Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
''Dreptul de a dispune''- ce inseamna?
Last Updated: Apr 18 2015 08:55, Started by
draculescu
, Apr 16 2015 21:31
·
0
#1
Posted 16 April 2015 - 21:31
Citez din CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE
Quote Articolul 17 Dreptul de proprietate (1) Orice persoană are dreptul de a deține în proprietate, de a folosi, de a dispune și de a lăsa moștenire bunurile pe care le-a dobândit în mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât pentru o cauză de utilitate publică, în cazurile și condițiile prevăzute de lege și în schimbul unei despăgubiri juste acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o. Folosința bunurilor poate fi reglementată prin lege în limitele impuse de interesul general. Stie cineva ce inseamna acest ''de a dispune''? |
#2
Posted 16 April 2015 - 21:35
1. Libertatea de a dispune este o prevedere cu caracter general, care este reluată în cazuri concrete reglementate în cuprinsul Codului civil. „Libertatea de a dispune" înseamnă că orice persoană, fizică sau juridică, poate încheia acte juridice de dispoziţie având ca obiect bunurile sale. Libertatea de a încheia acte de dispoziţie este o latură a principiului general al autonomiei de voinţă, adică a libertăţii de a încheia orice acte juridice, consacrat de art. 11 NCC.
2. Actul juridic de dispoziţie este acela care are ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun. Pot fi incluse în această categorie: vânzarea, donaţia, renunţarea la un drept, constituirea dreptului de uzufruct, de superficie, constituirea unei ipoteci, a unui gaj sau a unei garanţii reale mobiliare (care reprezintă, totodată, grevarea unui bun cu sarcini reale) etc. (G. Boroi, C.A. Anghelescu p. 113). 3. Libertatea de a dispune nu este absolută. Ea poate fi îngrădită de lege printr-o dispoziţie expresă. îngrădirile au, de regulă, scop de protecţie. 4. Limitarea libertăţii de a dispune, care are caracter de protecţie şi este legată de capacitatea civilă a persoanei fizice, intervine în următoarele cazuri: a) în cazul art. 988 alin. (1) NCC - minorul nu poate dispune de bunurile sale prin liberalităţi [în vechea reglementare, minorul sub 16 ani nu putea dispune prin donaţie sau legat de bunurile sale (art. 806 C. civ. 1864), iar minorul de 16 ani putea dispune prin testament de jumătate din bunurile de care ar fi putut dispune dacă ar fi fost major (art. 807 C. civ. 1864)1; b) în cazul art. 988 alin. (2) NCC - persoana fizică, nici chiar după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, nu poate dispune prin liberalităţi în folosul celui care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al său, înainte ca acesta să fi primit de la instanţa de tutelă descărcare pentru gestiunea sa; se exceptează situaţia în care reprezentantul ori, după caz, ocrotitorul legal este ascendentul dispunătorului [în vechea reglementare, minorul de 16 ani nu putea dispune prin testament în favoarea tutorelui sau, odată ajuns la majorat, în favoarea fostului tutore, până când socotelile nu erau date şi primite, cu excepţia situaţiei în care tutorele era ascendentul său (art. 809 C. civ. 1864)1 (C.T. Ungureanu p. 85). 5. Limitarea libertăţii de a dispune care are caracter de protecţie şi este legată de relaţiile de familie intervine în următoarele cazuri: a) în cazul prevăzut de art. 316 NCC, care reglementează situaţia actelor de dispoziţie care pun în pericol grav interesele familiei; dacă unul dintre soţi încheie acte juridice prin care pune în pericol grav interesele familiei, celălalt soţ poate cere instanţei de tutelă ca, pentru o durată determinată, dreptul de a dispune de anumite bunuri să poată fi exercitat numai cu consimţământul său expres; b) în cazul prevăzut de art. 322 NCC, potrivit căruia niciunul dintre soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune fără consimţământul scris al celuilalt soţ de drepturile asupra locuinţei familiei; de asemenea, un soţ nu poate deplasa din locuinţă bunurile ce mobilează sau decorează locuinţa familiei şi nu poate dispune de acestea fără consimţământul scris al celuilalt soţ; c) în cazul prevăzut de art. 346 NCC, potrivit căruia actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soţi; unul dintre soţi poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a căror înstrăinare nu este supusă, potrivit legii, anumitor formalităţi de publicitate şi poate face daruri obişnuite; d) în cazul prevăzut de art. 349 NCC, potrivit căruia niciunul dintre soţi nu poate singur, fără acordul celuilalt soţ, să dispună de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobândirea de părţi sociale ori, după caz, de acţiuni. 6. Limitări temporare ale libertăţii de a dispune sunt şi acelea cuprinse în legi speciale, precum: a) Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată (M. Of. nr. 264/1998) - art. 15 alin. (4) teza l-a, potrivit căruia, până la achitarea integrală a preţului, locuinţa dobândită conform acestei legi nu poate fi înstrăinată sau restructurată fără autorizarea prealabilă a unităţii vânzătoare; b) Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului (M. Of. nr. 279/1995)-art. 9 (abrogatîntre timp prin Legea nr. 71/2011), potrivit căruia chiriaşii care au cumpărat apartamentele potrivit acestei legi nu le-au putut înstrăina timp de 10 ani de la data cumpărării; c) Legea locuinţei nr. 114/1996 republicată (M. Of. nr. 393/1997) -art. 19, care prevede că „înstrăinarea, prin acte între vii, a locuinţelor pentru realizarea cărora s-au acordat subvenţii se poate face numai după restituirea integrală a sumelor actualizate datorate şi pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor actualizate, obţinute ca subvenţii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, în depozitul constituit pentru realizarea locuinţelor, în condiţiile prezentei legi"; d) Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare (M. Of. nr. 611/1999) - art. 5, care arată că, „(1) Până la rambursarea integrală a creditului ipotecar pentru investiţii imobiliare, imobilul ipotecat va putea fi înstrăinat numai cu acordul prealabil, în scris, al creditorului ipotecar. Acest acord va fi necesar în legătură cu fiecare înstrăinare determinată. (2) Actele încheiate cu nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută". 7. în alin. (2) al art. 12 NCC este stabilită o limitare a libertăţii de a dispune cu titlu gratuit, care urmăreşte protecţia creditorilor dispunătorului insolvabil. în această situaţie, în cazul actelor între vii cu titlu gratuit, notarul public este obligat să insereze declaraţia pe propria răspundere a dispunătorului din care să rezulte că acesta nu se află în stare de insolvabilitate declarată de instanţa judecătorească (Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Codul civil al României. îndrumar notarial, voi I, Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2011, p. 18). 8. O aplicaţie a limitării dreptului de a dispune prin acte juridice cu titlu gratuit se regăseşte în art. 80 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei: „(1) Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea constituirilor sau a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin următoarele acte: a) acte de transfer cu titlu gratuit (s.n.), efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizările în scop umanitar". 9. în ceea ce priveşte actele juridice cu titlu gratuit pentru cauză de moarte, nu poate fi realizat controlul solvabilităţii dispunătorului. Pentru cauză de moarte se poate dispune prin testamentul olograf sau autentic (art. 1040 şi urm. NCC). De altfel, nici nu prezintă interes solvabilitatea dispunătorului la data încheierii actului juridic, deoarece testamentul este un act juridic revocabil şi care îşi produce efectele la data deschiderii succesiunii, deci ulterior încheierii lui. Până la acea dată, pot interveni schimbări în ceea ce priveşte solvabilitatea dispunătorului. Mai mult, legea permite şi legatul bunului altuia (art. 1064 NCC). Afortiori, nu interesează solvabilitatea dispunătorului într-un act juridic pentru cauză de moarte. Sursa: google |
#3
Posted 16 April 2015 - 21:38
Ce bun ar fi fost un rezumat la copy-paste-ul ăla... Așa mai înțelegeam și eu ceva, că nu stau să-l citesc...
|
#5
Posted 16 April 2015 - 23:13
Rezumat: vine răzbelul, statul îți ia o parte din casă şi face spital de campanie din ea.
Alt aspect... Nevasta îți pleacă de acasă, smulge perdelele, ia pianul din casă, parchetul de pe podea... etc. Nu se mai aplică ce scrie în articolul postat de colegul @gumbal despre familie pentru că o familie nu are un inventar autentificat. Totul este relativ, sigur şi nesigur în acelaşi timp. Ca viața însăşi. |
#6
Posted 17 April 2015 - 03:15
Adica ai dreptul de a trece bunuri pe proprietatea ta. Bunica ta are 3 copii si 2 terenuri, iar unul ti l-a promis tie. Daca bunica ta nu trece terenul pe numele tau, iar tu nu faci un cadastru pana ea moare, va veti judeca mult si bine pentru acele terenuri.
|
#7
Posted 17 April 2015 - 08:33
crisstonne, on 16 aprilie 2015 - 23:13, said:
Rezumat: vine răzbelul, statul îți ia o parte din casă şi face spital de campanie din ea. crisstonne, on 16 aprilie 2015 - 23:13, said:
Nevasta îți pleacă de acasă, smulge perdelele, ia pianul din casă, parchetul de pe podea... etc. crisstonne, on 16 aprilie 2015 - 23:13, said:
Nu se mai aplică ce scrie în articolul postat de colegul @gumbal despre familie pentru că o familie nu are un inventar autentificat. Dreptul de a dispune este dreptul de a face ce vrei cu bunurile tale - sa le vinzi, sa le donezi, sa le abandonezi, sa le lasi mostenire sau chiar sa le distrugi daca iti vine cheful dar cu conditia sa nu prejudiciezi pe nimeni. |
#8
Posted 17 April 2015 - 09:06
althea, on 17 aprilie 2015 - 08:33, said: Dreptul de a dispune este dreptul de a face ce vrei cu bunurile tale - sa le vinzi, sa le donezi, sa le abandonezi, sa le lasi mostenire sau chiar sa le distrugi daca iti vine cheful dar cu conditia sa nu prejudiciezi pe nimeni. Cel mai bun raspuns pana acum. |
#9
Posted 17 April 2015 - 12:12
althea, on 17 aprilie 2015 - 08:33, said:
Eu as completa ca trebuie sa te despagubeasca pentru asta. Nu prea e corect, e exercitare abuziva a dreptului de a dispune pentru ca il prejudiciaza pe sot. Ce-i aia ''inventar autentificat'', cand au avut familiile asa ceva? E valabil tot ce postat gumball3000. Dreptul de a dispune este dreptul de a face ce vrei cu bunurile tale - sa le vinzi, sa le donezi, sa le abandonezi, sa le lasi mostenire sau chiar sa le distrugi daca iti vine cheful dar cu conditia sa nu prejudiciezi pe nimeni. Wittmann2, on 17 aprilie 2015 - 09:06, said:
Cel mai bun raspuns pana acum. Nu-i cel mai bun.Este singurul. |
#11
Posted 18 April 2015 - 00:13
,,de asemenea, un soţ nu poate deplasa din locuinţă bunurile ce mobilează sau decorează locuinţa familiei şi nu poate dispune de acestea fără consimţământul scris al celuilalt soţ;"
Teoretic da ! Dar am caz în familie în care unul din cei doi soți a devalizat casa de obiecte şi nimeni nu a putut să facă nimic, duse au fost obiectele ,, comune ". A, scuze, aici se dezbate ce spune legea explicit Atunci au dreptate cei care spun că au dreptate cei care au dreptate după ,, lege ". |
#12
Posted 18 April 2015 - 06:20
Afirmatiile eronate pot fi luate in considerare de cei care citesc pe forum pentru informare. Nu ar fi bine sa ii ramana in cap cuiva ca poate sa scoata din casa orice vrea si sa-si ia cararea.
crisstonne, on 18 aprilie 2015 - 00:13, said:
Dar am caz în familie în care unul din cei doi soți a devalizat casa de obiecte şi nimeni nu a putut să facă nimic, duse au fost obiectele ,, comune ". crisstonne, on 18 aprilie 2015 - 00:13, said:
Atunci au dreptate cei care spun că au dreptate cei care au dreptate după ,, lege ". Edited by althea, 18 April 2015 - 06:27. |
#13
Posted 18 April 2015 - 08:55
Multumesc tuturor pentru raspunsuri. Am intrebat pentru ca am descoperit ca guvernantii nostri, mai exact, ministrul agriculturii, habar nu au despre aceste drepturi atunci cand scot legi. Este vorba de legea 84/2014 care spune ca, daca ai avut faneata/pasune pana la 1 ian.2007, iti este INTERZIS sa-i mai schimbi destinatia. Punct.
Asadar, nu conteaza daca eu vreau sa dispun de bunul meu, de proprietatea mea, in propriul meu interes pentru a-mi asigura un confort mai ridicat, o calitate mai buna a vietii, de acum pasunea devine ceva ce tine de siguranta nationala!! Am niste neamuri la Bran, au oamenii o curte uriasa, vreo 3 ha care este, normal, faneata ca altceva nu creste acolo. Si s-au trezit ca, daca vor sa ridice pe amarata aia de pasune, in propria curte, o pensiune, legea asta cretina le interzice. Si aceeasi situatie ar fi si daca ar vrea, sa zicem, sa schimbe destinatia din pasune in arabil. Sau in plantatie pomicola. Nu frate, faneata/pasunea este o prioritate nationala, pentru asta blocam dezvoltarea turistica. Dar stiti care-i partea cea mai socanta?? In lege se spune ca legea este in conformitate cu regulamentele europene, chiar le si mentioneaza, cu numar si anul aparitiei, si spun ca asa trebuie, insa eu m-am uitat prin ele si acolo nu se spune nimic ca este interzisa schimbarea destinatiei unei fanete in arabil, pomicol, intravilan etc. Astia sunt cretini!!! |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users