Incalzire neconventionala (gunoi cald)

Se poate, dar:
1. Nu ajunge la 100 grd, aia e o aiureala.
2. Temperatura de lucru poatre fi oriunde sub 70 grd. La 70 grd deja se "arde" si reactiile incetinesc.
3. Trebuie bagat aer, este compostare aeroba. Daca se baga aer suficient, NU miroase.
4. Productia de energie termica e comparabila cu cea produsa prin arderea materialului (uscat). Ceva mai putina, cca 50-90%, in functie de temperatura reactorului. La temperaturi mari (70), combustibilul se arde in doar 3-4 zile si randamentul se apropie de 90%, dar ramane foarte putin "compost". La temperaturi rezonabile (30-40grd) "combustia" poate dura si cateva luni, desigur, cantitatea de energie produsa totala (MJ, kWh) este spre 60%, iar conmpostul rezultat este mult mai bun pentru folosit in gradina, fiind si in cantitate mare (cam 1/3 din masa initiala)
5. Caldura trebuie extrasa controlat, cu tevi (de PPR) prin care se circula agent de racire (apa) cu temperatura de intrare DOAR cu cateva grade sub cea de iesire.
Sistemul functioneaza si necontrolat, cu randamente scazute. Cauta "sistemul Jean Pain" pe net.
Controlat voi face eu ceva asemanator, un reactor de compostare termofila. In toamna viitoare. Anul acesta nu am reusit sa-mi incep casa, la vara o fac.

poadol, on 09 septembrie 2015 - 14:00, said:

1. Dimensiunea gropii depinde mai putin de dimensiunea casei si mult mai mult de alti factori, printre care este invers proportionala cu grosimea izolatiei termice a casei, pe c are nu ne-ai zis-o.
2: Pexal sau PPR. Preferabil pexal, e destul de ieftin.

L.E. Informatii foarte detaliate aici. http://mb-soft.com/p...3/globalzl.html
Este gresit sa consideri ca ai nevoie de o temperatura foarte ridicata. Tie iti trebuie in casa 22-23 grd. Poti incalzi in pardoseala sau cu calorifere. E preferabil in pardoseala, deoarece temp agentului termic poate fi de doar cca 28 grd. Compostorul lucreaza mai bine la temperaturi moderate (cca 40-45grd), deoarece nu e necesar sa-l "ridici" la 60 grd, si implicit il poti aproviziona mult mai rar cu material. Intre apa de racire a reactorului si circuitul de incalzire in pardoseala vei avea un schimbator de caldura. Vor trebui ceva automatizari cu termostate si un pic de electronica. Nu e chiar greu, dar e probabil complicat mai ales ptr cineva fara ceva cunostinte de instalatii termice. Eu nu sunt expert dar am o oarecare aplecare spre tehnicile de toate genurile; insa nu am facut inca sistemul practic; e doar la stadiul de proiect. Pot ajuta cu informatii daca mai e nevoie si probabil si cu ceva termostate in viitorul apropiat.

Ca cifre de comparatie, daca mai e nevoie, poti considera ca iti trebuie o cantitate (tone) de material uscat (paie+etc) egala cu 4/3 sau maaxim 3/2 din cantitatea de lemn pe care ai folosi-o in sobe sau centrala termica pentru incalzirea normala a aceleiasi case.

De unde provine energia calorica la acest sistem? Nu cred ca gunoiul este perpetum mobile.

addysoftware, on 07 octombrie 2015 - 22:19, said:

1. Izolatie termica inexistenta, ziduri groase (~40 cm) din pamant si caramida.
2. Bun, deci pexal sa fie.
3. Ceea ce urmeaza n-am inteles: "o cantitate (tone) de material uscat (paie+etc) egala cu 4/3 sau maaxim 3/2 din cantitatea de lemn pe care...".
Sa inteleg ca trebuie mai mult material uscat = paie decat lemn ars in sobe?
Incalzirea actuala este pe gaz metan sau ceea ce furnizeaza reteaua in caz caz ca este propan sau altceva.
4. Balegar ar fi suficient aproximativ 5% si restul 30% resturi vegetale sau menajere + 65% paie = material uscat sau gresesc?
L.E. Multumesc pe moment sunt foarte bine venite si primite informatiile. http://mb-soft.com/p...3/globalzl.html  (Interesant)

Edited by poadol, 08 October 2015 - 12:45.

XORIAN_L, on 08 octombrie 2015 - 11:48, said:

A. Din fermentarea gunoiului de grajd:
"Cum Trebuie Sa Fie Gunoiul De Grajd

Cel mai bun si eficient este balegarul de cal in amestec cu paie de grau. Acest tip de gunoi fermenteaza rapid si genereaza caldura ce poate atinge lejer chiar si 100 de grade celsius. Important este sa identifici aceste resurse si sa te apuci serios de treaba.

Deci ce este gunoiul de grajd?. Este o sursa de energie termica ce o poti folosii pe timp de iarna."  http://www.cumsafaci...unoi-cald.html
B. Nu, nu este perpetuum mobile evident, 'addysoftware' a explicat mai sus ce, cum si de ce.

Edited by poadol, 08 October 2015 - 12:55.

Deși, în gunoi mă gândesc că ar fi mai bun cuprul sau furtunul acela special de încălzire în pardoseală, datorită transferului termic bun.

Engineer_xxl, on 09 septembrie 2015 - 14:30, said:

Cum rezolvi cu biogazul ?

poadol, on 08 octombrie 2015 - 12:32, said:

benis, on 11 octombrie 2015 - 11:01, said:

Este adevarat daca consideri doar treansferul termic al cuprului (lambda cca 385 parca, adica excelent) insa daca iei in consideratie faptul ca materialul care transfera caldura e de fapt compostul, care contine destul aer si deci are un lambda foarte mic (0,2-0,4 cred), vedem ca si plasticul (lambda probabil 0,5 (cred)) este bun, deoarece limitarea transferului de caldura nu este in teava folosita ci la interfata compost-teava.

lil debul, on 11 octombrie 2015 - 18:17, said:

Nu produce biogaz daca e "aerisit" corespunzator. Trebuie sa intre aer in el ca si intr-o soba. Deoarece materialele folosite sunt consumate de bacterii aerobe, care respira oxigen si produc CO₂ si apa.
Daca nu are aer suficient, unele zone pot intra in fermentatie anaeroba, si atunci apare si biogaz, si miros urat.

XORIAN_L, on 08 octombrie 2015 - 11:48, said:

Pe scurt, celuloza (care este un zahar polimerizat) este "arsa", consumata de bacterii si transformata in co2, h2o si energie termica.

Cum ar fi daca-l procesezi cu ceva masinarie si-l lichefiezi pana la un nivel asemanator cu al rumegusului cu apa ?

Daca faci asta cred ca ai si reactia mai rapida, dar e si mai usor de schimbat/transportat/distribuit pe camp.


Noi la tara trecem iarba de proasta calitate printr-o moara cu ciocane, si faina rezultata o tinem in niste saci de rafie - cred ca genul ala de material ar fi potrivit pentru asta.

"Arde" foarte repede. Poate fi bine sau nu, fct de ce izolatie termica are omul la casa.
La mine de exemplu (nu acum, ci peste cca 1 an va fi gata casa) o sa am nevoie de material relativ grosier (crengi tocate nu prea marunt, frunze, paie asa-cum-sunt-ele), deoarece, avand o izolatie termica foarte groasa (80 cm paie), am nevoie de temperaturi mici (probabil 40grd) si rate mici de reactie (0,6-0,8kW in decembrie, cca 1,5kW in ianuarie-februarie)

In cazul asta pui mai multa apa. Nu se poate asa ?

florin_buda, on 20 octombrie 2015 - 18:12, said:

Ca sa arda mai lent in loc de apa mai potrivit ar fi aerul, daca am inteles eu bine.
'addysoftware' scria intr-un post anterior: "materialele folosite sunt consumate de bacterii aerobe, care respira oxigen si produc CO₂ si apa."

"Centrala bio cu compost este o invenție atribuită francezului Jean Pain (1928-1931) și poate fi construită de către orice gospodar, cu o investiție minimă. Sistemul inovator pe bază de compost poate să asigure fermei, casei de la țară și solarului toată clădura și apa caldă necesară pe timp de iarnă, facilități generate în mod 100% natural.
La baza centralei verzi se află, așa cum vă puteți da seama, proprietatea compostului de a genera căldură, temperaturile din interior putând atinge și 65 de grade Celsius. Mai este nevoie de o pompă, de țeavă și de plasă de oțel, iar sistemul bio poate asigura nevoile de încălzire pentru o suprafață de 1.500 de metri pătrați, timp de cel puțin 12-16 luni – după care compostul trebuie schimbat.
Dimensiunea standard recomandată pentru acest sistem este cea cu un diametru de 5 metri și înălțime de 2,5 metri.
Sistemul este folosit în multe gospodării și ferme din întreaga lume, iar în străinătate se organizează chiar și seminarii în care toți cei interesați învață cum să își contruiască singuri sursa de apă caldă și căldură."



Cea mai ieftină sursă de încălzire pe timp de iarnă: Centrala verde pe care și-o poate construi singur orice gospodar

"Frumusețea acestui sistem este că materialele inițiale – țeava, gardul, pot fi refolosite timp de 10-15 ani, cu aceeași eficiență."

Edited by poadol, 16 February 2017 - 15:14.

adisz, on 09 septembrie 2015 - 15:00, said:

Daca nu stii de ele nu inseamna ca nu exista. Tocmai ce m-am intalnit cu un coleg de liceu , si am aflat de la el ca alt coleg de liceu   care e vecin cu el in sat  langa Timisoara, este crescator de cai.  Din asta traieste.   Sunt herghelii prin tara, iar hipismul este oarecum un sport de lux.  La Herneacova este un hipodrom privat. Vine lumea sa vada caii. Cei cu dare de mana detin cai pe care ii cazeaza acolo. Mai reduc din costurile de hrana si cazare prin inchirierea cailor pentru calarie.  Deci cai exista si nu vor disparea.

poadol, on 16 februarie 2017 - 15:14, said:

Si ce emisii de gaze are acea" instalatie"?  Nu cumva emana gaz metan? Adica un gaz cu puternic efect de sera, care lasat liber in atmosfera produce poluare? Acele gaze in mod normal ar trebui captate,  rafinate sau separate , pentru a se obtine  gaz metan curat pentru a fi ars intr-o instalatie corespunzatoare - bio gaz. Daca toti ar avea asa ceva la sat ar fi considerat un dezastru. Dar oricum sute de tone de baligar zac anapoda in natura si efectul este acelasi. Ideea este sa nu te apuci de crescut animale fix pentru obtinerea balegarului.

tfmercedez, on 23 februarie 2017 - 00:58, said:

Compost:

• "Materialele care au raport foarte mic carbon:azot, de cca. 7:1, se vor descompune foarte repede, deoarece ele sunt bogate în azot. De exemplu pestele, care se descompune foarte repede.
  
• Materialele care au un raport foarte mare carbon:azot, de pana la 500:1, vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se descompune, deoarece sunt sărace în azot, şi este necesar să le mărunţim – de exemplu crengile.

De exemplu, dacă raportul C:N este prea mare, îl putem micşora prin adăugarea de balegă sau iarbă verde. Dacă raportul C:N este prea mic, il putem mări adăugând carton, frunze uscate, rumeguş sau lemn mărunţit.
Mai jos sunt redate rapoartele medii între carbon şi azot pentru unele dintre cele mai obişnuite materiale folosite pentru compost: Materiale uscate: bogate în Carbon C:N   
„Chipsuri” de lemn 400:1
Carton mărunţit 350:1   
Rumeguş 325:1
Hârtie (ziare mărunţite) 175:1
Ace de conifere 80:1
Tulpini de porumb, 75:1
Paie 75:1
Frunze uscate 35:1
Resturi de fructe 35:1
Coji de nuci 35:1
Cenusă 25:1

Materiale proaspete – bogate în azot C:N
Resturi din grădină 30:1
Buruieni 30:1
Lemn verde 25:1
Fân 25:1
Resturi de legume 25:1
Trifoi 23:1
Zaţ de cafea 20:1
Resturi alimentare 20:1
Iarbă verde 20:1
Alge marine 19:1
Balegă de cal 18:1
Balegă de vacă 16:1
Alfalfa 12:1
Găinaţ de pui 12:1
Găinaţ de porumbei 10:1
Peşte 7:1
Urină 1:1   

  
Orice a trăit cândva poate fi compostat – chiar orice. Tot felul de lucruri, incluzând chestii mai puţin obişnuite, ca lâna, haine de bumbac, oase, pielea (tăbăcită sau nu), chiar şi animale mici – dar acestea trebuiesc puse în centrul grămezii pentru a se putea descompune cum trebuie. Când procesul este complet, nu mai există nicio urmă a ingredientelor originare! Reţineţi, cu cât este mai mare varietatea materialeleor folosite pentru compost, cu atât compostul obţinut este mai bun, pentru că veţi avea o mare varietate de nutrienţi în produsul final."

Compostul rapid – metoda Berkeley

Edited by poadol, 23 February 2017 - 13:33.

poadol, on 23 februarie 2017 - 13:31, said:

Deci daca vrei sa scapi de un cadavru, este locul perfect sa scapi de el daca il "compostezi".. numa sa nu te vada cineva..

Edited by tfmercedez, 23 February 2017 - 13:35.

poadol, on 09 septembrie 2015 - 14:00, said:

Asta este tehnica de un secol aproape, iar un francez a modificat-o.

Ai nevoie de un butoi pe care sa tragi spirele furtunului apoi o gramada mare de frunze, plante..., se obtine apa calda la 60 grade de primavara pana toamna si o poti circuita cu o pompa mica prin calorifere.

Apa calda poti obtine mai usor intr-un butoi de tabla neagra expus la soare, eventual prins intr-o cutie izolatoare din plexic sau folie transparenta, intre lunile aprilie-septembrie in zilele cu soare, iar daca ai mai multe butoaie bagate unele in altele poti obtine apa calda mai putina primavata, ori apa pe categorii de temperatura.