informatii utile pentru începători

 bibiaudiofil, on 25 ianuarie 2015 - 12:26, said:

De fapt, pentru ca tot a fost adus Shannon in discutie, pentru a reproduce un semnal cu o oarecare frecventa fara pierderi de calitate, ajunge o tastare cu frecventa dubla. Cum la 20kHz se cam termina domeniul audio, ajungem la 40kHz plus o rezerva de siguranta.
Cu 16 biti se obtine un interval de dinamica teoretic de 100dB. Plecind de la 30dB, cit este nivelul mediu la care se ajunge intr-o discutie intre un "el" si-o "ea" in timpul zilei, CD-ul poate oferi teoretic o diferenta intre 30 si 130dB!
Deci cifrele sint arhisuficiente, deci, da 16bit/44.1kHz sint date absolut suficiente

130dB practic n-ai decat daca te duci in mijlocul unei orchestre simfonice printre suflatori ,cand efectuaza un pasaj forte sau fortissimo.
Ma refer doar la muzici nu la avioane cu reactie

Foarte util link-ul.

Edited by edigee, 25 January 2015 - 13:00.

 motanu44, on 25 ianuarie 2015 - 12:44, said:

Intr-adevar, raportul pret per GB inca e cel mai bun la HDD-urile de 3TB dar oricum nu atat de bun cat era anul trecut cand de ex am luat un WD30EZRX 3TB care  costa 460 lei, acum e peste 500 lei, de anul trecut tot a crescut pretul.

Acum  va intreb pe cei mai cu experienta, inteleg ca intre 16/44.1Khz si 24/96Khz nu prea se poate simti diferenta, dar cand se face upsampling de la 44.1 la 48 sau 96Khz simtiti vreo diferenta negativa, pentru ca stiu ca aveti sisteme mai bune.

Edited by Danosul, 25 January 2015 - 13:04.

 edigee, on 25 ianuarie 2015 - 12:52, said:

Evident, dar ideea este, ca, luind in calcul aceste cifre, CD-ul are un potential enorm si mai mult decit suficient. In realitate el nu este folosit. E ca si cum te-ai duce la vinatoare de potirnichi cu tancul

In concluzie:

 motanu44, on 24 ianuarie 2015 - 10:54, said:

 motanu44, on 25 ianuarie 2015 - 09:27, said:

OK, stim acum ca exista formate exotice. Dar hai sa revenim cu picioarele pe pamant.
Intai, daca reusim sa facem sa se auda bine CD-ul si DVD-ul si BD-ul pe sistemul nostru, asta e un pas important. Deci sa se AUDA bine, suntem pe aria Audio. Restul e ...exotic.
Pozitionarea in camera e mai importanta decat un format exotic ori ...upsampling.

Enjoy the music!

Edited by motanu44, 25 January 2015 - 13:16.

 edigee, on 25 ianuarie 2015 - 12:52, said:

Linkul este util. Gasim o afirmatie foarte interesanta. Bine ca ma scuteste de efort

Quote

Aha!
Am asa o senzatie, ca se cam stringe latzu. Cam ajungem pina la urma la ceea ce este cea mai importanta veriga in lantul audio. Incintele
O sa vad, cum stau cu chefu, poate ma apuc azi sa demontez cablurile pentru incinte. Celelalte sint tratate deja

 vata_pa_batz, on 25 ianuarie 2015 - 13:16, said:

Construieste, nu demonta. Think positive, not distructive. Ai ceva de adaugat aici?

Edited by motanu44, 25 January 2015 - 13:20.

Deseori oamenii se concentrază pe chestiuni gen 32 bit-384 kHz sau DSD128 în loc să fie atenți la boxe, la poziționarea lor în cameră sau la felul în care "sună" camera propriu-zisă.

Asta am zis si eu.

 Danosul, on 25 ianuarie 2015 - 12:56, said:

https://www.google.r...mpling needed ?

 motanu44, on 25 ianuarie 2015 - 13:18, said:

O sa "construiesc" explicatii tehnice in acelasi stil, in care am "comis-o" aici:
http://forum.softped...atii-sunetului/

Aoleu! [ https://lh3.googleusercontent.com/-HDJNNLBfXuY/VMIuOzO9e5I/AAAAAAAADTg/qzdAaYIib0s/s55/shy%2520door.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Când discutăm despre gamă dinamică și număr de biți pe care facem cuantizarea, ar trebui să avem în vedere și aspecte practice. Din punctul meu de vedere, sunt trei:
1. Care este gama dinamică pe care o putem înregistra?
2. Care este gama dinamică pe care o vrem reprodusă în condiții de audiție la domiciliu?
3. Cât din gama dinamică teoretică a unui format digital de înregistrare are valoare practică?
1. Microfoanele împreună cu cablurile și preamplificatoarele aferente contribuie cu un zgomot propriu de ordinul a 20 - 25 dB. Aceasta este o valoare pe care o pierdem practic față de pragul de audibilitate umană. Am văzut ca există și specificații de microfoane cu zgomot propriu de 3,7 dB, dar nu cred că această valoare este relevantă în condițiile unui lanț real de înregistrare audio și în condițiile unui eveniment sonor real, chiar dacă are loc într-un studiou.
2. Zgomotul de fond într-o locuință este dat ca fiind de ordinul a 20 - 30 dB în condiții optime (dormitor fără măcar un ceas deșteptător în el, undeva la marginea unei păduri când nu bate vântul, geamuri termopan triple ). Pentru o locuință normală situată într-un oraș se dau valori de ordinul a 45 dB, exact cât am măsurat la mine în camera de zi în condiții de noapte.
Nivelul maxim produs de o orchestră simfonică la nivelul auditoriului e de circa 95 dB. Pentru filme se specifică un nivel mediu de 85 dB, cu posibilitatea de a reproduce vârfuri de 105 dB. Un concert rock ar produce până la 115 dB la fața locului, dar nu știu cine ar dori să-i sune locuința precum stadionul respectiv.
În literatură este afirmat ca o expunere la 85 dB poate duce la afectarea auzului și că efectul este cumulativ, adică o oră azi, o oră mâine se adună și la un moment dat sistemul auditiv se degradează ireversibil.
Din experiența personală, 85 dB e cam tare (dacă vii de la un fond sonor normal, e chiar deranjant la început), chiar dacă la filme poate contribui la imersie, 75 dB e mai aproape de adevăr ca valoare medie pentru muzică și film.
Rezultă un înterval dinamic de dorit undeva între 95 dB (maxim muzică clasică)  - 50 dB (minim pentru pasaje încete, care să acopere totuși fondul sonor din locuință) = 45 dB și 105 dB (maxim film) - 50 dB = 55 dB. Dinamica medie ar fi între 75 - 50 = 25 dB și 85 - 50 = 35 dB.
3. Față de nivelul mediu dintr-o înregistrare digitală, uzual se specifică necesitatea unei rezerve (headroom) de 20 - 24 dB pentru vărfurile de semnal, ceea ce corespunde la 4 biți. Dacă cuantizăm la 16 biți, folosim în medie numai 12 dintre ei.
Mai e o discuție relativ la nivelul minim, față de capacitatea dinamică teoretică. Acesta corespunde unei amplitudini de 1 bit, dar la acest nivel se mai păstrează doar informația de frecvență, cea de amplitudine se pierde. O notă muzicală generată de un instrument este caracterizată de o înălțime, dată de frecvența fundamentală, și de un timbru, dat de armonici și anume amplitudinile acestora față de fundamentală și unele față de celelalte. Informația de amplitudine este importantă pentru fidelitatea redării. N-am reușit să găsesc cifre pentru numărul minim de biți care păstrează fidelitatea sau raportul semnal - zgomot de cuantizare minim acceptabil, dar am găsit că pentru reproducerea vorbirii se consideră acceptabilă calitativ o cuantizare pe 8 biți (vorbirea are o dinamică redusă, așa că nu mai vorbim de rezerve, aceasta corespunde direct mediei).
În aceste condiții, pentru formatul de 16 biți avem un interval dinamic real de 12 - 8 biți, adică 24 dB (e diferența minim-mediu; pentru minim-maxim ajungem la 48 dB). Hm.
Este adevărat că în prezent majoritatea înregistrărilor sunt (chiar puternic) comprimate dinamic, astfel că acești 24 dB sunt suficienți și pentru acest gen de muzică este posibil să nu se sesizeze vreo diferență între 16 și 24 biți. Este la fel de adevărat că, dacă facem compresie agresivă, îl dăm naibii de headroom și mai câstigăm 24 dB sau măcar o fracțiune din această valoare.
Dacă totuși vrem să acoperim intervalul maxim mai sus calculat de 55 dB și vrem ca pasajele pianissimo să fie cuantizate pe măcar 10 biți, pentru fidelitate, ne trebuie cel puțin o cuantizare de 20 biți, adică 24 nu e chiar un lux inutil. Totuși, cei 48 dB ai formatului de 16 biți sunt suficienți în multe cazuri, în special pentru muzică, dar suntem la limită, nu este vorba despre un domeniu generos aici.

Edited by bibiaudiofil, 26 January 2015 - 14:16.

 Danosul, on 25 ianuarie 2015 - 12:56, said:

Hai să-ți spun cum e cu upsampling-ul și îți dai singur seama dacă folosește la ceva.
În primul rând, formatul de 48 kHz conține mai multă informație, pe care vrei să o obții din mai puțină, formatul de 44,1 kHz. Oare o fi (măcar logic) posibil?
Apoi, procedeul presupune trecerea semnalului din digital în analogic și reconversia în digital la noua frecvență de eșantionare. La conversia A/D originală s-a procedat la tăierea a orice depășește 22,05 kHz, pentru a evita aliasing-ul, așa că semnalul reconstituit nu conține nimic între 22,05 și 24 kHz (noua limită superioară). Atunci de ce mai vreau 48 kHz?
Toată povestea asta ar avea sens dacă am face conversia direct în digital (poate printr-un soi de interpolare, au!, nu vreau să mă gândesc ce complicații și erori implică așa ceva) și am avea doar un DAC care merge la 48, nu și la 44,1 kHz (rahat, Ferrari-ul meu nu poate merge cu cincizeci la oră prin oraș ).

Edited by Jean-Luc_Picard, 26 January 2015 - 09:59.

 Jean-Luc_Picard, on 26 ianuarie 2015 - 09:33, said:

Perfect de acord!
Problema e ca majoritatea aparaturii audio la care avem acces si ,de multe ori, urechile noastre proprii si personale cred ,sincer, ca nu prea fac diferenta intre un semnal audio de 16 si unul de 24 bit.
Exista o discutie si despre sampling rate ,unii afirmand ca limitarea la 20 KHz ar distruge nush' ce armonici la sunetele pe frecventele inalte si asta ar afecta cumva auditia. Pisicile si soriceii melomani ,sigur ar fi foarte afectati si probabil doritori de 96 sau 192KHz ,subiectele umane - ma foarte indoiesc.
Am intalnit persoane care ziceau foarte sigur pe ei :"am facut testul , am transformat un fisier 24/96 in 16/44,1 si ultimul s-a auzit mai prost."
Intrebandu-i ce convertor audio au folosit si daca au pus si ceva dither acolo ,s-au uitat chioras.

Edited by edigee, 26 January 2015 - 12:01.

 edigee, on 26 ianuarie 2015 - 12:01, said:

In ceea ce priveste frecventa de esantionare, am incredere deplina intr-un nene foarte destept si foarte harnic pe nume Shannon, care a demonstrat matematic ca un semnal limitat superior in frecventa poate fi reconstituit exact, daca frecventa de esantionare este mai mare decat dublul acestei limite.
Sunt curios daca acei unii aud armonicile de peste 22 kHz si in cadrul unui test double blind sau numai la ei acasa, pe sistemele puse in custi Faraday si interconectate cu cabluri care ar face de rusine centrala de la Cernavoda.

Edited by bibiaudiofil, 26 January 2015 - 20:40.

Am o intrebare de incepator, cum trebuie procedat pentru a afla unde si cum trebuie pozitionate bozele intr-o incapere anume ? Cu alte cuvinte, exista vreun soft care sa calculeze pozitionarea si capacitatea (termen ne-tehnic, stiu) boxelor ?
Vreau sa cumpar un sistem homecinema, insa vreau sa stiu ce anume este necesar strict in cazul meu particular (tip camera, filme/muzica ascultate, etc).

Ia legatura exact cu Picard.
Daca Home Cinema-ul este unul din asta de duzina, la 1000lei, nu mai lua legatura cu Picard...

Am cumparat un reciver Harman Kordon 161 si cu 4 x boxe surround Mission MV-2. Se aude excelent, foarte placut sunetul. Cum scriu si cei de la Mission - sunet viu, parca. Chiar e foarte placut fata de alte boxe. Nu am boxa de centru. Camera in care va fi asezat sistemul este una mica - 4x5 metri. Se zice ca trebuie neaparat un centru - se pierd multe efecte, din voce (desi in filmele care nu sunt in limba romana, nu sunt foarte atent la dialog), se poate si  fronturile sa preia din centru, dar se pierde din informatie si din efecte in filme.

1. Am vazut ca un Mission-c, boxa de centru din aceeasi clasa, de la aceeasi firma este 600 ron. Mai ieftin, nu am vazut. Un Magnat 250 central este doar 250 ron. La performante, pe hartie, Magnatul chiar sta un pic mai bine. Ca si constructie, comparativ Magnat cu Mission - mi se pare mult mai ok Magnat. Mission are fata din plastic, restul din lemn. La sunet, imi place mult mai mult Mission, dar sa nu fie si din cauza reciverului, sau gust. Trebuie neaparat front left + right + center la fel ? Daca as lua un center magnat 250 stric sunetul placut care e acum ?

2. De ce sunt asa de scumpe boxele Mission pe langa Magnat ? Aproape dublu la pret. Au filtre mai bune, difuzoare mai bune sau doar marketing.

3. Se poate imparti un subwoofer ce are o intrare RCA si o intrare high level intre un reciver si un amplificator in acelasi timp ? RCA - legat de reciver, high level - legat de amplificator in acelasi timp. Sunt folosite pe rand, normal. Daca ar fi pornite ambele in acelasi timp, e vreo problema, se poate strica ceva ?