Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii
 Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...
 Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor
 Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android
 

Țăranii români din secolul al XIX-lea

- - - - -
  • Please log in to reply
182 replies to this topic

#1
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007
Țăranii români din secolul al XIX-lea: violul și incestul erau foarte dese, iar casele erau doar niște găuri în pământ, unde familia stătea înghesuită

„Locuiesc în condiții mai rele ca zulușii (...) Sunt județe întregi, și cu deosebire Vlașca, Teleormanul și mai ales o parte din Dolj și tot Gorjul, unde casele consist în niște adevărate găuri, bordeie săpate în pământ. Pentru aceasta, atunci când ele sunt făcute cu mai multă atențiune, se sapă o groapă în adâncime de 1 până la 2 metri și pe urmă se aruncă înlăuntrul găurii paie și coceni de porumb, și, profitându-se de câteva zile de secetă, li se dă foc. Căldura dezvoltată de aceste substanțe de combustiune usucă pereții și mai mult, reduce la starea anhydrică argila din care, în general, este format sub-pătura aluvianului ce formează baza geologică a țării. În urmă se acopere cu lemne, peste care se pun conceni și paie în straturi suprapuse, adesea, și acestea acoperite cu pământ, până ce se crede că, grație grosimii păturii și gradului de înclinațiune, apa meteorică se va putea lesne scurge în afară, fără a putea pătrunde în întrul lor. Adeseori ferestre nu sunt deloc. Atunci lumina intră pe coșul vetrei, iar de e vară pe ușă. (...) În genere aceste case au o singură cameră, mare cu baza unui paralelogram; uneori mai este încă o mică cameră alături și mai totdeauna un cotlon în unul din colțuri, un soi de grotă mică, obscură, carele joacă rolul de cămară pentru sacul de porumb și alimente”, scrie doctorul CI Istrati în 1880. Este unul dintre textele despre viața țăranului român apărute în cartea istoricului și etnografului clujean Constantin Bărbulescu - “România Medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910”, apărută la Editura Humanitas. Cartea cuprinde mărturiile unor medici despre mai multe aspecte ale vieții țăranilor: iginenă, locuință, nutriție, alcool.
.............................
Bordeiele, interzise prin lege

Scrierile medicilor care deplângeau starea locuințelor țărănești din pământ au avut o influență importantă. Începând cu 1894, „regulamentul pentru construirea locuințelor țărănești” preciza la articolul 22 „desființarea tuturor bordeielor și înlocuirea lor prin case construite după prescripțiunile regulamentului de față” în termen de cinci ani. Cei care nu se vor confirma vor fi dați în judecată, iar bordeiele vor fi desființate. Bordeiele însă au rezistat și se pare că legea nu a fost aplicată, ala cum remarca doctorul P Cazacu în 1906.
..........................................

Medicul Constantin Popescu scrie în 1896 : „Numai cine a intrat în bordei știe câtă mizerie spun aceste cifre (statisticile construcțiilor de locuit – n.n.). Din gura bordeiului cobori o scară făcută în pământ, deschizi o ușă și dai în o odăiță săpată până la 1,5 metri de la suprafața pământului. (...) În această singură odaie, trăiesc și dorm, grămădiți în paturi, bărbatul, soția, flăcăii, fetele mari, copiii mai mărunți, o gâscă sau o găina cu pui, mielul, vițeaua sau purceii, fătați de curând. Ventilațiunea fiind foarte redusă și camera foarte rău luminată, aerul e veșnic stricat și copiii mai cu seamă, palizi. Sunt unele mai rele, altele mai bună, dar bordeiul, așa cum l-am descris, e cel comun”. Totuși, autorul cărții, Constantin Bărbulescu, precizează că este vorba despre o exagerare. „Nu este vorba despre o reală și constantă coabitare om-animal, sub același acoperiș, ci doar de una temporară și în condiții speciale. Cel mai adesea, în zilele reci ale sfârșitului de iarnă, țăranul adăpostește în locuință mielul nou-născut sau cloșca cu puii săi”.

#2
SucreBolivar88

SucreBolivar88

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,263
  • Înscris: 03.03.2012
Construirea bordeielor a tinut mai mult de clima , acolo in Baragan verile sunt foarte calde iar ierniile geroase, ori un bordel te apara de variatiiunile astea

#3
gabyxm

gabyxm

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,214
  • Înscris: 08.06.2004

 SucreBolivar88, on 14 mai 2015 - 18:20, said:

Construirea bordeielor a tinut mai mult de clima , acolo in Baragan verile sunt foarte calde iar ierniile geroase, ori un bordel te apara de variatiiunile astea

Sau aia erau niste puturosi si nu si-o facut casa!
PS: vezi ca ai scris bordel :P

Edited by gabyxm, 14 May 2015 - 18:28.


#4
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007
Bordeie nu au existat doar in Baragan, ci pe intreg teritoriul. O fi eficient din punct de vedere al temperaturii, dar cum aerisirea lipsea cu desavarsire, iti dai seama cum traiau. Umezeala, fum, reteta sigura pentru diverse boli.

#5
tom_1133

tom_1133

    utilizator Linux Mint

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,716
  • Înscris: 10.02.2011
Da' la ora actuala, secolul XXI, nu se poate instala AC in aceste bordeie ?

Intreb si eu, ca tot omu'  Posted Image

#6
Vympel

Vympel

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,939
  • Înscris: 12.08.2014
Ar trebui sa stim si cum traiau boierii, sa vedem diferenta.

#7
gabyxm

gabyxm

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,214
  • Înscris: 08.06.2004

 Vympel, on 14 mai 2015 - 18:36, said:

Ar trebui sa stim si cum traiau boierii, sa vedem diferenta.

Boierii sigur aveau un bordei mai mare, cu cateva arcade si bara de striptease. Unii poate aveau pe pereti si modele din balega acoperite cu foita de aur si jilt aurit.

Edited by gabyxm, 14 May 2015 - 18:45.


#8
toto_riina

toto_riina

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,560
  • Înscris: 20.08.2014
Bordeiul = casa traditionala a romanului :D
Taranii romani care lucrau la boieri purtau botnite la gura ca sa nu manance struguri!
Sa nu uiti, Darie! In veci sa nu uiti!

#9
sylvius

sylvius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 13,400
  • Înscris: 01.01.2007

 toto_riina, on 14 mai 2015 - 18:46, said:

Taranii romani care lucrau la boieri purtau botnite la gura ca sa nu manance struguri!
Sa nu uiti, Darie! In veci sa nu uiti!

Si dupa ce li s-a dat botnita jos, sufera de limbaritza si spun numai tampenii !...
Vezi, Darie, ce prostie facusi ?!...

#10
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007
Ţăranul român din secolul al XIX-lea, văzut de medicii vremii: „Nu face baie niciodată. Un strat gros de murdărie stă întodeauna pe piele. Miroase greu“

Baie generală niciodată nu fac, nici femeile, nici bărbaţii, şi aceştia nici pe cap nu se spală decât excepţional. Se înţelege lesne în ce stare e pielea ţăranului. Un strat gros de murdărie stă totdeauna pe dânsa şi acei care au avut ocazie să stea între dânşii cunosc mirosul caracteristic pe care îl exhală din cauza pielii şi a hainelor murdare”, scrie tânărul medic Constantin Popescu într-o lucrare de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Este unul dintre textele despre igiena ţăranului român apărute în cartea istoricului şi etnografului clujean Constantin Bărbulescu - “România Medicilor. Medici, ţărani şi igienă rurală în România de la 1860 la 1910”, publicată de Humanitas. Cartea cuprinde mărturiile unor medici despre mai multe aspecte ale vieţii ţăranilor: iginenă, locuinţă, nutriţie, alcool. Din multe dintre mărturiile surprinse reiese dispreţul medicilor faţă de ţărani. De exemplu, doctorul I.C. Drăgescu scrie în 1866: „Sunt oameni care fug de apă, care în toată viaţa lor nu s-au scăldat decât o dată: la botez. Ţăranul de obicei nu face baie decât atunci când din întâmplare cade în apă. Din pricina aceasta, părţile trupului care asudă miros greu. Unii nu se spală decât o dată pe săptămână, duminica, dar şi atunci dau cu puţină apă pe obraz şi pe mâini”. Majoritatea medicilor citaţi descriu la fel igiena corporală a ţăranilor: lipsesc băile complete, dar ţăranii se spală pe mâini şi pe faţă din motive religioase, înainte de a merge la biserică.
...............
Mulţi medici vorbesc despre mirosul respingător al ţăranilor. „De multe ori, mă conducea dintr-un sat într-altul un vătăşel. Mergeam pe jos, şi el în partea dinspre care adia vântul. Atmosfera vătăşelului meu era atât de infectă că, împinsă de vânt peste mine, un miros miasmatico-empireomatico-alcoolic m-a forţat să ne schimbăm locul. (...) Infecţia miasmatică provine din cumulul necurăţeniei corpului şi locuinţei, iar cea empireomatică demonstră afumarea la care este expus, pe cât timp şede în casă, coşul arzând. Această compozită infecţie, în general în casa ţăranului, mai cu seamă iarna, n-aş putea s-o exprim mai bine decât spunând că intrând acolo, aş fi preferat nici să am odorat, nici să respir”, scrie medicul Nicolae Manolescu în 1897. Pe de altă parte, autorul aminteşte de Alain Corbin, scriitorul francez, care arăta că atenţia acordată mirosurilor sociale este evenimentul major al istoriei olfacţiei în secolul al XIX-lea. El vorbeşte despre Franţa , referindu-se la „putoarea săracilor”. „Ţăranul este o fiinţă mizerabilă atât în pielea sa, cât şi în haina sa”, rezultă din mărturiile medicilor din secolul al XIX-lea. Doctorul Nicolae Manolescu scria: „Ţăranul poartă cămaşa neschimbată, nici chiar noaptea, în timpul săptămânii (...). Acest obicei este rău, căci în timpul de 6 zile, oricât ţăranul îşi ventilează corpul prin felul ocupaţiunii lui, totuşi cămaşa se infiltrează de multe producte de secreţiune şi de excreţiune ale pielei”. „Paraziţii sunt oaspeţi obişnuiţi ai rufelor şi capului lui şi săteanul e atât de obişnuit cu dânşii, încât se socoteşte ca un moment foarte sentimental între doi tineri, când dânsul pune capul în poala dânsei ca să-i caute şi să-i omoare paraziţii din cap”, scria medicul Constantin Popescu.

#11
Eroman

Eroman

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,131
  • Înscris: 19.03.2015

 lucifer76, on 14 mai 2015 - 19:36, said:


Unii idealizează aceste ``tradiții``, chiar propun întoarcerea la ele.

Să vedem și o poză cu felul în care vor să ne aducă aceștia:

Attached Files

  • Attached File  2.jpg   41.99K   125 downloads


#12
djl

djl

    Smrt fačizmu, sloboda narodu!

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 112,222
  • Înscris: 13.06.2004
Şi după W.W. 1 aveau unii aversiune să spele
Iar în sec. XIX unii aveau idei şi la oraşe (deşi în Bucureşti existau băi): http://www.republica...municipale.html

#13
AlexIP

AlexIP

    marele licurici

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 17,763
  • Înscris: 25.09.2004
O să las aici un mic material de lectură:

http://zhd.ro/istori...ltorii-de-acum/
http://zhd.ro/istori...lii-decapitati/

#14
Friskey

Friskey

    Guru Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 11,500
  • Înscris: 11.01.2013
Aberatii.

#15
Tipiric

Tipiric

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,008
  • Înscris: 02.12.2007
Sunt exagerari grosolane.
Taranul e totusi taran, dar ce ziceti de aristocratii francezi din aceeasi perioada? Nu se spalau niciodata si se mai si mandreau cu asta si in fabuloasele lor palate mancau de unde se cacau si se cacau unde mancau. La propriu.

#16
edy_wheazel

edy_wheazel

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 50,989
  • Înscris: 31.07.2007
Nici acum nu prea se spala unii. De la oras, nu de la tara. Ne miram ca n-o faceau acum 100 si ceva de ani cand jegu' era proba olimpica?

 Tipiric, on 15 mai 2015 - 01:22, said:

Nu se spalau niciodata si se mai si mandreau cu asta si in fabuloasele lor palate mancau de unde se cacau si se cacau unde mancau. La propriu.

Sa iesi din buda mestecand tacticos, chestie de mare clasa!

#17
Eroman

Eroman

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,131
  • Înscris: 19.03.2015

 AlexIP, on 14 mai 2015 - 22:55, said:

O să las aici un mic material de lectură:


Păi, nu înțeleg, dacă iobagii hunedoreni din trecut o duceau mai bine, de ce țăranii hunedoreni nu redevin iobagi?

C-ar fi simplu: cheamă câțiva unguri, ca să fie treaba cât mai autentică, le oferă gratuit terenurile, casele, în schimbul a trei porci și șapte oi, muncesc terenurile ungurilor trei zile pe săptămână, mai plătesc ungurilor și niște dări în lapte, brânză, că doar sunt lăsați să trăiască pe terenurile lor și gata iobagu`.

Sau, de ce a mai pierit iobăgia, dacă era o modalitate atât de bună de trai? Sau o alternativă mult mai bună decât cea de azi?

Articolele alea nu-s decât o propagandă imbecilă.

Maaamă, ce bogați erau iobagii că aveau patru porci și două vaci! Ce mișto e iobag!

Da, dar doar ATÂT aveau și dacă se supărau ăi` mai mari, nici pe-alea nu le mai aveau.

Plus că, tre` să fie mare semn de avuție să locuiești 30 de inși în aceeași casă.

#18
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007

 Eroman, on 15 mai 2015 - 02:16, said:

Păi, nu înțeleg, dacă iobagii hunedoreni din trecut o duceau mai bine, de ce țăranii hunedoreni nu redevin iobagi?
Pentru ca articolul este scos din context. Doar taranii hunedoreni o duceau mai bine. Cei din alte zone, nu prea. Si daca facem cateva calcule, adica introducem in ecuatie numarul iobagilor pe o anumita suprafata (daca citesti articolul vezi ca sate cu 30 de familii erau sate mari, pe cand acum sat mare se cheama sat cu mii de oameni), faptul ca erau legati de pamant (nu puteau pleca de acolo), educatia inexistenta, infrastructura inexistenta (fara sosele, masini, spitale, tv, telefoane, etc) parca nu mai pare atat de atractiva viata de iobag.

 Eroman, on 14 mai 2015 - 20:18, said:

Unii idealizează aceste ``tradiții``, chiar propun întoarcerea la ele.
Pai sa le testeze intai pe pielea lor :). Mai ales astia care incearca sa laude pitorescul Romaniei interbelice.

Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv.

Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate