: de la o greata a luat ceva metoclopramid si acuma cucaia dimineata de nu s-a mai putut mobiliza. M-am dus la Evindeta populatiei doar eu. Acolo am afat cum e cu luatul rudelor in spatiu: doar se completeaza un formular pe loc, insa trebuie sa ai buletin. Eu nu mai am buletin, ca l-am depus. Solutia era sa vina impreuna cu mine sau sa astepte 10 zile lucratoare pana capat noua CI. Cele 10 zile sunt din credinta mea nestramutata in ce gasesc pe site-ul institutiilor. Acolo scrie sa te prezinti doar la biroul de Evidenta de care tine strada ta. Pe usa, insa, scrie ca te poti prezenta oriunde. Sint si sectii de politie mai putin aglomerate, unde capeti actul in doar 6 zile. Nu m-am mai dus pana acolo, insa. Am depus, am zambit la poza, a iesit nici urata, nici frumoasa, exact cum sunt si am zdughit-o molfaind o placinta pe drum. Proasta placinta am nimerit.

La fata locului, echipa terminase de scos parchetul si il facuse maldar, fara saci, pe holul blocului. Acuma tipa ca nu mai are unde pune si molozul. Unul dintre ei cara de zor fierul vechi cu masina.

Sun la vecinul care s-a angajat sa imi care la groapa ce scot de acolo. Nu raspunde, ca are bebe mic si tine telefonul inchis cand doarme ingerasul.

Promisesem parchetul (placutele) unei persoane defavorizate sa faca focul cu ele. In cele din urma il chem pe om. Vine cu un carut si incepe sa carabaneasca scandurile mari, ci-ca ii trebuie lui prin curte. Ma indoiesc, dar daca asa zice ... Oricum, astea arata mult mai bine si mai putin putrezite decat cele din prima camera. Poate totusi merg la soba. Ii dau saci. Dupa o vreme ne oprim din lucru si ramanem cu totii paf la geam: intr-un carut de butelii mititel, omul facuse o piramida arhitecturala al naibii de ingenioasa, inalta cat ajunsese el de sus ... construise cumva din scandurile alea un maldar impresionant. De data asta venise dotat: chingi, sfoara ... Ne cruciram cate incapusera cumva. Cine-a zis ca o persoana defavorizata n-are minte? Nimeni din desteptii de fata nu pricepea cum isi facuse omul puzzle-ul ala O sa ii duc un cub rubik ... tare-mi e ca il cam rezolva repejor.

La prima ora am sunat la specialistul in hidroizolatii. Trage o fuga intr-o delegatie si maine vine sa vada ce si cum. O sa-mi dea solutia completa si nu tine mortis sa faca manopera, ba chiar m-a incurajat ca o aplica oricine.

Ce mi-a placut e ca mi-a zis de la bun inceput: trebuie doua solutii acolo: una pentru zidul de sub teren, alta pentru cel de deasupra. Rasuflai usurata asa de puternic, incat mi-o zdughi motanul de pe masa: nu le place sa sufli intr-insii. In fine, cineva a priceput cele trei silabe din cuvantul de-mi-sol. Ca pana acuma furnizorii mi-au zis totul despre terase, balcoane si alte locuri romantice ...

Pe urma a urmat o lupta stransa pe injectii. Am stabilit de la bun inceput ca trebuie facute in plasa, nu in banda. Iara mi-a placut asta. Insa omul o tinea pe a lui: injectii, de data asta oblice, cu gaurirea caramizii. Cu mult respect (omul mi-a inspirat respect) le-am refuzat pe cat am putut si i-am explicat ca mi-e frica. Pentru partea pe care si-o asuma, cea cu hidroizolarea, or fi minunate, dar pentru partea pe care mi-o asum eu ca proprietar, adica si cea de structura, nu pot ca mor de frica. A incercat sa imi spuna ca in ele ramane mortar ... nu, eu una nu si nu, ca nu mai cred in caramida aia odata gaurita in sita. Cu mare necaz, omul a fost nevoit sa mearga cu mine mai departe asa capoasa cum eram.

Are dreptate. Si eu am. Depinde de unde privesti problema.

Mi-a povestit de condens. M-a facut sa renunt la polistiren pe perete. I-am spus ca nu-mi pasa pe ce se va tine zugraveala, numai sa se tina pe ceva departe de cristalizant. Mi-a propus inca un strat de mortar neaditivat de 15 mm. Deci cristalizantul nu pleaca de nebun prin beton decat vreo 15 mm. E bine. Am acceptat. O sa fie mai greu de scos la o fata, insa va fi bine.

Sa nu perii rosturile cu perie de metal, ca ramane luciu de metal in ele si nu prinde ca lumea cristalizantul. Sa le luam cu dalta si atat. La fel caramida, sa nu ma apuc sa o perii cu metal. Ok, bine ca m-a oprit la vreme.

Maine vine sa vada ce si cum.

Costurile mi le-a zis pe toate in principiu si nu e asa de mult, dar nici asa putin cat socotisem eu. O sa fie ceva ... Deci renunt pe moment la aer conditionat pentru incalzire si imprumut niste radiatoare de pe la prieteni.

Mi-a spus si ca o sa fie greu cu uscatul. O sa vada ce solutie mi-o gasi, daca mi-o gasi.

Apoi, decopertand, am gasit pe locurile patate tevaraie in nise de zid. Oamenii le-au taiat imediat si au zdughit-o cu ele la fier vechi. E spaguta lor, nah ... Nisele vor trebui zidite intai, o sa vad ce trebuie facut dupa trecerea inginerului de hidroizolatii pe la mine.

Una peste alta, din nou, multumesc, brownie.

Edited by alecsa2, 12 January 2016 - 04:13.

Si acuma cireasa de pe tort si lamaia de pe scrumbie.

Pe la ora 16 se facuse asa de multa treaba si oamenii erau asa de osteniti, incat am decis ca ajunge pe ziua de azi. Fumam 3  din 4 si al 4-lea ne suporta, langa un geam. Faceam planurile pe maine.

La geam se iti un tip curatel. Ne holbaram la el de curatel ce era. Omul imi povesti ca trecea adesea pe acolo in drum spre serviciu si se tot intreba cu ganduri de cumparare in cladire veche cum o fi ... Se plangea ca fusese nemultumit ca e la demisol, si, spunea el, "macar cu un metru deasupra solului daca era ...". "Ce importanta are un metru?" intrebai eu mirata. Omul se fastaci. Muncitorii se fastacira. Eu o tineam una si buna: ca sa-mi spuna.

Nah, incet, incet, cu totii incepura sa mi se balbaie ... radeau. Eu nimica nu pricepeam. Ca suntem in Bucuresti, ca lume prost educata, ca, stiti, doamnele nu se gandesc niciodata la astfel de lucruri ... Sprancenele mele incepura sa ia toate formele posibile, numai aia de om dumirit nu ...

Pana la urma deslusii eu ca vorbeau de pericolul de a face careva pishu pe geam la mine. Ma pocnii peste frunte: aoleu, la asta nu ma gandisem. Nici prin minte nu mi-a dat vreodata sa ochesc geamul cuiva si sa trag din ... plin

Facuram haz de necaz. Am jurat ca primul pe care il prind, pe teava aia nimica nu-i mai trece decat daca ii dau eu parola. "Domnu' mester, au mai ramas robineti?" - omul hohoti ca da, cumparase destui si "ce mare branza, ati vazut, imediat ii montati, nu?" - "Ia sa-mi cumpar eu o foarfeca de aia de tevi cum aveti dvs." Omul adauga ca mai ramane o nimica toata: sa il prind pe infractor

O sa trebuiasca montat un reflector pe fatada, macar sa nimereasca repede cine s-o afla in nevoie zidu', nu geamu' ...

Edited by alecsa2, 12 January 2016 - 04:40.

Moment penibil terminat cu bine.

Luni la prima ora trebuia sa dau o fuga la lacatuserie sa platesc avansul. Luata cu politia (ca sa zic asa), uitasem. M-a sunat omul sa ma intrebe daca o mai vreau ... sigur ca o vreau, mii de scuze, o zdughesc cu un taxi ... achit. Imi arata ce facuse. Se mai gandise intre timp:

- cornierul sa fie mai gros;
- tabla ... hm, se gandise la una mult mai groasa ...
- clanta ... ce-ar fi sa-mi puna una mai zdravana?

Modificarile intra in pret, mi-a spus el, nu vrea mai mult. Era asa de entuziasmat si de incantat sa o tot reproiecteze, ca l-am lasat sa faca ce-o vrea. Curiozitate, deh ... Nu mai facuse usi de casa, doar de magazii, boxe, garaje.

Ma uitam uimita la ce usa de buncar imi face omul ala. Peste cateva sute de ani la fel se vor mira cei ce-or gasi-o ... Daca vreodata Bucurestiul va disparea inghitit de nisipurile desertului, va ramane totusi usa asta pentru arheologi, cu numele meu incrustat pe dansa ... or sa creada aia ca am fost primar ... sa scriem ceva pe ea, zic, un mesaj pentru viitor ... Ce-ati scrie?

Edited by alecsa2, 12 January 2016 - 05:14.

Seara am plecat plina de praf, grabita ca ma gandeam sa mai prind deschis sa cumpar una-alta urgente.

In RATB oamenii ma ocoleau cu privirea. Niciodata nu am mai patit asa. Ce-i drept, fugisem cu hainele pline de praf si cu praf pe gene ... pe nas, pe geaca, pe pantaloni, iar bocancii mei erau albi de tot. Colac peste pupaza, eram coafata si fardata, cum venisem de la poza de buletin. M-am intrebat cum sunt priviti cei murdari pe strada. Nu sunt priviti. Lumea nu se uita la ei. Deloc.

Langa mine se asezasera doi profesori universitari care, in mod normal, ar fi trebuit sa traga cu ochiul la mine tot drumul, ba sa si inceapa a sporovai glume si povesti uimitoare, cum fac domnii pe langa blonde. Nimic. Dezbateau chestii tehnice.

Ma intrebam daca m-ar crede cineva ca am 8 ani de postuniversitare peste o facultate si jumatate ... daca si-ar incredinta cineva povestea grea si veche in mainile mele, asa cum fac clientii la terapie ... daca cineva ar avea incredere in mine cat de cat, macar ca nu ii fur portmoneul, asa murdara cum eram. Mai si cascam de-mi dadeau lacrimile. Viata e asa: azi 15 oameni se bizuie pe tine si arati curata si infloritoare, te privesc sa-ti afle secretul vitalitatii si al sanatatii ... si intr-o seara, tot astfel de oameni te ocolesc cu privirea gandindu-se ca cine stie in ce hal ti-ai batut joc de viata ta.

N-am realizat niciodata cat de mult se privesc si cum reactioneaza oamenii unii la altii in public pana nu am trait ca nimeni sa nu interactioneze cu mine altfel decat ferindu-se.

Clar: cand toate astea se vor termina, o sa intru eu in renovare.

Ma intreb ce ma faceam fara micutele mele secrete? Fara proteinele pentru culturisti care iti boosteaza energia cu vreo 30% (masurata in greutati pe bara EZ la sala), fara vitamina C pentru elefanti, fara maldarul de cosmetice si picaturi de ochi ce zace la mine in baie, fara sanatatea mea de fier si fara bunele obiceiuri alimentare. Acu' as fi fost deja terminata.

Intr-o zi toate astea vor fi poveste si imi voi lua cateva zile de auto-ingrijire si filme politiste. Intr-o zi ...

Edited by alecsa2, 12 January 2016 - 05:51.

alecsa2, on 12 ianuarie 2016 - 04:29, said:

Nu stiu cum stai tu cu somnul si daca ferestrele dormitorului dau tot spre strada, dar poate iei in calcul montarea unei lampi cu senzor de miscare ... zic si eu ...

DIY, on 12 ianuarie 2016 - 09:35, said:

Si un difuzor din care o voce sa spuna: Felicitari! Esti la camera ascunsa!

alecsa2, on 12 ianuarie 2016 - 02:29, said:

Client, hmm... sper ca, la iesire, omul trece si pe la casa de marcat, nu? Isi pune frunos obsesiile, fobiile, traunmele, etc, aranjate ordonat si cititorul de bare... kaching... card de fidelitate aveti?... nu?... nu doriti unul?... ca la 20 de sedinte va dam o napolitana... ah, doriti sa platiti cu cardul? sigur, dar atunci platiti si T.V.A.ul de 20%... mai poftiti pe la noi!

Ce pacienti, si alea alea...  

Edited by draculescu, 12 January 2016 - 09:58.

alecsa2, on 12 ianuarie 2016 - 04:11, said:

Cu placere... de obicei chiar ma feresc sa dau recomandari... Marea majoritate a clientilor mei ma intreaba de o echipa pentru executia proiectului si niciodata nu recomand pe cineva pentru ca nu vreau sa ma arate cu degetul dupa...
In cazul de fata baiatul asta de la hidroizolatii chiar merita toate recomandarile din lume.

DIY, on 12 ianuarie 2016 - 09:35, said:

Cred ca ar fi bun unul de ... umiditate

draculescu, on 12 ianuarie 2016 - 09:56, said:

Clientul nu era la terapie, ci la firma la care lucrez, in domeniul IT. Chiar era greu cu dansul, de fapt adesea preiau clientii cei mai dificili de pe la colegi. A trebuit sa invat doua comportamente diferite, pentru ca am tendinta de helper, asa am fost formata din terapie, sa fiu suportiva, iar cine e mai incarcat tinde sa isi cam gaseasca omul la care sa-si verse amarul, insa nu direct, ca in terapie, ci sub pretextul treburilor care l-au manat la firma.

Astfel, daca nu faci ceva sa il opresti, in fapt mai rau ii faci. E ca si cum l-ai minti pe om ca aici e locul si momentul. Nu e. Omul trebuie sa isi gaseasca sanatatea sa, iar la firma nu asta oferim, ci altceva legat de IT. Ar cam fi un soi de prostitutie sa imi ofer "plasa de sprijin" de terapeut acolo unde stiu ca nu o pot asigura pana la capat, doar ca sa cumpere omul ceva de la noi. El asta plateste si mai bine ar fi sa se concentreze pe ce cumpara ca sa decida daca vrea, nu pe ce nu va primi de aici.

In acest caz, cineva trebuia sa puna capat la vreo doua saptamani de telefoane la care ne tinea cu orele intreband mereu aceleasi lucruri. II picase pe chestiutele IT, pentru ca ne gasise neutri comportamental. Nu-l certam, nu oftam, nu-l cainam ... raspundeam la intrebari tehnice politicos. Asta atrage de la mare distanta partea din om chinuita de OC: e ca fantana din desert ... Trebuia pus punct.

In astfel de cazuri un dram de umor fara suparare e de ajutor.

Cat despre terapie, lucrurile altfel se desfasoara. Acolo chiar este locul si momentul. Cat despre plata ... nu intotdeauna omul poate plati, tocmai din cauza suferintei sale, care poate avea solutii. Si nu-l dai pe usa-afara. Ci te lupti cu statul roman sa-i deconteze terapia din asigurari. Nu o face. Asa ca in loc de domnisoara draguta la caserie care zice cum spuneti dvs., ai inca un job si serile cazi literalmente din picioare, in sensul ca iti cade fundul din varful femururilor. Iti mai bazaie prin cap un zambet cand clientul a mai castigat o batalie. Si-ti spui: gata, ba, deconecteaza-te, mai ai grija si de tine ca maine o iei de la cap ... E bine, pentru linistea cartierului, sa nu-ti aminteasca nimeni de TVA in acele momente ...

Edited by alecsa2, 13 January 2016 - 01:44.

CONTINUARE JURNAL:

Ieri s-a cam terminat, zic, cu decopertarea, dar o zic mai cu jumatate de gura.

In baie si in bucatarie ramasera placintele de adeziv de sub faianta. Sunt tari ca piatra. Ci-ca au clei de oase, dar si var. O sa vina specialistul in hidroizolatii sa imi spuna ce sa fac cu placintele: le mancam (la propriu, prin inghitirea prafului cand or cadea) sau merge cristalizantul peste? Ma indoiesc: daca au var ...

Iar la plecare am descoperit un perete de 3 metri care ramasese nedecopertat. Il uitaseram. Credeam ca o sa merga decopertat doar 1 mertru din el, cand colo se pare ca e de ala ... stiti cred, care s-a patat de la o veche inundatie din vecini si petele alea o sa iasa in continuare prin orice le-ai acoperi. Am mai patit odata la un zugravit la alta casa. Pata iese si iese iara prin orice. Ar trebui s-o breveteze cineva.

Unul dintre locsoarele cele mai dragi din casa aia e scara spre curte. E un fel de balcon la demisol, daca va imaginati asa ceva. Acolo voi sta verile cu o perna sub fund in lumina si voi fuma, ca deschizi un pic usa spre curte si se aeriseste imediat. Ma gandeam chiar ca o sa citesc si carti de hartie. Am pierdut obiceiul cartilor de hartie, le prefer electronice acum.

Unul dintre muncitori a zis ca e indragostit de scara, de trepte adica: azi nu se mai face asa ceva, e prea multa munca la mozaicul asta. Eu nu eram cine-stie ce impresionata de scara prafuita, visam sa o acopar cu microciment cand oi mai avea bani, dar el mi-a curatat-o bine intr-un colt sa mi-o arate: ciment negru cu minuscule pietricele albe si foarte lucioasa. Are o ciobitura discreta, din pacate. Ci-ca ciobitura n-are leac, nu mai adera nimic acolo ... am zis de Bizon, am zis de d-astea de il lipesc si pe naiba de ceruri ca pe-o musca de tavan ... nt ... nimic. Nu mai prinde nici un adeziv si mai e si la muchia treptei, pe mijloc, unde tot calci si cade. Dar si cand oi gasi unul ... Ce bine mi-o fi cand asta va fi grija mea de capatai ... Ca o sa-mi stea pe crieri si uite-asa o sa-mi faca pe-acolo, uite-asa ... Daca cineva stie cum se repara treptele vechi de ciment si mozaic minuscul ... am vreo 3 trepte in scara blocului si una in scara din spate de reparat. De cele de la scara blocului se tot plange un vecin: bag seama stie ce spune.

Obtinuram 60 de saci de moloz.

Pai da, ca m-am mecanizat ... Dimineata m-am dus "pe sina", adica la piata de chestii si trestii din spatele Oborului si am luat saci, masti de praf d-alea savante 3M, cu duza, si un mare furtun de gradina cu 8 feluri de a stropi. Printre care si pulverizare. Acuma, ca terminaram, pulverizam molozul imediat ce cade cu un jet fin de apa si nu mai face mare praf. Pana acuma nu-mi spusera si oamenii aia: "baaaai, blondo, da, fumeie 50 de lei si ia d-ala ca murim aici cu totii ...". Nu. Imi spusera acuma, la grandele final.

Mastile (cele mai bune din lume) puteau. Care cum si-a pus una, a inceput sa tipe: Moamaaa, in ce hal pute!!! A depozit insalubru. Dar ne-am obisnuit. Oho, ce bune sunt, respiri bine si nu mai simti praful deloc. Abia cand scoti masca iti dai seama in ce praf stai. Nu mai transpira. Am indurat duhoarea si, in vreo 5 minute ne obisnuiseram cu ea.

Ma, da-le oamenilor ce le trebuie, asigura-le confortul si vor munci cat te plangeai tu ca trag chiulul. Acuma, in loc sa car saci, umblu printre ei si ii tot intreb ce le mai trebuie. In loc sa-mi darame ce nu trebuie, acuma intreaba si dau sfaturi. No, daca imi ziceau de la inceput ce au nevoie, ce-mi era sa dau un milion si sa nu pierd cinci? Cred ca am invatat sa cer si eu ce-mi trebuie. Ca daca nu capat, treaba nu mai merge struna.

Oi zice eu ceva despre preconceptia romanului puturos la el in tara si harnic cand pleaca afara, nu?

Apropo de daramat, pe colturile dinspre fatada am gasit nise acoperite cu masti purtand tevaraie de la fosta termoficare de bloc. Si cocoloase de ziare in masti: 1967. Scanteia

Oamenii ziceau sa taie tevaraia de acolo ca sa incapa caramizile cand le-om zidi. Eu ma gandeam sa le lase si sa facem cofrag si sa le turnam beton peste ele. Nefiind legate de fundatie, mare stalp de rezistenta n-ar fi, dar poate tot e ceva. In acelasi timp ma gandesc ca la un cutremur sa nu cada stalpul creat de mine ca un popic. Cimentul e mai periculos decat caramida, ea cade bucati, te poate rani, dar daca nu porneste toata la vale, tot mai tine un pic ce ramane cat sa nu-ti scape sufletul din trup. Pe cand cimentul cand cade, ala cade bucata uriasa. Daca e pus pe sapa si nelegat cu fier de fundatie sau de grinda ... nu stiu ce sa zic. Ce ziceti?

La ora 5:30 dupa amiaza deja dormeam. M-am trezit, fireste, pe la 1 noaptea. N-am schimbat lei in euro pentru termopan. Ma framanta asta. O sa trebuiasca sa ma duc la banca indata ce-o deschide, dar de la ora 9 vine deja lumea la mine: specialistul in hidroizolatii si inginerul cu termopanul. Azi le montam.

Dupa aia mi-am amintit ca trebuie zidit in jurul geamurilor, ca raman goluri. Si nu zidit, ci hidroizolat. Inginerul cu termopanul zice ca vine el cu banda betonitica, parca asa a zis ... dar stiu si eu daca n-or ramane gauri? Murim de frig pe acolo ... Va trebui, cred, sa mergem la d-l Vali sa ne dea ce-o avea prin magazin sa zidim. Dar va merge cristalizantul pe ciment nou? Ci-ca nu vrea. Noroc ca o sa fie acolo inginerul de hidroizolatii, sanatate ii doresc d-lui brownie ca mi l-a scos in cale.

Tot azi trebuie sa merg sa cumpar folie sa invelim noile geamuri inainte sa incepem cu mortarul pe acolo.

I-am intrebat pe muncitori daca o sa mai fie praf. Da, o sa mai fie la slefuit. O sa fie inca si mai rau.

La un youtube frantuzesc am vazut cum fac aia la cimentul decorativ: la fix 24 de ore de la aplicare, vin cu buretii si il fatuiesc frumos. Nu mai necesita mare slefuiala, bag seama, ei il lasa asa. Ma duc sa caut youtubul si ma intorc in zori.

Nu am mai gasit youtubul, o sa il mai caut. Dar presupun ca daca iau un strat de mortar pe o scandurica si ma uit ce se perece cu ea in 24 de ore, o sa fiu in masura sa inteleg daca se poate slefui cu buretele sau ce i se poate face sa arate cat mai lis.

Quote

Pentru ce?! Platile in Romania se fac in lei, nu in euro. Doar daca le pui la negru sa vrea euro, fara factura, fara nimic. Ceea ce nu ti-as recomanda chiar daca e mai ieftin, pentru ca asta inseamna si fara garantie.

Fataa dar mult mai scrii   
Noaptea nu dormi , nu ai somn ?
Zorii zilei te prind cum pe sp tu scrii
Pentru ca noaptea nu dormi ..

superb jurnal, din suflet, si nu "telegrafico-'ntelectual"

alecsa2, on 12 ianuarie 2016 - 04:29, said:

) asta imi aduce aminte de o povestioara de ..uzina (una prospera la vremea ei, chimica, de pe langa Brasov, rasa de pe fata pamantului, evident; BodCasa o sti de Colorom)

Zice ca pe langa drumul principal din uzina erau birourile celor de la mecano-electro-nu stiu ce merceologie, iar un individ avea ceva cu ei asa ca zilnic ...nu puteau deschide geamul pt. ca putzea a ..d'alea uree-ioase ; ce s-au gandit oamenii nostri electricieni, pai, sa ii faca omului o bucurie, i-au plantat niste placi metalice (...alimentate) pe care sa-si faca omul damblaua si de partea cealalta ..un potentiometru ceva, asa ca ..vine omu fericit, incepe treaba, si deodata incepe dansul ...linutza - stop - linutza - stop - liniutza ...de dansa si livra omu nostru in ritm de ..potentiometru manuit cu maiestria omului ce se razbuna in sfarsit
(la un anumit curent muschii se contracta, la fel si ...jetul se intrerupe... )

ca acu' o fi basm de uzina putin adaptat ...cine mai stie, dar se faceau multe prin uzinele de odinioara

alecsa2, on 12 ianuarie 2016 - 04:29, said:

s-a inventat o vopsea speciala pentru descurajarea celor care urineaza pe zidurile cladirilor
http://totb.ro/solut...a-urina-inapoi/
http://www.gadgetrep...inat-in-public/

Edited by corinadaniela, 13 January 2016 - 11:37.

corinadaniela, on 13 ianuarie 2016 - 11:36, said:

Si da cu ea pe geam?