Uganda

Traduc un text despre vremea din Uganda, poate ajuta pe cineva.

Fiind situata la ecuator exista putine fluctuatii de temperatura, anotimpurile iarna si vara lipsind. Cele mai fierbinti luni sunt Ianuarie si Februarie, cand media temperaturilor de varf e 24-33°C putand ajunge pana la 40°C spre nord. Sudul are doua sezoane umede, de la mijlocul lui Septembrie pana in Noiembrie, si din Martie in Mai. Sezonul uscat din Decembrie spre Februarie inseamna doar precipitatii mai putine si ca parcul de gorile ramane relativ umed in aceste luni. Al doilea sezon uscat, din Iunie pana in Iulie, e mult mai uscat. Totusi, cu precipitatii de 1000-2000mm in fiecare an, poate ploua aproape in orice moment. Nordul, inclusiv Murchison Falls si Kidepo Vallery, are un anotimp continuu ploios din Martie pana in Noiembrie, si un anotimp mai uscat din Decembrie pana in Februarie.

Inainte sa plecam in Uganda lucrul de care imi era cel mai frica erau ploile pentru ca aprilie si mai sunt in sezonul ploios in Uganda (ca si septembrie si octombrie de altfel).
In perioada asta am un genunchi ce nu functioneaza in parametri optimi (nici macar in parametri medii) pt ca mi am rupt complet un ligament de la genunchiul drept intr un accident la schiat. In conditiile curente de mobilitate limitata ideea ca vom avea o zi in jungla deasa din Bwindi in care vom cauta gorilele pe niste pante extrem de abrupte pe ploaie si noroi ma speria extrem extrem de rau. Gorilele erau motivul pentru care mergeam in Uganda. Sa nu ajung la ele era de neconceput. Insa la fel de neconceput era si sa fac accidentarea mai rea decat este acum.
Cred ca l-am intrebat de zeci de ori pe ghidul de la agentia ugandeza cu care am colaborat daca mai ploua sau nu si cum e vremea.
El imi tot raspundea ca e sfarsit de sezon plois asa ca ploua tot mai rar si foarte putin dar eu tot verificam zi de zi in caz ca se schimba ceva.
Ma tot gandeam ca trebuie sa fie vreun motiv pt care este extrasezon deci nu are cum sa nu fie ploaie serioasa.
Chiar inainte de plecare ghidul ne-a anuntat ca e cam racoare in perioada asta si sa luam haine corespunzatoare.
Ceea ce am si facut. Am plecat pregatiti cu tot felul de geci si pantaloni lungi si hanorace.
Ajungem in aeroport in Entebbe la ora 03.00 si primul lucru pe care il observ este ca transpir de mama focului desi este miezul noptii. Asa ca primul lucru pe care il fac este sa merg la toaleta sa ma schimb in haine de vara. Timp in care Cipri pune la cale transformarea proprie trecand de la pantaloni lungi la pantaloni scurti.
Verificam temerature : 28°C. In miez de noapte.
Vine ghidul si il intreb cum e cu vremea aia racoroasa de care vorbea. La care il imi raspunde: "Nu e asa ca e racoare? In perioada asta asa e."
Mi-am adus imediat aminte de ghidul din Peru care la 26°C era imbracat cu geaca de puf si avea fular la gat.
28°C este racoare in Uganda.
In Belgia daca sunt 28°C (acea zi de joi din an cand pica vara pe aici) intreaga tara este mutata pe malul Marii Nordulu.
Incepeam deci cu dreptul.
Si din fericire am continuat tot cu dreptul.
In cele zece zile in Uganda, nu a plouat niciodata pe timpul zilei. Cred ca de doua sau de trei ori a plouat noaptea dar pana a doua zi dimineata nu se prea mai vedeau urmele ei.
In fiecare locatie in care am mers am intrebat cat de rau ploua in sezonul plois.
Raspunsul a fost mereu acelasi: in septembrie-octombrie ploua mai mult decat in aprilie-mai. Insa nu ploua niciodata atat de mult incat sa iti strice ziua. Mai mult chiar in luna mai ploua tot mai putin in ultimii ani. Daca ploua ploua nitel dimineata si apoi iese soarele.
I-am intrebat deci care cred ei ca sunt dezavantajele sezonului ploios. De ce nu ar trebui sa mergi in mai in Uganda.
Nimeni nu a avut vreun raspuns. Toata lumea a zis ca nu exista decat avantaje nicidecum dezavantaje.
Deci daca nu ai ghinionul sa te loveasca niste ploi torentiale atat de rele incat nu s-au mai pomenit in ultimii ani, avantajele sa mergi in luna mai sunt nenumarate:
Permisele pentru gorile sunt la jumatate de pret. Deloc nesemnificativ tinand cont de faptul ca in mod normal permisul este 600 de dolari de persoana.
Pretul la cazare este semnificativ mai mic. Ceea ce iar nu e deloc de neglijat in conditiile in care Africa este scumpa. Extrem de scumpa.
In cazul in care inchiriati o masina pretul este semnificativ mai mic
Exemplu practic: pentru traseul facut de noi pretul platit agentiei a fost cam cu 1200-1400 de dolari de persoana mai mic decat ce am fi platit daca mergeam in sezonul de varf (iunie-iulie-august)
Sunt extrem de putini turisti. E adevarat ca asta poate fi un dezavantaj seara cand te trezesti ca esti singurul turist din hotel insa in restul timpului este un deliciu. Am avut safari-uri in care nu am intalnit nici macar o alta masina prin parcuri. Stateam cu zecile de minute langa copacul cu lei si nu era nimeni altcineva in jur care sa ne faca sa ne grabim sa ii lasam si pe ei sa aibe vedere buna.  Era ca si cum tot parcul era numai al nostru. Cat vedeai cu ochii numai savana si tu (si animalele evident). La chimpanzei am fost doar noi doi si padurarul pentru intreaga zi asa ca ne-am facut fix programul pe care l-am vrut si am avut parte de toata atentia si miile de explicatii ale omului ala care de 5 ani isi petrece fiecare zi cu cimpanzeii. La gorile conteaza mai putin pentru ca pot fi maxim 8 persoane in grup insa chiar si asa fiind extrasezon esti pasuit si mai primesti un 5-10-15 minute in plus sa urmaresti animalele alea uimitoare. Nici un moment nu ne-am simtit grabiti. Parca tot timpul se mergea pe calitate nu pe cantitate. Si personal (si din ce am auzit de la ghizi si padurari) cred ca asta s-a datorat in primul rand faptului ca puteai numara pe degetele de la maini turistii din zona. Ajunsesem sa ne cunoastem intre noi si tot ne reintalneam cand schimbam locatia.
Pe vremea cand ma gandeam ca Uganda este o tara acoperita de savana care se transforma intr-un loc prafuit si lipsit de apa pe timpul sezonului secetos, ma gandeam ca un mare dezavantaj va fi ca nu vedem animalele stranse langa locurile de adapare. Asa citisem un despre Kenya si Tanzania.
Apoi am descoperit cu supriza ca Uganda este acoperita in mare parte de lacuri permanente. Niciodata nu exista probleme cu apa. Tot timpul e la fel si tot timpul ai vegetatie abundenta. Ideea de "watering hole" cum vezi pe National Geographic, nu exista in Uganda.
Din auzite daca mergi chiar la inceput de sezon ploios cand sunt precipitatii mai serioase, e posibil ca drumul sa fie in stare foarta proasta. Sau ca vreun pod sa fie darmat. Noi nu am vazut asa ceva.  Poate pentru ca in mai ploua tot mai putin.
Un alt avantaj (teoretic cel putin) ar fi ca iarba din savana este mai scurta in perioada sezonului secetos si atunci animalele se vad mai bine. Practic nu mi s-a parut iarba atat de mare incat sa incomodeze. Iar mai apoi am auzit ca in toate parcurile se fac arderi controlate care tin tot timpul iarba la un anumit nivel pentru ca marea majoritate a animalelor din savana prefera sa manance iarba marunta.
Care este deci dezavantajul lunii mai?
Nu am nici cea mai vaga ideea. Personal nu pot decat sa sfatuiesc pe toata lumea sa merga fix in perioada in care am mers noi si sa se bucure de o tara numai pentru ei.
Iar la sfarsit de scriere nu pot sa nu ma gandesc ca Uganda este a treia tara (dupa Nepal si Myanmar) in care am mers in extrasezon si de fiecare data nu am vazut decat avantaje. Niciodata nu am gasit vreun dezavantaj. Poate ca am avut noi noroc si vremea a fost de partea noastra (desi in Nepal pana si statistica e de partea noastra dar prea putin stiu asta) insa de foarte multe ori avantajele sunt mult prea mari pentru a nu risca.

Inainte sa mergem in Uganda cele mai mari asteptari le aveam de la safari si de la gorile. Mai ales de la gorile.
Insa personal amintirea cea mai impresionanata din vacanta asta a fost ziua de "habituation" din Kibale de la chimpanzei.
O zi intreaga am urmarit grupul de 120 de membri prin padure. Cand s-au oprit ei ne-am oprit si noi. cand au mers ei am mers si noi. Cand s-au odihnit ei ne-am odihnit si noi.
O experienta absolut uimitoare. Chimpanzeii sunt niste fiinte absolut uimitoare.
http://imgur.com/a/szB2r

Frumos O mica intrebare: la "padurar" si alti ghizi a trebuit sa dati ceva bacsis sau se practica treaba asta pe acolo? Nu intreb din zgarcenie ci doar sa stiu daca sa fiu pregatit sau nu, asta daca reusesc sa ajung pe acolo

Engineer_xxl, on 24 iunie 2015 - 12:38, said:

Daca vrei dai. Nu e obligatoriu.
Insa sincera sa fiu merita din plin un bacsis. Mai ales ca pentru noi sunt sume nesimnificative.
Tipul care a fost cu noi la chimpanzei de exemplu se ocupa de "habituation" de 5 ani. 5 ani de stat zi de zi cu chimpanzeii. ii stia pe toti cei 120 de chimpnazei din grup pe nume. Iti spunea fiecare in parte ce temperament are. Iti spunea mii de povesti; Stia fiecare sunet pe care il fac ce inseamna. Absolut uimitor.
Si lui imi pare cel mai rau ca i-am dat un bacsis prea mic. Trebuia mai mult.
Regula nescrisa e ca la ghidului/soferului ce merge cu tine in tur ii dai 5-10 dolari pe zi. Sau 15 daca esti f multumit. Asta e partea cea mai semnificativa din categoria bacsis ca la 10 zile de tur inseamna 100-150 de dolari.
La padurari cam 10000 de ugandan shillings (vreo 3 dolari) pt jumatate de zi. Dublu pentru o zi. Noi celui de la chimpanzei i am dat 25000 dar ar fi meritat mult mai mult; Nu stiu de ce am fost cu capul in punga.

something00, on 24 iunie 2015 - 12:24, said:

Nu sunt si periculoase ?!

d-ardeleanu, on 07 iulie 2015 - 10:31, said:

Orice animal salbatic are potential agresiv.
Asta nu este nici un secret.
Insa atunci cand vizitezi o comunitate de chimpanzei nu mergi de capul tau oriunde oricum.
In Kibale de exemplu sunt 13 comunitati de chimpanzei dar numai una dintre ele este deschisa turistilor. Asta pentru ca inainte sa se dea voie turistilor sa ajunga in preajma unei comunitati, acea comunitate trece printr-un proces numit "habituation" care presupune obisnuirea treptata cu prezenta umana. La inceput padurarii sunt trimisi pentru perioade scurte de timp in padure sa stea in preajma chimpanzeilor. Apoi timpul creste treptat treptat pana ajung sa stea impreuna de la prima ora a diminetii pana noaptea cand isi fac cuiburile si merg la culcare. Sunt efectiv tot timpul impreuna (padurarii si chimpanzeii). Cand se deplaseaza chimpanzeii, se deplaseaza si padurarul. Cand se opresc chimpanzeii se opreste si padurarul. Cand dorm ei, doarme si el si tot asa.
Nu are voie padurarul sa ii atinga, sa interactioneze cu ei, sa manance sau sa bea in preajma lor, sa intervina in nici un fel orice s-ar intampla.
Padurarul trebuie doar sa fie acolo si sa ii invete pe chimpanzei cu prezenta lui.
In timp chimpnazeii nu se mai sperie de el si isi vad de treaba ca si cum el nici nu ar fi acolo. mai mult devin extrem de curiosi si analizeaza si ei oamenii din jur tot la fel cum oamenii ii analizeaza pe ei.
Habituation este un proces extrem de costisitor si care dureaza ani buni de zile. Pt cea din Kibale procesul de habituation a durat in jur de 6 ani. 6 ani pana a fost lasat primul turist in preajma cimpanzeilor.
Introducerea turistilor se face si ea treptat si numarul este oarecum limitat.
Rezultatul este ca nu a existat niciodata un turist atacat de chimpanzei in Kibale.