Din istoria așa-zisei nații secuiești și a așa-zisului „bloc unitar” secuiesc

Sucre-Bolivar88, on 15 decembrie 2015 - 10:32, said:

Daca majoritatea românilor sunt intoxicati cu o istorie falsa acest lucru nu inseamna ceea ce spui tu.

Am avut nu un stat ci mai multe state chiar si dupa I. Roman: I. Roman pana la Focas, apoi statul Gepido-taifalo-herul, apoi Panonia Occidentala Kestelly si I. Francilor, apoi Comani-Cruje, apoi Romania Genoa din Crimeea pana la Calafat, apoi Bogumilii si Catharii din Provence plecati din Balcani si Anatolia ladino, apoi Pretoratele Panoniei (cca. 1.ooo-1200 AD), apoi statele cruciate din Carpati, apoi in exteriorul coroanei Carpatilor, culminand cu volohovenii Transnistriei si Ucraina dinastiei Duca pana la Kiev.

O alta tara vasala Poloniei de asta data se gasea pe Limesul Ungariei si anume in sudul montan si colinar al Poloniei si in Moravia intre Cehia si Slovacia, Tara se numea Moravia si vlahii de acolo sunt urmasii vlahilor retrasi din Panonia, vechii celti si celto-romani din zona.

PS: Nu vad de ce secuii sa fie atat de speciali, mai ales ca sunt o mica parte a maghiarimii, daca nu ma insel sunt mai putini decat ungurii dinspre vestul Ardealului, in plus limitati la 2-3 depresiuni montane inchise.

Eu cred in autonomia metropolelor si a microregiunilor acestora, acordata tuturor, nu doar secuilor ci si românilor.

Mie sincer imi pare rau cand vad xenofobie in jur, eu consum si produse unguresti, le apreciez, am vecini unguri, apreciez spiritul lor, nu mai departe cum jumatate de milion de unguri nu s-au mutat din Zakarpatia lui Stalin si nici dupa 1992, nici astazi, cam ca secuii si ungurii de pe la noi in general, desi viata nu le-a fost usoara.

Si totusi consider ca ei sunt mult mai mintiti si manipulati de Ungaria decat suntem noi de România, deoarece Ungaria putea face inzecit si totusi a ramas la coada Europei.

De ce in Polonia si Cehia se poate, dar in alte tari est-europene ba?!

Edited by Infinitty, 15 December 2015 - 23:18.

Pot da report? Istoria porneste de mult mai demult de anii 1400-500.Ne?

MikeSpike, on 15 decembrie 2015 - 23:07, said:

    Istoria secuilor de pana la 1400 nu este relevanta pentru ca pana atunci au fost slugi la unguri si la austrieci. Dupa ce romanii i-au facut oameni liberi, au inceput sa aiba si ei o traditie si o istorie.
    Acum drept multumire se cred a fi un popor si vor o tara a lor.

cspot, on 16 decembrie 2015 - 01:45, said:

pana la 1400 au fost slugi la austrieci ? Romanii i-au facut liberi ?

Eu sunt pentru pace, de aceea consider ca Ucraina fie trebuia sa-l primeasca inapoi pe presedintele lor rus Ianukovici, fie trebuia sa cedeze Crimeea cu prietenie, la fel un sistem federativ pentru Donetk, apoi orientare pasnica spre vest si prietenie cu Rusia. Razboiul trebuia evitat prin orice mijloace.

Cum poate fi descris statul ucrainean care a trimis in exil in Rusia in apropierea frontierei cateva milioane de ucraineni din estul Ucrainei si a trimis in saracie si incertitudine o natiune intreaga, natiunea lor proprie, cea ucraineana.

"Foarte simplu. Fiindca, daca roma^nii pretind ca mai au 0,000...0001 % gene de daci si de romani, si noi mai avem gene de secui.
Cu alte cuvinte, stramosii maghiarilor din Secuime sunt secuii. "


La partea cu genele e foarte posibil sa ai surprize mari. Nu genele te fac maghiar sau secui. Esti ceea ce tu vrei sa fii. Daca maine te declari eschimos, inveti limba lor, te muti in Groenlanda sau mai stiu eu unde, atunci eschimos vei fi, chiar daca eu am sa vin si iti spun ca tu ai gene de roman, maghiar etc.

Câte ceva despre așa-zisul "bloc unitar" secuiesc, de la Ion Iosif Russu, care evident că a beneficiat și de contribuțiile istoriografice anterioare, cu mențiunea totuși a ușurinței cu care încearcă să îi scape pe românii din "secuime" care s-au lăsat secuizați la presiunile de multe feluri pe care secuii și maghiarii le-au pus asupra lor.

„(În cazul procesului de secuizare, „maghiarizare” a românilor) este vorba de un „sistem” de măsuri și o politică urmată conștient și perseverent în zona ocupată din estul Transilvaniei de către coloniștii secui maghiarofoni, care erau (cel puțin începân din veacul al XVIII-lea înainte) majoritatea în cuprinsul „scaunelor” corespunzând  județelor de mai târziu Ciuc, Treiscaune, Odorheiu, Mureș. Ei reprezentau forța politică și economică, determinantă, conducătoare, dominantă nu numai politic și social-economic, ci și cultural, ecleziastic etc., având organizații bisericești mult superioare, susținute de magnați și de stat, cu o bază materială puternică și mult prestigiu, față de resursele modeste și sărăcia endemică românească a modestelor bisericuțe rustice de lemn reduse la micile contribuții ale enoriașilor sărăciți și supuși împilărilor, cu puține ajutoare de „peste munți”. Începând din veacul al XIX-lea, în lupta contra elementului etno-lingvistic românesc a intervenit masiv ajutorul feudalilor și al burgheziei din Ungaria, a guvernelor de la Budapesta ca și totdeauna a celor trei biserici ungurești, la care se adăugau organizații cu caracter cultural, economic-social etc.

Într-un asemenea cadru advers, prinsă în cleștele aparatului politic, administrativ, juridic, militar, economic, școlar și ecleziastic al mediului secuiesc maghiarofon, populația românească s-a pomenit mereu mai izolată, risipită, fărâmițată, aservită și fără organizații politice, fără școli, cu organizare ecleziastică defectuoasă (în special lipsa de solidaritate românească, „concurența” celor două confesiuni românești în luptă între ele încă din veacul al XVIII-lea, spiritul sectar ori indiferența, cu comoditatea unora din chiriarhii sibieni și blăjeni; la care se adăugau presiunile și șantajul făcut de guvernele Budapestei asupra mitropoliilor, mai ales după 1867), - populația românească era neputincioasă și nesusținută de vreo forță politică și economică extrenă, - încât ea nu avea decât două căi de ieșire: a. să-și ia lumea în cap, fugind în alte părți (Moldova etc) și pierzând totul în afară poate de sufletul și libertatea conștiinței, ori b. să capituleze renunțând la ființa sa etnic-lingvistică românească și dobândind unele avantaje cu ușurări materiale. Era natural ca acei din orașe, cât și țărănimea, să aleagă a doua cale, mai ușoară: pătura rurală, cu deosebire, nu putea să reziste și să existe prin „idei și principii” naționale abstracte; ea trebuia să trăiască, în orice condiții (...). Dar această numeroasă populație rustică fărâmițată și dezorganizată sub raport național românesc nu era „dezertoare” și trădătoare a „romanității” și a comunității românofone, ci victima nevinovată a vitregiei vremurilor, a situației lor izolate și disperate, a unei politici hrăpărețe imperialiste practicate de statul feudal ungar. Treptat, aproape neobservat, în câteva etape mari, majoritatea populației române din „scaunele” secuiești a putut fi desființată ca realitate și entitate națională în curs de 2-3 veacuri, adică integrată de secuii maghiarofoni. ” (Ion Iosif Russu, Românii și secuii, 1990, p. 120-121)

„Fenomenul (secuizării, „maghiarizării” românilor din „secuime”) prezintă două aspecte mai importante, care se împleteau și completau, cu efecte în adevăr impresionante:

a. acțiunea oarecum firească, desfășurată „de la sine”, pe cale populară, în mare măsură sub influența mediului și a „modei” din cadrul social dat, în familii ori individual, prin amestecul populației românofone (devenite minoritară) cu majoritatea în continuă creștere, dominantă cultural și politic, economic, juridic, ecleziastic etc; (...) după aceasta a urmat și s-a conjugat suprapunându-se:

b. acțiunea organizată de oficialități (mai ales după 1848 și 1868), executată cu excepțională dibăcie și perseverență de către stat direct sau prin școli, administrație, organizații, ori de către bisericile ungurești (cu deosebire catolică în zona Ciuc-Gheorgheni, Mureș, Odorheiu, Tîrgu Secuiesc; reformată în sudul zonei Treiscaune – Sfîntu Gheorghe – Covasna, Mureș – Niraj etc)

În mic și individual, atragerea elementului popular românofon spre secui se făcea mai ales prin relațiile sociale firești în satele care toate aveau populație mixtă (secuiască și românească, amestecată, conviețuind de mai multe secole): prieteniile cu încrucișări familiale, cumetriile, căsătoriile mixte în care prevalau sub raport lingvistic de obicei (fie soț, fie soție) elementele ungarofone, cu prestigiu superior social-cultural impus de mediu și de oficialitate. (...) În grupuri mai mari, populația românească din cuprinsul „scaunelor” secuiești era împinsă spre maghiarizare prin acțiunea oficială de stat și ecleziastică, în primul rând, firește, pe calea unor constrângeri economice: privațiuni, excluderea din composesorate și cooperative, impozite și contribuții excesive, amenzi, poveri fiscale și sarcini vexatorii, fie față de stat, fie față de proprietarii feudali sau chiar de biserică. O populație neorganizată, tolerată și oropsită putea cu greu să ducă la infinit asemenea poveri economice în spinare; de ele nu putea să scape decât trecând la „națiunea privilegiată”, în comunitățile și bisericile acesteia puternice și bogate. Paralel se aplicau măsurile pe linie administrativă și jandarmerească: amenințări, șicane, teroare prin armată și aparatul de stat, a cărui atitudine dușmănoasă, tiranică față de „minorități”, dar mai ales față de populația românească, era proverbială; școala cu limbă de predare exclusiv maghiară; biserica ungurească bogată și luxoasă (care nu cerea contribuții pecuniare de la prozeliți, ci, dimpotrivă, spre a-i atrage mai ușor, le oferea chiar recompense materiale în sume de bani) și alte organizații obștești. După anul 1867 s-a făcut un efort general, pe toate liniile pentru maghiarizarea forțată, prin ademeniri, șantaj, teroare, silnicii, presecuții și, la nevoie, chiar crime fizice, spre lichidarea ultimelor enclave românești din Secuime.” (Ion Iosif Russu, Românii și secuii, 1990, p. 122-124)

Eu zic ca se prezinta fapte false sau in maniera tendentioasa cu privire la secui. Haidem sa privim zona secuiasca, era si este un desert uman, vreo trei depresiuni montane de altitudine, un climat rece, fara resurse si acoperit de paduri de conifere.

Este clar ca ungurii au colonizat acolo deoarece zona era slab populata, era o zona de frontiera scutita de taxe si atunci probabil multi unguri ca sa scape de taxe si din motive religioase s-au mutat in Secuime, iar in perioada comunista Secuimea oferea un anumit confort psihic ungurilor care se simteau sicanati de majoritari.

Asadar nu cred ca in Secuime au existat foarte multi români asimilati, deoarece nici ungurii de astazi de acolo nu sunt foarte multi desi sunt de efect.

In Harghita sunt 300 mii, in Covasna 100 mii, iar in Mures sunt 300 mii, deci in total 600 mii, in cluj inca 50 mii.

Ungurii in Ardeal sunt 1,5 milioane, asadar cca. 1 milion se gasesc intre Oradea, Zalau si Satu-Mare, zona de vest fiind mult mai bine reprezentata in maghiari decat insusi cele trei depresiuni din secuime.

Infinitty, on 18 decembrie 2015 - 19:45, said:

În raport cu numărul românilor din zona respectivă, cei asimilați a fost foarte mare, și asimilarea s-a datorat probabil cel mai mult faptului că românii de acolo erau foarte "înghesuiți" de secui, spre deosebire de alți români transilvăneni supuși și ei multor ticăloșii dar fiind feriți printr-o mai mare proporție etnică în celelalte zone ale fostului Ardeal. Pe de altă parte, au fost și care au plecat pentru că nu au mai putut să suporte ticăloșiile secuilor și ale statului ungar.

Infinitty, on 18 decembrie 2015 - 19:45, said:

Ungrofonii sânt în jur de 1,227 milioane în toată România răspândiți, și într-adevăr în vest maghiarii sânt mai bine reprezentați pentru că acolo sânt mai mulți maghiari decât maghiarofoni, cum stau lucrurile în altă zonă.

Infinitty, on 18 decembrie 2015 - 19:45, said:

Un lucru pozitiv pentru maghiarime este ca din cate am auzit la o conferinta natalitatea din zona incepe sa creasca si astfel compenseaza  pierderile prin migratie.
Iar teza cu romanii maghiarizati ...  sa fim seriosi teritoriul de de langa Carpatii orientali a fost teritoriu secuiesc de prin secolul 13  , niciodata nu erau prea multi romani pe acolo . Mai ales ca valhii prin secolul 13 inca de abia au sosit in Ardeal.

"Abia sosiseră" în sec. XIII, dar era deja Ardealul plin de ei și se răspândiseră peste tot ... Asta da minune, i-o fi creat Dumnezeu pe toți peste noapte și bine răspândiți prin tot Ardealul, inclusiv în ceea ce azi sânt județele românești Harghita, Covasna și Mureș.

Iochanan, on 18 decembrie 2015 - 20:20, said:

chiar erau peste tot sau asa ti-a spus tie istoricul nepereche si patriot Coja Ion ? de fapt sunt amintiti mai intai in zona Fagaras apoi prin secolul 14 prin maramures si in zonele de margine.

Pe de altă parte, „ungurii ajung mai întâi în zona Făgăraș apoi prin secolul 14 în Maramureș”. De fapt nu ungurii, ci stăpânirea ungurească. Ungurii ajung chiar mai târziu în acele zone, dacă ajung.

Edited by cstrife, 18 December 2015 - 21:19.

Sucre-Bolivar88, on 18 decembrie 2015 - 20:33, said:

De fapt in secolul 13 Rogerius scrie (in Carmen Miserabile) ca romanii erau peste jumatate din populatia ardealului, Mentiunea aia din zona Fagaras de care spui tu nu este nici macar prima mentiune ungureasca si este de fapt o lista a unor sate romanesti date in iobagie manastirii catolice din zona. La prima mentiune romanii deja lopcuiau in zona de sufgicient de mult timp incat sa preprezinte o majoritate si sa aiba propriile asezari. Daca mai pui la socoteala ca in 1347 mare parte din nobilimea romana din maramures a plecat in Moldova impreuna cu Dragos si varianta ta nu prea sta in picioare.

Edited by Cefalopod, 18 December 2015 - 22:22.

Sucre-Bolivar88, on 18 decembrie 2015 - 20:14, said:

Sucre, de ce spui ca ești roman? Greșelile de limba arată ca afirmația e falsa.

Freddy12, on 18 decembrie 2015 - 23:32, said:

pai ce nu ai mai vazut  roman agramat ??

Cefalopod, on 18 decembrie 2015 - 22:18, said:

Interesant, poti sa mi dai o referinta din opera sa in care scrie asa ceva ?

Citeste toata lucrarea. O sa gasesti la inceput si niste psaje la fel de interesante in care scrie cum calatorind de la oradea la brasov intre cluj si brasov nu a auzit decat romaneste.

Inca astept referintele tale privind romanii care au trecut dunarea din Albania si urmele materiale lasate de ei in timpul migratiei spre Ardeal.

Edited by Cefalopod, 23 December 2015 - 13:12.