Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Legea 18/1968 Se mai aplica?

Digi conectare 2 routere prin fir

Succesiune notar versus instanta ...

Montaj aer conditionat in balcon ...
 Cont curent mulți valuta far...

Sugestii plan casa

Experiente cu firme care cumpara ...

joc idem Half Life gratis
 PC game stream catre Nvidia Shiel...

Pompa de apa HEPU ?!

Vreau o masina electrica de tocat...

Cum ajunge remorca de tir inapoi ...
 Alt "Utilizator nou" pe T...

ULBS INFORMATICA

Index preturi

Boxa membrana tweeter infundata
 

bacterii inoculate pt salam

- - - - -
  • Please log in to reply
28 replies to this topic

#19
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,458
  • Înscris: 03.11.2006
Am folosit mate de porc (intestin subtire), e adevarat ca le-am ales pe  cele mai groase din pachet. L-am umput cat am putut de bine, insa dupa uscare s-a strans foarte mult. L-am taiat sub un unghi foarte ascutit sa iasa totusi niste  felii mai maricele.
L-am facut iarna si l-am tinut in pod vreo 50 de zile sa se uste. Gustul a fost foarte bun, insa in lipsa azotitilor culoarea nu a fost tocmai atragaroare.

#20
ionutzitaly

ionutzitaly

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 24,062
  • Înscris: 04.03.2014

 inacro, on 30 noiembrie 2015 - 23:41, said:

Babic de Buzău
ĂŽn aceste vremuri când toate mezelurile din galantare sunt super chimizate, Babicul de Buzău rămâne cel mai consistent și sănătos mezel de casă. Bine preparat, poți să-l păstrezi și un an de zile, cu condiția să fie făcut din carne de vită și porc, crescute la curte țărănească.
Pentru acest salam trebuie pulpă de vită și, Ă®n aceeași cantitate, pulpă de porc degresată. Unii Ă®ncearcă să pună și carne de oaie sau de cal, dar ăsta nu mai este babic.
Un ingredient de mare importanță, care dă aspectul, gustul și, mai ales, rezistența Ă®n timp, este boiaua (dulce și iute) de ardei. Sârbii, de fapt bulgari pripășiti prin părțile Buzăului cam pe la sfârșitul sec. al XVIII-lea, Ă®și fac ei acasă această boia din ardei capia, pentru cea dulce, iar boiaua iute din ardei iuți, nemțești cum le spun ei, care se pun la uscat cu vrej (tulpină) cu tot Ă®n podul casei imediat după Sf. Maria Mare. Când ardeii se usucă, de se sparg ușor când sunt strânși Ă®ntre degete, se dau prin mașina de măcinat cu semințe cu tot de se obține o pudră fină. Alt condiment, și singurul care se mai pune, este sarea. Arareori, și numai pentru ca babicul să nu se usuce prea repede și să rămână ceva mai moale, se folosește bulion de gogoșari roșii.
Carnea proaspătă se dă prin mașina de tocat cu sită potrivită și se lasă câteva ore să se răcească. Atenție, carnea tocată se va pune numai Ă®n covată din lemn! La fiecare kilogram de carne tocată se pun câte 3-4 linguri de boia dulce și se frământă minute bune, să te taie șapte ape, ca să lege.
Dacă vrem ca babicul să fie mai moale pe timp Ă®ndelungat, acum se adaugă cel mult 2-3 linguri de bulion de ardei pentru fiecare kilogram de carne sau se pune mai multă pulpă de porc cu puțină grăsime. Apoi se fac bulgări din compoziție cât pumnul, se pun pe o planșetă din lemn și se lasă să se odihnească cel puțin 12 ore.
Se reia operațiunea de frământat, când se pune și boia iute și sare după gust și se frământă până când carnea devine păstoasă și se leagă. Se fac iar bulgări și se lasă circa 6-12 ore la macerat tot pe planșeta de lemn.
Iar se frământă și se fac chiftele de tocătură (sârbii le spun „pităci”), care se frig pe jar Ă®ncins sau Ă®n tigaie fără grăsime, ca să se deguste compoziția dacă este sărată și condimentată cât trebuie.
ĂŽn situația Ă®n care mai este necesar se mai sărează sau să se condimentează cu boia și se frământă gospodărește, apoi se lasă carnea la odihnit strânsă Ă®n covată cel puțin o oră, două, după care se umple Ă®n mațe făcându-se batoane de o șchioapă (circa 25-27 cm. )
De mare importanță este membrana Ă®n care se umple babicul. Ea trebuie să fie intestin subțire de mânzat de cel puțin 200 kg. dar nu mai mare de 300. Mațele, bine curățate cu cuțit de lemn, se pun la sare 3-5 zile, iar Ă®nainte de folosire se clătesc cu apă rece și se scurg bine trecându-le prin mână.
Umplerea se face cu mașina de tocat cu pâlnie mare, specială, sau șprițieră, avându-se grijă să nu prindă bule de aer. ĂŽncă de la Ă®nceput carnea trebuie sa fie ceva mai tare.
După umplere mațele se leagă strâns la capete cu ață groasă de cânepă. Urmează operațiunea de călcare cu sticla sau sucitorul Ă®n scopul eliminării bulelor de aer, ce ajung la membrană prin acest procedeu și pentru a se elimina se Ă®nțeapă cu acul membrana pe Ă®ntreaga suprafață cât mai des.
După ce s-a terminat această operațiune și ne-am convins că babicul nu are Ă®n interior aer, punem batoanele de babici pe o planșetă de lemn, iar deasupra se pune o altă planșetă tot de lemn peste care se așează greutăți (cam 0,5-1 kg de fiecare babic).
La 12 ore se umblă ca să se Ă®ntoarcă planșetele pe partea uscată și se dublează greutățile. După 2-3 zile de presare se scoate babicul la uscat Ă®n podul casei. Se usucă circa 5-7 zile, după care se dă la un fum rece și nu prea puternic câte 5-6 ore timp de patru-cinci zile.
Pe parcursul iernii, babicul se păstrează agățat la grindă Ă®n pod, iar spre primăvară se Ă®mpachetează Ă®n hârtie de ziar legată la capete și se pune Ă®napoi pe grinda din podul casei, sau Ă®ntr-o magazie bine aerisită.
Babicul poate fi servit ca aperitiv, tăiat Ă®n felii subțiri, dar și la prepararea altor mâncăruri: ciorbe de verdețuri, omlete, pilafuri, tocane, ba și la sarmale și alte tocături Ă®n loc de condiment etc. Când este servit ca aperitiv se bea țuică de prună sau bere rece.

Interesanta reteta, ar putea fij chiar mai interesanta daca ai da te peratura si umiditatea de maturare, nu toata lumea are un pod al casei cu clima din zona aia:)

 ain, on 05 noiembrie 2017 - 19:56, said:

Am folosit mate de porc (intestin subtire), e adevarat ca le-am ales pe  cele mai groase din pachet. L-am umput cat am putut de bine, insa dupa uscare s-a strans foarte mult. L-am taiat sub un unghi foarte ascutit sa iasa totusi niste  felii mai maricele.
L-am facut iarna si l-am tinut in pod vreo 50 de zile sa se uste. Gustul a fost foarte bun, insa in lipsa azotitilor culoarea nu a fost tocmai atragaroare.

Acidul ascorbic nu e de ajuns sa-si mentina mai bine culoarea? Daca nu te-ai risca sa dai o doza de nitrat decenta?.

P.s. pe aici prin peninsula unde-s eu multi producatori artizanali de mezeluri dar si cativa industriali folosesc nitratul extras din telina, zici ca e doar o miscare de marketing pentru ca pare mai natural?

#21
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,458
  • Înscris: 03.11.2006
Vitamina C este cel putin sanatoasa. Insa azotitii/nitritii in mediu acid si la temperatura dau reactia de nitrozilare care duce ca compusi cancerigeni. Oi fi eu adept diy, dar nu la cancer diy.

#22
ionutzitaly

ionutzitaly

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 24,062
  • Înscris: 04.03.2014
Eu stiu ca acidul ascorbic se pune impreuna cu nitratii tocmai pentru a face nitratii sa nubse transforme in nitriti. Nitritii in anumite conditii pot produce nitrosamina, substanta demonstrata cancerigena.

#23
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008
Tocmai ca e de dorit ca nitratii sa se transforme in nitriti pe intreaga perioada de maturare, ca nitritul inhiba organismele care strica carnea si dauneaza sanatatii. Toate culturile starter de bacterii care se comercializeaza contin cel putin o tulpina de bacterie care reduce nitratul din compozitie (pagina 3). Acidul ascorbic ar trebui sa previna formarea nitrozaminelor (http://margotbworldn...trosamines.html). Acestea apar la temperaturi ridicate, dar un produs crud uscat nu e supus unui astfel de tratament.
Nu stiu ce aciditate incurajeaza formarea de nitrozamine, dar un salam uscat nu ar trebui sa aiba mai putin de 4.8-5 pH. Ar mai fi mediul acid din stomac...
Eu citesc cartea asta, iar autorul recomanda intotdeauna folosirea nitritului si nitratului la salamul crud-uscat.
Poate ca imi scapa mie ceva, dar am impresia ca ai sanse mai mari sa faci botulism decat sa mori de cancer de la salam uscat, atata timp cat dozezi corect sarurile, nu?

#24
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,458
  • Înscris: 03.11.2006

 ionut_mystic, on 11 decembrie 2017 - 21:12, said:

Tocmai ca e de dorit ca nitratii sa se transforme in nitriti pe intreaga perioada de maturare, ca nitritul inhiba organismele care strica carnea si dauneaza sanatatii. Toate culturile starter de bacterii care se comercializeaza contin cel putin o tulpina de bacterie care reduce nitratul din compozitie (pagina 3). Acidul ascorbic ar trebui sa previna formarea nitrozaminelor (http://margotbworldn...trosamines.html). Acestea apar la temperaturi ridicate, dar un produs crud uscat nu e supus unui astfel de tratament.
Exista in organismele vii enzime care transforma azotatii in azotiti. Asa cum sub actiunea omniprezentului oxigen are loc procesul invers.
Ridicat si redus sunt termeni relativi. Temperatura organismulul uman este suficienta sa permita reactia de nitrozilare. Inhibarea din link are sensul de reducere a vitezei de formare, nu de oprire a procesului. Iar produsii sunt aproape toti cancerigeni.
Evident ca nu exista reactie intre nitriti si acid ascorbic. Ambii sunt agenti reducatori si nu exista reactie chimica intre ei. Fiecare are afinitate fata de oxigen si influenteaza mecanismile NADH la nivelul metabolismului celular principial diferit.

 ionut_mystic, on 11 decembrie 2017 - 21:12, said:

Nu stiu ce aciditate incurajeaza formarea de nitrozamine, dar un salam uscat nu ar trebui sa aiba mai putin de 4.8-5 pH. Ar mai fi mediul acid din stomac...
Cu cat mai acid, cu atat mai rau. Nirtozilarea are nevoie de trei conditii simultan: azotiti, aciditate si temperatura. Aciditatea sucului gastric si temperatura creaza conditiile necesare si suficiente obtinerii de compusi complet nesanatosi. Mai rau e doar sa tratam termic in cuptor, in suc de rosii, aviz amatorilor de pita.

 ionut_mystic, on 11 decembrie 2017 - 21:12, said:

Eu citesc cartea asta, iar autorul recomanda intotdeauna folosirea nitritului si nitratului la salamul crud-uscat.
Poate ca imi scapa mie ceva, dar am impresia ca ai sanse mai mari sa faci botulism decat sa mori de cancer de la salam uscat, atata timp cat dozezi corect sarurile, nu?
Utilizarea azotitilor e un rau necesar, cum bine ai remarcat. Vrei un produs cu aspect comercial si care sa nu te imbolnaveasca de bolulism, trebuie sa-l folosesti. Insa exista tratamente termice care asigura distrugerea sporilor bacteriei responsabile. Nu sunt insa sigur daca salamul rezultat mai poate fi considerat crud in aceste conditii.
Pana la urma mai nimic ce mancam si bem nu este complet sanatos. Totul este sa nu facem excese.

Edited by ain, 11 December 2017 - 22:24.


#25
ionutzitaly

ionutzitaly

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 24,062
  • Înscris: 04.03.2014
Dar oare treaba cu vinul rosu care daca il sorbesti in timp ce mananci blocheaza transformarea in nitrosamina din cauza substantelor polifenoliche(am zis bine?) E doar o legenda raspandita in cizma italiana?:)

http://blog.prosciut...re-dellesperto/

Nitritii si nitratii probabil sunt esentiali in industrie. Dar ati auzit pe cineva sa fie lovit de botulina de la un carnat de casa romanesc sau de la un Prosciutto di Parma?  In tari ca si Italia si probabil nu numai cresc in mod exponential producatorii de mezeluri fara nitriti/nitrati. Ce-£ drept productie de nisa la preturi mult peste media industriei.

Edited by ionutzitaly, 11 December 2017 - 22:54.


#26
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008
Ultima fraza ar trebui inramata :-)
O sa incerc iarna asta sa vad ce iese. meatsandsausages.com e site-ul autorului cartii de mai sus, are o gramada de retete. Am si cartea in format digital, daca o vrea cineva.
Bacteria Botulinum produce o toxina in carne, care nu e distrusa de tratamentul termic. Degeaba scapi de spori daca nu scapi si de produsul bacteriei.
Am tot studiat problema, aveam si inca am o retinere la a baga azotiti in ce fac acasa, dar dupa ce am vazut care sunt pericolele neutilizarii m-am linistit. Ori asa, ori deloc. Macar nitrozaminele, daca apar, nu iti pun viata in pericol imediat. Chipurile telina contine de cateva ori mai multi nitriti decat orice salam. Cheia e moderatia.
In Anglia am gasit (pe net :-D) o microfabrica care face mezeluri uscate fara nici un fel de nitrit. Mi se pare ca se joaca cu sanatatea publica. Intr-adevar, cu o igiena impecabila poti exclude orice contaminare cu organisme daunatoare. Dar asta doar intr-o lume ideala ca in realitate toti cumpara carne de la un abator in care macelarii au pus mainile si cutitele pe carne, apoi au pus carnea pe niste rafturi de unde au fost ambalat si vandute. Prin anii 90 a fost un caz de intoxicare cu mezeluri, parca in Africa de Sud. Au murit cativa, iar si mai multi nu s-au recuperat niciodata complet, niste copii au avut nevoie si de transpanturi de organe. Cautati Garibaldi food poisoning. Sigur ca este un caz particular exagerat, dar ca sa vinzi astfel de produse spre consum trebuie fie sa fii foarte sigur pe ce faci, fie inconstient.

Ionut, unii producatori folosesc zemuri de telina ca substitut pentru nitritul de sodiu, sa para natural. Dar nitritul e nitrit indiferent de sursa. Daca nu testeaza fiecare lot de telina poate chiar fi depasit dozajul.
Carnatii romanesti nu prea sunt cruzi uscati, sunt afumati si de cele mai multe ori tinuti la temperaturi joase la care nu se reproduc organismele alea prea bine. Produsele crud uscate sunt tinute la minim 10-12 grade Celsius.
Asa e, cazurile de botulism sunt foarte rare chiar la nivel mondial, dar de ce sa risc? Poate daca as manca doar eu as face asa, dar dau si familiei.

Edited by ionut_mystic, 11 December 2017 - 23:12.


#27
ionutzitaly

ionutzitaly

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 24,062
  • Înscris: 04.03.2014
Da, exista tendinta de a foloai nitratii(nu nitritii) extrasi din telina pentru marketing, o fac multi producatori europeni de top.

Pe de o parte inteleg si sunt de acord cu tine, nitrati si acid ascorbic in cantitati moderate mult rau nu pot face, dar pe partea cealalta cum amnzis mai sus, si cum confirmi si tu prin ce ziceai de producatorul englezez, sunt multi care produc mezeluri fara nitrati, carne, condimente, sare...

Iti mai fac un exemplu: consideri ca cei de Prosciutto di Parma sau Prosciutto San Daniele se joaca cu sanatatea publica fata dei ceilalti 80% de producatorii de prosciuttii din Europa care folosesc nitrati/nitriti?!  Eu cred ca ar fi cam exagerat sa sustii asta. Da stiu, in cazurile astea vorbimnde bucati intregi de carne, deci mai greu de contaminat.

Edited by ionutzitaly, 12 December 2017 - 00:15.


#28
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,458
  • Înscris: 03.11.2006

 ionut_mystic, on 11 decembrie 2017 - 23:05, said:

Ultima fraza ar trebui inramata :-)
Bacteria Botulinum produce o toxina in carne, care nu e distrusa de tratamentul termic. Degeaba scapi de spori daca nu scapi si de produsul bacteriei.
Poate cheia e sa tratezi carnea tocmai la inceputul procesului de fabricatie.

#29
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008


 ionutzitaly, on 12 decembrie 2017 - 00:11, said:

...
Iti mai fac un exemplu: consideri ca cei de Prosciutto di Parma sau Prosciutto San Daniele se joaca cu sanatatea publica fata dei ceilalti 80% de producatorii de prosciuttii din Europa care folosesc nitrati/nitriti?!  Eu cred ca ar fi cam exagerat sa sustii asta. Da stiu, in cazurile astea vorbimnde bucati intregi de carne, deci mai greu de contaminat.

Exact, vorbim de bucati intregi de carne in care bacteriile nu pot patrunde la fel de usor ca in carnea tocata. Clar daca as face prosciuto nu as folosi nitrat. Ai nostri fac slanina doar sarata de sute de ani, dar iarasi, in grasime nu prea se dezvolta multi patogeni.

Ain, ma gandesc ca un produs facut din carne deja tratata termic nu va mai avea savoarea pe care ar trebui sa o aiba...

Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate