Continuitatea Daco-Romana. Pro si Contra.

enough1453, on 09 martie 2018 - 20:16, said:

pai explica matale spielul, acuma ai marea oportunitate de a-ti etala eruditia, de a impresiona placut auditoriul cu vastele matale profunde cunoasteri. hai, curaj!

criztu, on 09 martie 2018 - 20:34, said:

pai l-am explicat.
in vremea lui Hieraclus si al urmasilor sai, Balcanii devin
zona de limes,
adica Vlahia.

Imperiul in Balcani inseamna
1. Constantinopolul
2. imprejurimile imediate
3. Tracia

Motiv ca Tracia va fi redenumita:
- partea vestica (muntii Rodopi, adica zona bessilor) devine Macedonia
- partea nordica devine Zagora
- restul e Tracia

Si toate la un loc sunt denumite Europa.

Grosul insa e Anatolia.
Iar acolo sunt grecii.
Adica dominanti.

enough1453, on 09 martie 2018 - 20:42, said:

Deci Bazileia Romaion, e o treaba a grecilor din Anatolia?

criztu, on 09 martie 2018 - 19:38, said:

Nu esti atent deloc. Si nu se lipeste nimic de tine. Tie iti place sa fii habarnist; te sperie gandul ca la un moment dat ti s-ar putea rifica ceata de peste ochi.

Infinitty, on 09 martie 2018 - 13:41, said:

Vorbe goale: lituaniana este dcea mai veche limbă indo europeană. Am mai scris de 3 ori de ce socot asta lingviştii, deci ce spui tu nu e adevărat!
Dacă nu ar fi fost ceva static nu ai fi vorbit tu romîneşte acum!
care din urm limbi nu sint din acel teritoriu: bulgara, sîrbo-croata, poloneza, maghiara? Sînt toate din acele teritorii, adică nu s-au format in altă parte şi s-au mutat acolo. Ele s-au format in acele teritorii.
Mă contrazici ca să te afli in treabă.

criztu, on 09 martie 2018 - 00:12, said:

Bre, ai sa razi da romanii erau destul de rasisti asa uneori, pana si fata de greci. Multi i-au apreciat pentru istoria si cultura lor, si au invatat greaca pentru a le citi filosofii samd dar multi altii ii desconsiderau, ii considerau niste pampalai, slabi, decadenti, invinsi, oameni care nu se ridicau la nivelul virtutilor si calitatilor martiale romane.
Persanii iarasi erau considerati barbari desi aveau o istorie mai veche decat a Romei si o cultura bogata
Despre celti, nu mai zic, Cezar se lauda ba ca omorat un milion de gali, de parca era concurs care omoara mai multi, ba ca a luat in sclavie doua milioane, ceva de genu, de parca vindea oi in targ. Pe celtii din Britania romanii ii mai numeau si britanculus, adica omuleti nevolnici, neterminati, din Britania.
Despre germanici gandeau in sensul vorbei din romani "inalt ca bradu si prost ca gardu". Adica voinici dar inapoiati rau, prosti facuti gramada. Parca Tacitus ii descrie asa, ca erau inalti, bine facuti, blonzi, cu priviri crancene, dar nu tineau la tavaleala. Aveau forta pe moment apoi se muiau, n-aveau rezistenta deloc cand era vorba de eforturi fizice prelungite si erau inapoiati si dpdv tehnologic, nu prea le aveau cu metalurgia, armele principale erau sulitele la ei, cu un varf mic si ascutit de fier.

Sigur, odata ce cineva era inclus in imperiu si devenea cetatean (peste cateva generatii) nu mai era vazut asa de diferit, devean roman.

Oricum poti sa compari ce am spus mai sus cu portretul facut de Ovidiu getilor. Sigur, erau si ei barbari (adica nu erau cetateni romani) dar erau mult mai bine echipati fata de germanici de ex. Fiecare dac avea un arc si o tolba de sageti (otravite) plus un cutit prins pe coapsa cu care n-avea retineri in a taia pe oricine il deranja. Limba getilor predomina in zona, era lingua franca (pana si Ovidiu o invata) dacii intrau calare in Tomis si cand li se punea pata scoteau arcanele si prindeau cetateni/cetatene pe acolo si ii luau ca sclavi.
Ovidiu ii numeste de fapt "adevarate intruchipari ale zeului Marte", asta ca sa vezi contrastul fata de cum erau descrisi si considerati ceilalti barbari. Zeul Marte era parintele mitologic al romanilor si in Eneida lui Vergiliu (epopeea nationala si mitul fondator al romanilor) se spune ca acelasi Marte stapaneste campiile getice. Exista deci o cu totul alta legatura (mitologico-istorica) la un nivel mult mai apropiat intre geti/daci si romani.

Poti sa vezi asta nu doar la incercarea lui Augustus de a se incuscri cu Cotiso dar si modul cum a fost eventual tratata sora lui Decebal (Regalianus, unul din imparatii uzurpatori din sec III, e probabil un urmas al ei, daca nu al unui copil al lui Decebal, deci a avut acces la o functie suprema chiar), ori faptul ca dacii isi pastrau daca vroiau numele originale, dacice, cand intrau in armata romana. In mod normal toti auxiliarii (unitatile auxiliare erau formate din oameni care nu erau cetateni romani, primeau cetatenia dupa un serviciu de douaj de ani, ceva de genu) primeau nume noi, romane, cand se inrolau in armata romana si cu ele ramaneau apoi cand primeau cetatenia.
Dacii se pare ca erau singurii care puteau sa-si pastreze numele originale dacice dupa cum aflam din tablitele de la Krokodilo din Egipt. Poti sa vezi si mai tarziu cazul lui Mucapor, cel care-l ucide pe Aurelian si care era unul din apropiatii imparatului, avea o functie importanta, ceva gen seful securitatii interne, care se ocupa de agenti, spioni, tinerea documentelor etc.

Cat despre alunecarea balantei spre grecofoni, in imperiul roman (ce a mai ramas din el in rasarit), cauza principala e slabirea importanta, chiar decaderea elementului traco-daco-roman incepand din sec VI d.H. Atat grecofonii de la Bizant si din imprejurimi cat si romanii din vest au profitat de asta si au apucat ce au putut din mostenirea ramasa, cu rezultatele cunoscute. In vest ramane Vaticanul pe ruinele imperiului si isi intinde plasa peste regatele ce apareau pe acolo iar in est lucrurile mai merg o perioada din inertie dat fiind ca exista o structura mult mai solida si pozitia era mai avantajoasa.

Principalele cauze ale decaderii daco-romanilor au fost atat unele naturale precum evenimentele meteo deosebite care au produs dezatre majore in agricultura de ex

https://en.wikipedia...

apoi ciuma lui Iustinian, comparabila ca efect cu marea epidemie de ciuma nearga din evul mediu

https://en.wikipedia...ue_of_Justinian

astea plus razboaiele in care s-a implicat, se batea in acelasi timp si cu gotii si cu sasanizii in timp ce agricuttura era varza si ciuma bantuia peste tot. Razboaiele cu gotii ar putea fi numite cvasi-fratricide, intre daco-romani si geti (geto-romani, cum ar putea fi considerati gotii/getii la data aia, in Italia). De fapt evenimentele astea i-au cam terminat si pe goti/geti pe acolo pe unde erau.

Cum daco-romanii formau grosul armatei romane si au fost afectati cel mai mult de toate astea, a urmat o decadere lenta dar sustinuta dupa perioada asta, iar grecofonii care controlau administratia si birocratia imperiala si care fusesera mai putin afectati au reusit sa preia fraiele la un moment dat. In vest, la fel, dupa ce daco-romanii si getii/gotii s-au slabit reciproc si au fost cei mai afectati de evenimente, fostul centru senatorial, adunat sub umbrela Vaticanului, a inceput sa rasara si el si sa iasa de sub control, sa devina incet incet o structura tot mai independenta si rivala a Bizantului.

Cam astea au fost evenimentele si motivele care au pus capac sau capat stapaniri traco-dacilor/getilor/daco-romanilor si au pus de fapt capac imperiului roman in forma lui clasica si de varf. De acum incolo parti ale lui se dizolva si se transforma in altceva (vestul-Vaticanul), ori supravietuiesc inca o perioada din inertie dar fara vlaga si puterea de dinainte (estul-Bizantul).

Edited by lupu2, 09 March 2018 - 23:11.

lupu2, on 09 martie 2018 - 22:56, said:

nea lupu2, termina-te cu "barbari = salbatici". Arata-mi o singura sursa in care romanii ii fac pe Persani "barbari=salbatici".
Asta cu "barbari=salbatici" e un desen animat de la Holywood.

lupu2, on 09 martie 2018 - 22:56, said:

Aceeasi ideologie ai si la monarhii daco-vlahi - Cioban=stapanul oilor. Joapan/Stapan/Ban=stapanul oamenilor.

lupu2, on 09 martie 2018 - 22:56, said:

Aurelian fiind el insusi Dac, deci despre ce vorbim?

lupu2, on 09 martie 2018 - 22:56, said:

Nu e fratele meu, tu vezi fotbal Real Madrid contra FC Barcelona. "Grecofonia" e doar o limba pe care o vorbeau niste baieti din guvern.
Poate intelegi: guvernu Romaniei, vorbeste si scrie romaneste.
Daca imi zici ca guvernu Romaniei e suveran si are puterea, te inseli amarnic.
guvernul Romaniei doar executa, ce i se ordona.
Degeaba o sa-mi arati maldaru de inscriptii epigrafice ale guvernului Romaniei. Nu la guvernul Romaniei e puterea. guvernu Romaniei sunt niste slugi.

lupu2, on 09 martie 2018 - 22:56, said:

N-a decazut frate nici un imperiu roman. Imperiul roman e doar o interfata intre Tatuci si natiuni. Asa cum guvernu Romaniei e o interfata intre niste Tatuci si popor.
Imperiul roman a fost o masinarie de administrat natiunile. La fel ca orice masinarie, e schimbata cu o masinarie mai jmekera. gen telefonu cu sarma e inlocuit cu fibra optica. Ce-ai sa-mi zici, ca a decazut telefonu cu sarma. O fi decazut telefonu cu sarma, daca vrei tu, dar Compania de Telecomunicatii e bine merci in continuare.

Edited by criztu, 09 March 2018 - 23:20.

criztu, on 09 martie 2018 - 23:19, said:

l-au preluat papii de la bazilei,
luther si calvin de la papi,
iluministii de la reforma,
socialistii de la iluministi,
comunistii de la socialisti,
obama de la comunisti
samd.

si fiecare la raschirat in felul lui.

iar nea florica nu pricepe ce-i aia drept roman.
De ce?
De aia!

Edited by enough1453, 10 March 2018 - 02:10.

Prostii marca Fane: " nu a decăzut Imperiul Roman ci l-au preluat papii".  papii nu au preluat vreo organizaţie statală. Şi-au făcut ei una mică. Nu au preluat decît religia creştină care se răspîndise in imperiu.
fane nu pricepe lucrul simplu că dreptul feudal nu decurge din dreptul roman. Acesta a fost înlăturat de către goţi in Italia. Goţii au introdus ALT sistem de drept. Acel sistem NU decurgea din dreptul roman!
fane, aberezi tot timpul!

Kazmer said:

Argumente ale toponimiei în favoarea continuității geto-carpo-daco-romane inclusiv pe actualul teritoriu al României. Aici vedem cu susținea cu adevărat, oficial, inclusiv academicianul Emil Petrovici, dincolo de așa-zisele „congrese secrete” din 1958...

C. Daicoviciu, Em. Petrovici, Gh. Ștefan, în tratatul de Istoria României al Academiei R.P. Române, ediția 1960:

„Examinată critic, și toponimia dă același răspuns favorabil continuității și în nici un caz nu poate fi făurit un argument împotriva acestei continuități din absența toponimiei moștenite direct din limba geto-dacă sau latină. Mai întîi de toate, pentru motivul că, deși nu i se poate tăgădui importanța documentară, valoarea probatorie a toponimiei, ca și a antroponimiei, de altfel, nu e una absolută. Darea de nume în evul mediu, fie pentru oameni, fie pentru locuri, e un procedeu supus multor condiții și factori. Foarte des, atât numele de persoane cât și cele de locuri se traduc dintr-o limbă într-alta și nu rămâne în uz întotdeauna numirea originală. (...)

Privind toponimia țării noastre, constatăm că aceasta, și în special hidronimia, reprezintă circa 80% de nume românești de rîuri, pîraie, văi, dealuri și munți. Numai rîurile mijlocii și văile mai mari poartă o nomenclatură slavă sau de altă origine. Rîurile mari, ca Dunărea, Prutul, Siretul, Oltul, Argeșul, Mureșul, Crișul, Someșul, Timișul și-au păstrat numele lor străvechi, unele datând chiar de pe timpul lui Herodot. E adevărat că aceste nume de rîuri (cu excepția numelui Dunării, care pare să se fi păstrat direct din limba geto-dacă, din Donaris) prezintă un fonetism considerat ca slav, ceea ce nu este chiar așa de sigur. S-ar putea, anume, ca măcar unele din aceste rîuri să păstreze încă fonetismul străvechi, dacic. Indiferent însă de fonetismul lor dacic sau slav, fapt e că aceste nume de rîuri nu au fost luate de slavi de la neamurile germane sau turcice, care s-au abătut asupra Transilvaniei, ci de la o populație băștinașă care nu putea fi alta decât cea daco-romană.

Cum se explică, totuși, mulțimea toponimelor de origine slavă (între care și multe numiri de rîuri mici sau pîraie) pe cuprinsul întregului teritoriu al patriei noastre? Pentru a aprecia în justă măsură valoarea acestui fenomen, amintim că și în Grecia (inclusiv Peloponezul) hidronimia e aproape toată slavă sau neogreacă, numirile vechi pierzîndu-se cu excepția unei fîșii înguste de-a lungul coastelor. Faptul este explicat prin cucerirea slavă a interiorului țării și concentrarea populației grecești în așezările de pe coastă de unde a revenit cu timpul.

Căutând o explicație valabilă fenomenului de la noi, o putem găsi tot în stăpînirea vremelnică, politică, militară și socială a cuceritorilor slavi asupra fostei Dacii, și în rezultatul produs în urma conviețuirii slavo-române și a bilingvismului ce s-a creat. Datorită acestor cauze s-a putut impune toponimia slavă pe care băștinașii și-au însușit-o, fie abandonând, în parte, vechile numiri daco-romane, fie adaptând o parte a acestora la fonetismul slav. Lucrul s-a putut petrece mai ales în ținuturile în care băștinașii, la un moment dat, nu formau majoritatea populației sedentare-agricole.

Nu mai puțin adevărat e că multe din toponimele slave de azi au putut fi date de români înșiși din fondul de cuvinte slave pătrunse în limba românească. E de presupus, iarăși, că din noianul de hidronime și toponime minore românești pe care le avem, numeroase trebuie să fie de origine străveche, dar dovada peremptorie pentru aceasta, din lipsă de știri documentare, nu se poate aduce.

Nepăstrarea numelor de orașe și localități mai mari antice în limba română nu este nici ea o dovadă a absenței populației daco-romane din Dacia. După abandonare, acestea își pierduseră treptat rolul economic și social pe care l-au îndeplinit ca centre de meșteșuguri și negustori, menținîndu-și doar, un secol - două, o oarecare importanță de centre politico-administrative. Meșteșugurile decad și ele, o dată cu dispariția centrelor urbane, reducîndu-se la cele mai simple, cu caracter casnic și rural: țesutul, olăritul, făurăria și dulgheria. Populația daco-romană, din agricolă și sedentară în general, se transformă periodic, datorită împrejurărilor, în una agricolă, crescătoare de vite și păstorească, cu un caracter sedentar limitat. La acest fel de viață trece, treptat și populația orășenească. Epoca în care a putut avea loc această schimbare de trai trebuie să fi fost anterioară așezării slavilor în Dacia și nu greșim dacă o punem în legătură cu tulburările pricinuite de invazia hunilor în centrul Europei și de năvala în suita lor a diferitelor seminții migratoare. Orașele și centrele mai mari ca și văile deschise erau doar primele și consecvent lovitele ținte ale popoarelor migratoare. (...) Așa se explică de ce, la venirea lor în Dacia (secolul VI-VII), slavii n-au mai găsit așezările vechi locuite și nici n-au putut împrumuta de la băștinași numele acestora, ele fiind demult uitate. În locul așezărilor mai mari din trecut, răsar pe cuprinsul Daciei, în regiuni ferite și potrivite traiului păstoresc și agricol, cătune și sate cu o viață uneori de scurtă durată. Descoperirile arheologice de până acum par să verifice acest caracter redus și de scurtă viață a așezărilor din această perioadă.”

Iochanan, on 19 iulie 2020 - 10:18, said:

mai inspirat ar fi sa ii trimiti pe respektivii sa lectureze nu ceva care sa-i oribileze, ci ceva care sa-i onoreze.
spre exemplu, sa ia la rasfoit filele si cuvintele din Josephinische Landesaufnahme, sa buchiseasca si sa socoteasca si sa talmaceasca.

Edited by zz_dop, 19 July 2020 - 10:51.

Kazmer said:

În ceea ce privește anumite denumiri din spațiul balcanic, unele sînt considerate de date relativ mai recente în comparație cu denumirile străvechi și considerate avînd anumite cauze sociale, sociologice specifice.

C. Daicoviciu, Em. Petrovici, Gh. Ștefan, în tratatul de Istoria României al Academiei R.P. Române, ediția 1960:
„Remarcăm faptul că în întreaga peninsulă Balcanică toată hidronomia și toponimia, majoră sau minoră, e neromânească, cu excepția a câtorva cazuri ca: Sărună (Salonic), Peșter(i) și Durmitor (munți în Iugoslavia) etc. Toate aceste numiri răspândite pe o arie foarte întinsă și de origine relativ recentă (cu excepția importantului centru Sărună) se datoresc păstorilor „vlahi” din peninsulă (...).”

Iochanan, on 19 iulie 2020 - 10:47, said:

ce exprimare searbada, lipsita de continut.
limbaj de lemn cu alte cuvinte, care demonstreaza ce?

Iochanan, on 19 iulie 2020 - 10:47, said:

adica "Romania" este o toponomie recenta?
O prostie mai mare n-am auzit de mult.
Cea mai veche inscriptie pe care scrie "Romania" dateaza de la 400 si ceva.
Undeva de pe teritoriul actual al Croatiei.

Iochanan, on 19 iulie 2020 - 10:47, said:

adica toata civilizatia aia romana de limba latina, din care se trage imparatul Iustinian
a fost produsa de pastori.

Mai mare idiotenie n-am auzit de mult.

IN primul rand ca insusi Cezar, la un moment dat isi tragea venitul de la o ferma de vaci.
Il face asta pe Cezar pastor?
Era Cezar un pastor?

Dar hai sa ne uitam la un alt imparat, nascut in Dacia balcanica, Galerius.
Numele lui Galerius era Armentarius, pastor(Latin: armentum=turma).

Despre Iustinian se spune la fel.

Adica IMperiul Romania era un imperiu de pastori.
Misto.
Prostii cu carul.

CA sa nu mai vorbesc de Saruna.
Saruna, adica Tessaloniki, a fost un foarte important centru urban, al doilea dupa Constantinopol.
IN plus, dupa ocuparea Constantinopolului la 1204, Saruna devine centrul unuia din imparatii ROmaniei.
Saruna e de altfel si centrul vlahilor, din Vlahia Mare.

Acei vlahi, dominanti in Tesalia si Hellas, cu centre urbane precum Larissa si Trikala.

Edited by belemistul, 21 July 2020 - 19:36.

belemistul, on 21 iulie 2020 - 19:28, said:

sa ne uitam.
in primul rand, reiese ca de fapt numele lui Galerius era chiar Galerius. Galerius Valerius Maximianus.
Armentarius era deci o porecla, anume, un agnomen. in tot cazul, reiese ca era un fel de rural lipsit de sensibilitate la rafinamentele semantice urbaniciste, insa - poate ca tocmai din acest motiv - intre alte talente ale sale, un reputat cunoscator al artei de organizare a turmei, stiintific denumita si cireada.

belemistul, on 21 iulie 2020 - 19:28, said:

in mod cert a fost un foarte important centru urban si nu numai urban, ba sigur ca inca este.
bine ar fi deci sa te uiti sa cercetezi sa vizionezi si despre acest oras, tocmai fiindca astfel si nu altfel ai putea afla si lucruri noi si instructive si interesante, si poate chiar placute si utile.

Edited by zz_dop, 22 July 2020 - 09:44.

Sunt 2 cuvinte pe vas . Nu exista nici o distanță per si scorilo. Perscorilo era numele întreg a lui scorilo.numele dacice erau de obicei compuse din 2 cuvinte,ca în limba greacă.  Probabil era numele regelui și numele marelui preot. E posibil ca un rege sa devină mare preot când îmbătrânea. De aici confuzia romanilor când îl numesc pe Deceneu ba rege ,ba preot.
Acea săgeata spre nord,de la soarele de andezit e din perioada romană (106-117) .era făcută din piese refolosite de la fostul drum sau de la ziduri și ajungea până sub templul mic din fața ( arheologii au luat acele pietre). Daca era dedicata soarelui era logic să aibă forma rotundă și să aibă raze. Dimensiunile și modul de construcție sugerează că aici erau sacrificate animale gen vaci. Săgeata și micul altar( pe care s-au găsit oase de porc) au fost construite de meșteșugarii daci aduși acolo de romani ,sa se facă utili castrului roman.

I-ai văzut tu, sau cum?

Tragedia adevărată a istoriei românilor este ca nimeni nu vrea sa afle adevărul.
Sarbii , bulgarii, grecii se feresc ca dracul de tamaie de vlahi pe care ii fac ba sârbi ba bulgari, iar istoricii români sunt obsedati de a seta nucleul etnogenezei la nord de Dunare pt a legitima existența Romaniei de astazi

Sucre_revenitorul, on 15 octombrie 2021 - 14:27, said:

Romania de azi nu are nevoie de legitimare - asta e doar in capul tau de ungur .  Confunzi jalea aia a voastra de a fi pierdut Ardealul , cu nevoia cuiva de legitimare . Nevoia aia e doar a voastra , iar jalea puteti sa o impartasiti cu critsa .
Noi suntem urmasii vlahilor si ai romanilor (cel putin lingvistic) si chiar daca am fost pribegi si mai slabi pentru o perioada, am sfarsit prin a avea o tara mai mare ca a voastra .