Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Info Coronavirus/Vaccinare vs Fake News

Navigatie blocata

Recomandare tastatura

Slavia Praga - CFR Cluj 6.10.2022...
 Problema citire stick USB

Recuperare document Office

USB-C obligatoriu pe toate dispoz...

Thessaloniki - Izmir Ferry incep...
 Informații despre VOYO !

VUNK - Felicitari, ai reusit!

AMPShare: Scule de marci diferite...

Recomandare pantofi sport plimbare
 Propunere: proba de traseu sa poa...

Auchan Bucuresti - desfiintare ca...

Virusii si bacteriile din apa de ...

Rosturi de dilatare faianta
 

Casa aproape pasiva in Hunedoara

- - - - -
  • Please log in to reply
461 replies to this topic

#127
andreilesan

andreilesan

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,816
  • Înscris: 11.03.2012

View Postaddysoftware, on 18 februarie 2016 - 00:14, said:

  • Grinzi de lemn impermeabilizat (oricum beciul va fi "uscat"), dar voi incerca sa vorbim alta data despre beci.
  • Plafon de placi de lemn sau OSB sau scanduri
  • Scanduri asezate pe "inaltime" astfel incat sa formeze un cadru cu ochiurile de marimea unui balot de paie, ~45x50x100cm. In "ochiurile" retelei, baloti de paie.
  • Placa OSB - sau asternut din scanduri intretesute (s-ar putea sa iesi mai ieftin)
  • Folie hidroizolanta
  • Sapa de beton (sau chiar, de ce nu? pamant pur si simplu) "intretesut" cu bidoane de apa, 2 randuri de bidoane de 2 litri asezate "culcat".
  • Circuitul de incalzire in pardoseala
  • Sapa de rezistenta, armata cu fier-beton. Cati cm?
  • Parchet /gresie, fct de camera.


Asta e inca o parere..Posted Image

#128
doarUNom

doarUNom

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,899
  • Înscris: 21.01.2014
Pacat ca ai taiat bidoanele de pe lista. Suna interesant cu ele integrate in sistem :)

Edited by doarUNom, 18 February 2016 - 07:59.


#129
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,455
  • Înscris: 12.04.2007
Andrei, am foarte putina inertie termica in restul casei, fiind practic integral din baloti si lemn. Crezi ca ingreuierea generala de vreo 25 de tone nu justifica cei 60-80kWh storage, asa este?

#130
andreilesan

andreilesan

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,816
  • Înscris: 11.03.2012

View Postaddysoftware, on 18 februarie 2016 - 12:23, said:

Andrei, am foarte putina inertie termica in restul casei, fiind practic integral din baloti si lemn.
Oare cati proiectanti din Romania isi pun astfel de intrebari cand proiecteaza cladiri, care nu au o incalzire cu functionare continuu ?
Cati din acestia stiu sa verifice la stabilitatea termica o incapere?  Eu, unul, inca nu am intalnit pe nicaieri sa se ridice astfel de intrebari.. In schimb am intalnit ca mai mult de 10cm de termoizolant nu se justifica..  De parca reducerea transferului termic al elementelor influenteaza doar cheltuielile anuale de incalzire/racire.  Cati ingineri oare ar sti ca marirea stratulului termoizolant contribuie la reducerea amplitudinei de oscilatie a temperaturii aerului interior ? Si cati oare ar sti sa faca legatura intre investitia in grosimile straturilor termoizolante si investitia in echipamentele de incalzire..
Revenind la stabilitatea termica a cladirilor, o multime de ingineri de termice sustin ca investitia in stocatoarele de agent termic folosite la cazane cu combustibil solid este inutila si inoportuna.. De ce? Pentru ca acesti ingineri nu stiu despre notiunea de coeficient de neuniformitate a cedarii de caldura.. Nu stiu de ce depinde acesta si la ce foloseste si prin urmare se creeaza o parere ca incalzirea cu lemne este cea mai chinuitoare pentru cei ce deservesc focarele si cea mai putin confortabila pentru cei ce locuiesc in astfel de cladiri..

View Postaddysoftware, on 18 februarie 2016 - 12:23, said:

Crezi ca ingreuierea generala de vreo 25 de tone nu justifica cei 60-80kWh storage, asa este?
Hai sa incerc sa schitez niste ipoteze, caci pentru o verificare este necesar proiectul constructiei..
Presupunem ca avem o incapere de 3x4m si inaltimea utila de 3m. Sa zicem ca am anvelopat-o astfel incat pierderile de caldura nu depasesc 0,48 kW cand afara sunt minus 18 grdC.
Focul in perioade cu astfel de temperatura il facem de doua ori pe zi, la un interval de 12 ore. Elementul care reda caldura in incapere am ales sa fie pardoseala incalzita. In acest caz, la calculul suprafetelor care asimileaza termic caldura redata de sapa - pardoseala nu va fi inclusa. Considerand ca toate elementele de inchidere sunt usoare, caci casa este construita din baloti de paie (doar tamplaria este ca pentru orice cladire) suma produsului coeficientilor asimilarii termice si a suprafetelor respective reprezinta 174,12 W/K.
Avand in vedere ca elementul pe care il vom incarca termic este dala flotanta a pardoselei incalzite, atunci suprafata acesteea conform normelor sanitar-igienice nu are voie sa depaseasca +28 grdC.
Cantitatea de energie termica care trebuie sa fie preluata de dala flotanta pentru a o reda intre doua focuri este: 0,48 kW x 12h = 5,76 kWh.
Daca dala flotanta va avea 12cm, atunci volumul ei va reprezenta 12 mp x 0,12m = 1,44 mc. La densitatea in jur de 1800 kg/mc ajungem sa avem o masa cu acumulare termica de 1,44 mc x 1800 kg/mc = 2592 kg. Sa vedem acum care va fi diferenta de temperatura intre starea initiala si starea finala. dT = 5,76 kWh x 3600 / [ 1 kJ/(kg K) x 2592 kg] = 8,0 K. Tinand cont ca suprafata pardoselei incalzite nu trebuie sa depaseasca +28 grdC la suprafata, rezulta ca inainte de a se incarca aceasta cu caldura temperatura ei ar fi 28 grdC - 8,0 K = +20 grdC.. Nu e chiar in regula, daca in casa se doreste a fi mentinuta o temperatura mai ridicata de 20 grdC.. In acest caz, una din solutii de remediere ar fi ca la temperaturi exterioare de calcul, adica cand se mentin mai multe zile la rand cu temperatura medie de minus 18 grdC sa se faca nu doua, ci trei focuri.. O alta solutie ar fi sa se reduca pierderile de caldura a incaperii.. Si o a treia solutie ar fi sa se mareasca masa dalei flotante.

Acum sa verificam cum va oscila temperatura aerului intr-o astfel de incapere intre doua focuri, tinand cont ca grosimea sapei este de 12cm si volumul acesteea e 1,44 mc:
Ati = 0,7 x 480 x 0,36 / 174,12 = 0,695 K. < 1,0K - ceea ce se incadreaza in prevederile normativului C107/7.

E multumitor?Posted Image

#131
doarUNom

doarUNom

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,899
  • Înscris: 21.01.2014
LIKE ! Iar s.a enervat apostolul Andrei :)


#132
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,455
  • Înscris: 12.04.2007
Hehe..... ai vazut din discutiile noastre ca eu sunt un cu totul altfel de inginer...

Da, as fi multumit in ipoteza ca m-as multumi sa fac ca orice om normal focul in soba de doua ori pe zi....
Dar la mine stocarea energiei termice ar fi pentru o cu totul alta sursa de energie: cea solara, in perioadele de toamna si primavara.
Am preferat sa fac calculele pentru toata casa, fiind mai usor astfel.

Sa vedem ce iese din datele pe care mi le-ai furnizat tu...
Ca input voi considera variatie admisa de temperatura a aerului intre 25 si 21 grade.
Stiu - de pe forum - ca disipatia suprafetelor orizontale este de approx 11W/mpK. Este corect?
Consider ca pierderea termica a parterului (calculata cu alte ocazii) este de cca 0,15..0,3..0,45kW in lunile sept/oct/nov respectiv. Aria pardoselii este de cca 65mp.
Rezulta o diferenta necesara de temperatura de
  • 0,21oC intre pardoseala si aer in septembrie,
  • 0,42oC intre pardoseala si aer in octombrie,
  • 0,63oC intre pardoseala si aer in noiembrie
de aici trag concluzia ca merge minunat cu incalzire in pardoseala, si pot sa am o temperatura maxima de 25,5 grd la pardoseala in octombrie, si una minima de 21,5 sa zicem....
oricum, 4 grade pt storage, deci.

"Cantitatea de energie termica care trebuie sa fie preluata de dala flotanta pentru a o reda intre doua focuri este: 0,48 kW x 12h = 5,76 kWh.
Daca dala flotanta va avea 12cm, atunci volumul ei va reprezenta 12 mp x 0,12m = 1,44 mc. La densitatea in jur de 1800 kg/mc ajungem sa avem o masa cu acumulare termica de 1,44 mc x 1800 kg/mc = 2592 kg. Sa vedem acum care va fi diferenta de temperatura intre starea initiala si starea finala. dT = 5,76 kWh x 3600 / [ 1 kJ/(kg K) x 2592 kg] = 8,0 K."


Daca dala flotanta va avea 12cm, atunci pentru tot parterul
  • volumul ei va fi 65mp x 12cm = 7,8mc
  • masa totala va fi 7,8mc x 1800 kg/mc = 14040kg
  • capacitatea termica va fi de 14040 kg x 1 kJ/kg oK x 4 oK = 56MJ = 15,5kWh
La o putere necesara de
  • septembrie 0,15kW => 100 ore inertie termica pt dT=4 grd (cca 4 zile, deci aproape multumitor pt stocarea energie solare in aceasta luna)
  • octombrie 0,3kW =>50 ore inertie termica pt dT=4 grd (cca 2 zile; insuficient)
  • noiembrie 0,45kW =>33 ore inertie termica pt dT=4 grd (cca 1 zi si ceva; strict insuficient)
Clar nu este suficient.... in plus, 4 grd este multicel. 2,5 grd ar fi confortabil :)

O solutie ar fi stocarea caldurii solare care e primita de pardoseala intr-un rezervor de apa, dar asta implica pompa.... nu pot stoca caldura mai jos de nivelul casei fara pompa, sau nu o pot livra casei daca e mai sus fara pompa; o varianta care ar rezolv doar aceasta problema ar fi panourile solare dedicate ptr apa calda, in exteriorul casei, mai jos de nivelul rezervorului, care sa fie in pivnita, dar preturile sunt mari, atat pentru rezervor cat si pentru panouri. Adica per ansamblu... cea mai ieftina varianta cred ca e cu bidoanele de apa in pardoseala. O varianta de compromis, intrucat capacitatea de stocare nu e foarte mare, dar totusi e de patru ori mai buna decat a betonului la aceeasi masa. Apropo, betonul are doar 1kJ/kg grd? stiam ca are 1,8....

#133
doarUNom

doarUNom

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,899
  • Înscris: 21.01.2014
Cum te gandesti sa conectezi bidoanele intre ele ?

#134
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,455
  • Înscris: 12.04.2007
Aaaaa, nu e necesar! sunt conectate termic prin pamantul dintre ele. Initial ma gandisem la beton, dar are greutate si costuri mai mari, plus un oarecare plus la poluare, cateva sute de kg de ciment nu-s de ici-colo. La scara de timp implicata (presupun ca le fac ptr cca 1 grd celsius la 24 de ore) transferul termic de contact este suficient.

Edited by addysoftware, 18 February 2016 - 18:22.


#135
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,455
  • Înscris: 12.04.2007
A iesit cam asa (la arhitect):

Attached File  floor section.jpg   184.27K   116 downloads

Acu, mie nu prea-mi convin IJoist-urile, mi se par scumpe pt ce stiu sa faca. cam 6 euro pe metru liniar, o gramada de bani.
Ce alternative credeti ca am, la ce pret..... aproximativ \ dau un link aici despre acestea ca sa aveti idee de parametri.

Mai sunt si alte chestii care nu-mi convin, in speta placa de beton armat de 15 cm pe care se aseaza totul, dar nu (prea) am alte solutii... As fi vrut sa nu fie necesara, sa fie o placa de scanduri de lemn asezata pe grinzi. Subsolul nu va fi umed, va fi hidroizolat, asa ca ...cred ca s-ar putea, nu? aici chiar nu stiu, as avea nevoie de ceva pareri.

#136
DIY

DIY

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,415
  • Înscris: 29.11.2007
Eheeiii ... acu' mai venim de-acasa ...
Ma bucur ca se vorbeste, in sfarsit, si despre inertia termica a cladirii Posted Image Incet, incet, vin din ce in ce mai multe persoane in "lumea mea". Pasul urmator: folosirea masei termice ca sursa de caldura in calcularea temperaturii interioare corelate cu ora interna de calcul. Yey!

Am citit cam in diagonala ce s-a discutat pe tema asta, in ultimele mesaje de aici. Asa ca intrebarile mele s-ar putea sa fi aiba, deja, raspunsuri prin paragrafele pe care le-am sarit ... In fine ...

De ce vrei sa faci stocarea de apa pt masa termica la nivelul pardoselii?!? Nu ar fi mai practic s-o faci la niveul plafonului? Sau, oricum mai bine, in vreun perete?
Spre exemplu, eu imi incarc cavitatea dintre capriori cu masa termica; ca sa zic asa .. Masa termica va fi si la nivelul peretilor si la nivelul pardoselii.
Numai ca, la nivelul pardoselii, treaba este un pic mai altfel decat simpla Posted Image
Dupa parerea mea, cea mai mare pierdere de materiale, bani si entuziasm vine din marirea masei termice a sapei, daca faci asta pe considerentul ca ai tevile de incalzire in sapa si ca, in acest fel, maresti confortul termic. Sau ca ai o sursa de incalzire locala, de la care se va incarca pardoseala.

In principiu, masa termica o maresti ca sa captezi si alte surse de caldura si / sau ca sa captezi caldura care altminteri iti scapa; care scapa nu din cauza ratei X de izolare d.p.d.v. termic, ci din stratificarea temperaturilor pe verticala si tendinta naturala a aerului cald sa mearga spre plafon.
Deci: maresti masa termica a sapei, daca te bazezi pe aporturile de caldura de la soare. Este energie gratis, pe care tu o "culegi" si-o organizezi. Eu, cel putin, asta am in plan. In momentul cand, iarna, soarele imi incalzeste pardoseala, panourile solare nu mai alimenteaza incalzirea in pardoseala, ci alimenteaza un alt punct, de stocare a energiei. Cum asupra pardoselii incalzite de soare nu am vreun control d.p.d.v. al temperaturilor, aceasta va incalzi aerul, uneori in exces. Toata asceasta caldura suplimentara se va orienta catre plafon / acoperis unde va fi captata.
In cladirea aenxa, unde planuiesc o solutie cat mai simpla, voi avea (probabil) o sursa de incalzire locala (godin?!?) si masa termica a pardoselii; pe acelasi prinicpiu, al soarelui care bate pe ea. In plus, in loc de gips carton la interior, pt finisaje, voi folosi un "strat" construit din caramida plina; tot asa, pentru stocarea caldurii.

Asa ca intrebarea ramane: ce anume ai in vedere cand pui bidoanele de stocare la nivelul pardoselii?

#137
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,455
  • Înscris: 12.04.2007
Incalzirea mea este in primul rand pe baza de compost, reactorul va fi la subsol si apa va circula prin pardoseala; dar nu de asta imi trebuie masa termica in pardoseala; aceasta "masa termica" o folosesc pentru a acumula energia solara care intra prin ferestre si cade in special pe podea, ziua; cam 70% este in general absorbita de podea si doar 30% reflectata spre tavan si pereti... deoarece nu e alba, ci in diverse nuante de bej/lemn... culorile asa-zis "deschise" au de fapt reflectivitati de cca 30-50%... nici albul-alb nu e mai bun de 85-90%, in general, la capitolul reflectanta.
De fiecare data cand e soare, am potentialul de a stoca cateva (nu multe) zeci de kWh in aceasta pardoseala. Asta va duce la diminuarea consumului de combustibil, si eu scontez (daca am noroc toamna de soare la fiecare 4-6 zile) sa reusesc sa nu pornesc incalzirea cu bioreactorul pana prin noiembrie, cand nu mai e suficient soare.

Plafonul este cam problematic sa-l fac cu stocare termica, deoarece ar deveni foarte greu. Podeaua se sprijina pe... subsol, in fond, deci pe niste piloni suficient de grosi si de rezistenti, pe care ii pot pune si mai desi decat in casa. Daca as face asa la plafon, deja un open-space de aproape 5 metri ar necesita niste grinzi foarte groase....

Mai am ceva stocare termica, nu multa, in peretele sobei, cel comun cu baia. Acesta are cca 40cm grosime si cca 2 metri latime fara usa baii, dar are si destule goluri pe unde trec tubulaturile de utilitati, acolo e si schimbatorul de caldura, etc.. Acest perete se continua si la mansarda si contine si circuitul de incalzire in pardoseala al mansardei, si "fumurile" sobei.

Da, voi avea si soba, ca "rezerva", dar si pentru gatit la bucatarie.

#138
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,455
  • Înscris: 12.04.2007
Ar mai fi ceva, ceva foarte important, idee care mi-a venit in cap acum vreo luna dar nu am spus-o inca nimanui pe forumuri... e o chestiune atat de stranie incat cand i-am propus-o structuristului s-a uitat ciudat la mine si m-a contrazis, cu toate ca eu sunt inca ferm convins ca am dreptate Posted Image

E vorba de balotii de paie care servesc ca izolatie termica intre subsol si parter:

Rationament:
  • Am nevoie de izolatie termica
  • Am folosit baloti ca izolatie termica
  • Aerul e izolator, dar in mod obisnuit nu e bun din cauza formarii curentilor de convectie. In interiorul unui geam dublu, sau daca vrem sa folosim aerul in interiorul unor pereti, trebuie sa-l oprim de a se misca, trebuie inglobat intr-o structura poroasa (vata de sticla, polistiren expandat, paie...hartie mototolita.... etc)
  • Curentii de convectie apar doar daca suprafata calda este mai jos decat suprafta rece, sau daca sunt paralele verticale
Consecinta:
Dat fiind ca in interiorul podelei situatia este opusa, aerul fiind incalzit de sus in jos, adica de la parter spre subsol, am senzatia profunda si sublima ca nu mai este nevoie sa capturez aerul intr-o structura poroasa, acesta fiind deja stationar... Deci nu ar mai fi necesari balotii de paie, ci doar golul....

Mai ramane problema pierderii prin radiatie infrarosie, care nu e deloc neglijabila. Am senzatia ca s-ar putea sa fie mare. La asta insa m-ar putea ajuta cred colegul Andrei Lesan, sa-mi zica si mie cat radiaza un metru patrat de perete dintr-un material oarecare oarecare (lemn, beton) la temperatura de 26-27grd (podeaua, efectiv) (era ceva, pe undeva, cu constanta lui Boltzmann, temperatura in Kelvin la puterea a 4-a (!? parca), si coeficientul de emisivitate al diverselor materiale......), si cat radiaza unul aflat la temperatura de 10grd celsius (subsolul)....
O folie de aluminiu ca bariera termica infrarosie... cu cat ar ajuta?

Edited by addysoftware, 24 March 2016 - 22:32.


#139
DIY

DIY

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,415
  • Înscris: 29.11.2007

View Postaddysoftware, on 24 martie 2016 - 22:28, said:

[...]
Dat fiind ca in interiorul podelei situatia este opusa, aerul fiind incalzit de sus in jos, adica de la parter spre subsol, am senzatia profunda si sublima ca nu mai este nevoie sa capturez aerul intr-o structura poroasa, acesta fiind deja stationar... Deci nu ar mai fi necesari balotii de paie, ci doar golul....
[...]

Nu iau in discutie toata ideea ta, ci numai aspectul acestea, cu curentii de aer. Ei bine, curentii de aer lipsesc doar intr-un regim de temperatura constanta, cand se atinge statusul de echilibru termic, in orice punct,  intr-o  incinta (incapere, plafon, ce vrei tu). Ori descrierea asta se potriveste numai unui mediu ideal, ce nu poate fi obtinut decat teoretic. Chiar si-asa, pentru terorie, trebuie sa faci un calcul i-te-ra-tiv (cred ca, deja, am pomenit de tipul asta de calcule de N ori) care, pana la urma, nu-ti va spune ca poti renunta la materialul izolator, ci iti va spune cum se modifica curentii de aer de la un moment la altul. O modificare care sa duca ca contracararea unui efect prin altul, nu se obtine decat in mediu ideal si la un set de parametri cu incidenta N; pe care N nu cred ca l-as putea lua inconsiderare ca fiind mai mare decat in cazul panourilor vidate. Incidenta asta redusa a facut ca cercetarile pe directia asta sa confirme ca, decat un mare spatiu unitar vidat, mai bine un numar de spatii mici, vidate. Deci totul a inceput de la un sistem similar, intr-o oarecare masura, unui panou de geam; vidat. De sfarsit, s-a sfarsit la ideea de Vacuum Insulation Panels. Adica la introducerea, din nou, a "balotilor de paie", numai ca de data asta avand vid in loc de aer in insasi structura lor. Asa ca eu, fara sa ma apuc sa fac vreun calcul, gandesc ca ... daca nu a mers in vid, de ce ar merge in "aer liber"?!?
https://www.energie-...f?lm=1452871097

#140
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,455
  • Înscris: 12.04.2007
multumesc pt document; intru in el acusica; din cate vad este mai mult despre vacuum panels;
poate ca e si ce ma intereseaza pe mine pe undeva pe-acolo: puterea radiativa a corpului negru; desi probabil o voi gasi si pe wikipedia pana la urma.

Referitor la prima idee din raspunsul tau precedent: curentii de aer lipsesc doar intr-un regim de temperatura constant....
Pai, poti spune ca exista curenti de aer intr-o incinta inchisa, paralelipipedica, incalzita in partea superioara si rece la partea inferioara?

Panourile vidate din documentul respectiv urmau in principiu sa fie folosite pentru pereti, nu ptr podea.

#141
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,455
  • Înscris: 12.04.2007
Mi-am luat inima in dinti si am cautat relatia de calcul. Gasit asa:

P = ε A σ T4
unde Stefan-Boltzmann Constant (σ) = 5.67 × 10−8 W/m2 K4
ε este coeficientul de emisivitate al suprafetei; ptr majoritatea suprafetelor fara luciu metalic, acesta este undeva intre 0,8 si 1. Nu sunt sigur dar asa tineam minte. O sa mai verific odata...

Introdus valoarea pentru "peretele" superior, 27 grd celsius = 300K
rezultat 413,3W/mp

Introdus valoarea pentru "peretele" inferior, 10 Celsius = 283K
rezultat 327.32W/mp

Enorm....

Diferenta este deci 86W/mp, adica cca 6kW pierderi. Mult mai mult decat pierderile prin pereti la toata casa.
Deci de aia [pierderi prin radiatie] nu merge...

Ma rog, probabil ca in realitate pierderea e mai mica, deoarece "peretele superior" radiaza in toate directiile, deci si spre peretii laterali, care au temperaturi gradual mai mari decat a celui inferior, si implicit absorb si re-radiaza cu puteri mai mari; de asemenea, peretele inferior se va incalzi si va radia ceva mai mult, si asta va reduce pierderea "de sus in jos". Dar oricum, cifra e mult mai mare decat ar fi demna de a aprofunda calculele. Ar trebui sa fie de cca 10 de ori mai mica ca sa se merite recalcularea...

Ideea "a cazut".

#142
DIY

DIY

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,415
  • Înscris: 29.11.2007

View Postaddysoftware, on 25 martie 2016 - 00:12, said:

[...]
Pai, poti spune ca exista curenti de aer intr-o incinta inchisa, paralelipipedica, incalzita in partea superioara si rece la partea inferioara?

[..]

Da. Atat timp cat sistemul nu atinge starea de echilibru, exista curenti. Numai ca, caldura nu se mai transfera prin conductia suprafetelor perimetrale, afectate de diferentele de temperatura pe care le preiau de la aerul interior incintei (planseului, in cazul tau), ci direct prin convectie si radiatie. Pana la urma, energia termica se va transfera, spontan, de la sursa calda la cea rece.

#143
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,455
  • Înscris: 12.04.2007
Nu sunt de acord. Aerul cald este deja sus iar cel rece jos. [Deci, ptr ca poate nu s-a inteles bine: Suntem in interiorul unei "celule" goale de dimensiunile unui balot de paie, intre podea si placa de beton care acopera subsolul]. Aerul cald este deja sus (sistemul de masa termica, cu temp de 300K) iar cel rece jos (placa de beton, t=283K). Deci pierderile prin convectie au disparut.
Din pacate cele prin radiatie sunt neneglijabile, cum am calculat mai sus (daca n-am gresit cu ceva). Asa ca oricum, acum aceasta varianta "a cazut"..

Edited by addysoftware, 25 March 2016 - 02:58.


#144
DIY

DIY

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,415
  • Înscris: 29.11.2007
Pai ... eu tocmai am sustinut ca exista un curent de aer in orice situatie; mai putin cea in care sistemul este in echilibru termic si dinamic. Deci, daca e curent de aer, este si convectie. Poate infinitezimala, dar exista ... convectia nu inseamna miscarea aerului pe o anumita directie, ci felul in care se redistribuie temperaturile, in urma amestecului generat de miscare. Tot aia .. ca la tine radiatia e cea puternica.

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate