Sign In
Create Account
Back to top |
Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
"La Steaua" de Mihai Eminescu
Last Updated: Jun 02 2017 19:32, Started by
gabicen
, Dec 19 2014 18:11
·
0
0
#1
Posted 19 December 2014 - 18:11
|
LA STEAUA
La steaua care-a rasarit E-o cale-atât de lunga, Ca mii de ani i-au trebuit Luminii sa ne-ajunga. Poate de mult s-a stins în drum În departari albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie; Era pe când nu s-a zarit, Azi o vedem, si nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adânca, Lumina stinsului amor Ne urmareste înca. (1886, 1 decembrie) Intrebari: - de unde stia Eminescu in 1886 ca mii de ani ii trebuie luminii unei stele sa ajunga pe pamant?; - de unde stia Eminescu in 1886 ca stelele mor si ca "era pe cand nu s-a zarit, azi o vedem si nu e"? - de unde stia Eminescu in 1886 ca lumina unei stele se stinge si raza ei abia acum lucii privirii dansului? In 1886 nu cred ca se discuta de viteza luminii si nici de felul in care stelele "mor". Edited by gabicen, 19 December 2014 - 18:20. |
#2
Posted 19 December 2014 - 18:20
|
gabicen, on 19 decembrie 2014 - 18:11, said:
LA STEAUA La steaua care-a rasarit E-o cale-atât de lunga, Ca mii de ani i-au trebuit Luminii sa ne-ajunga. Poate de mult s-a stins în drum În departari albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie; Era pe când nu s-a zarit, Azi o vedem, si nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adânca, Lumina stinsului amor Ne urmareste înca. (1886, 1 decembrie) Intrebari: - de unde stia Eminescu in 1886 ca mii de ani ii trebuie luminii unei stele sa ajunga pe pamant?; - de unde stia Eminescu in 1886 ca stelele mor si ca "era pe cand nu s-a zarit, azi o vedem si nu e"? - de unde stia Eminescu in 1886 ca lumina unei stele se stinge si raza ei abia acum lucii privirii dansului? In 1886 nu cred ca se discuta de viteza luminii! De unde stia Jules Verne de submarine....? Imaginatie, dupa parerea mea, nimic anormal. Peste 10, 20, nspe ani poate vor aparea chestiile alea din Star Trek, care fac mancare instantaneu. Va intreba cineva de unde stia regizorul, scenaristul,etc de astea? Nu. |
#5
Posted 19 December 2014 - 18:26
|
Cica wiki stie mai multe:
Empedocles (c. 490–430 BC) was the first to claim that light has a finite speed.[108] He maintained that light was something in motion, and therefore must take some time to travel. Aristotle argued, to the contrary, that "light is due to the presence of something, but it is not a movement".[109] Euclid and Ptolemy advanced Empedocles' emission theory of vision, where light is emitted from the eye, thus enabling sight. Based on that theory, Heron of Alexandria argued that the speed of light must be infinite because distant objects such as stars appear immediately upon opening the eyes. The first quantitative estimate of the speed of light was made in 1676 by Rømer. In his 1704 book Opticks, Isaac Newton reported Rømer's calculations of the finite speed of light and gave a value of "seven or eight minutes" for the time taken for light to travel from the Sun to the Earth (the modern value is 8 minutes 19 seconds) Eminescu era doar un om documentat, nimic mai mult. Insa a fi bine documentat inseamna totusi ceva. Edited by Bursul, 19 December 2014 - 18:28. |
#6
Posted 19 December 2014 - 18:34
|
Primele masuratori experimentale ale vitezei luminii s-au facut in sec XVll, deci nu era o noutate pe vremea lui Eminescu. Ca determinarea cu mare precizie s-a putut face doar in sec XX, e alta poveste. Johannes Kepler, a trait prin sec XVl-XVll, deci nici astronomia nu-i o stiinta noua.
|
#7
Posted 19 December 2014 - 18:41
|
gabicen, on 19 decembrie 2014 - 18:11, said:
LA STEAUA La steaua care-a rasarit E-o cale-atât de lunga, Ca mii de ani i-au trebuit Luminii sa ne-ajunga. Poate de mult s-a stins în drum În departari albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie; Era pe când nu s-a zarit, Azi o vedem, si nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adânca, Lumina stinsului amor Ne urmareste înca. (1886, 1 decembrie) Intrebari: - de unde stia Eminescu in 1886 ca mii de ani ii trebuie luminii unei stele sa ajunga pe pamant?; - de unde stia Eminescu in 1886 ca stelele mor si ca "era pe cand nu s-a zarit, azi o vedem si nu e"? - de unde stia Eminescu in 1886 ca lumina unei stele se stinge si raza ei abia acum lucii privirii dansului? In 1886 nu cred ca se discuta de viteza luminii si nici de felul in care stelele "mor". dar tine cont pe unde a studiat Eminescu, ca el A STUDIAT, si ce fel de cercuri a frecventat - nu pe malul Dimbovitei si bojdeuca lu' Creanga. iar in privinta vitezei luminii, esti sigur ca fix in secolul al XX-lea i s-a 'pus pata' omenirii s-o masoare ? |
#8
Posted 19 December 2014 - 18:42
|
1629 Isaac Beeckman, 1638 Galileo Galilei aveau preocupari cu privire la identificarea vitezei FINITE a luminii
1676 Ole Römer masoara viteza FINITA a luminii pe baza unui experiment astronomic Propagarea luminii este un fenomen care preocupa pe mai multi oameni de stiinta ai vremii care erau "la un loc" fizicieni, chimisti, matematicieni, doctori, filozofi si care si-au lasat scrise ideile/teoriile. 1872-1874 Eminescu studiaza filozofia la Viena si Berlin. Si n-a facut studii la distanta cu examene luate pe spaga. Acum de unde credeti ca stia el ca lumina stelelor s-a stins "la sursa" atunci cand a ajuns pe Pamant? |
#9
Posted 19 December 2014 - 18:44
|
Galilei a incercat sa determine experimental viteza luminii desi metodele nu erau suficient de precise pentru a detemina cu adevarat o limita superioara (deci implicit macar ordinul de marime). Si Eminescu e mai aproape de noi in timp decit de Galilei. Masuratori suficient de precise au fost facute destul inainte de Eminescu.
De asemenea viata stelelor era de la sine inteles finita, de fapt in lipsa explicatiilor atomice deja aparusera probleme pentru ca estimarile legate de viata soarelui (bazate pe energie chimica sau potential gravitationala) dadeau durate mult prea mici, mai ales in comparatie cu dovezile geologice. Iar stelele erau clar la distante enorme dat fiind ca nu variau in luminozitate in functie de cit de aproape erai de ele (adica orbita pamintului era infima fata de distanta pina la stele). Si ideea cu lumina care ajunge la noi cind steaua nu mai e la fel, nu e noua. Ceea ce e insa surprinzator e cit de mult vor unii sa se mire (in ciuda faptului ca apar evident inculti iar in ziua de azi nu poti sa te scuzi ca n-ai acces la informatie). Am vazut inclusiv profesori foarte minunati de chestia asta si vorbind de parca Eminescu traia cu maimutele. Cind de fapt "La Steaua" a fost scrisa zeci de ani dupa primul cablu trans-atlantic si dupa ce au fost publicate de exemplu ecuatiile lui Maxwell. |
#10
Posted 19 December 2014 - 18:58
|
f300, on 19 decembrie 2014 - 18:44, said: Ceea ce e insa surprinzator e cit de mult vor unii sa se mire suntem condamnati; bagajul de cunostinte al omenirii sporeste vertiginos, populatia este in crestere in timp ce cantitatea de inteligenta este constanta. acum ne batem in smartfoane si alte smarturi, le rootam, s.a.m.d. |
|
#11
Posted 19 December 2014 - 19:02
|
yetiro, on 19 decembrie 2014 - 18:42, said:
1872-1874 Eminescu studiaza filozofia la Viena si Berlin. Si n-a facut studii la distanta cu examene luate pe spaga. Acum de unde credeti ca stia el ca lumina stelelor s-a stins "la sursa" atunci cand a ajuns pe Pamant? Sa presupunem ca a invatat la cursul de filozofie despre viteza luminii trimisa de stele, distanta de la stele la pamant si arderea combustibilului unei stele pana moare. Nu doresc sa intru intr-o polemica cu dvs. ...doar doream sa stiu sursele de inspiratie ale lui Eminescu cand a compus poezia "La Steaua". Cunoasteti un om de stiinta din anul 1886 +/- preocupat de viteza luminii si moartea steleor? (Da, stiu, Eminescu nu a fost om de stiinta). Edited by gabicen, 19 December 2014 - 19:05. |
#12
Posted 19 December 2014 - 19:05
|
Quote Pe când luna străluceşte peste-a tomurilor bracuri, Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri, La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă, Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă, Când nu s-ascundea nimica, deşi tot era ascuns... Când pătruns de sine însuşi odihnea cel nepătruns. Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? N-a fost lume pricepută şi nici minte s-o priceapă, Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse şi nici ochi care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, Şi în sine împăcată stăpânea eterna pace!... Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!... Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii, E stăpânul fără margini peste marginile lumii... De-atunci negura eternă se desface în făşii, De atunci răsare lumea, lună, soare şi stihii... De atunci şi până astăzi colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute Şi în roiuri luminoase izvorând din infinit, Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit. Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici, Facem pe pământul nostru muşunoaie de furnici; Microscopice popoare, regi, oşteni şi învăţaţi Ne succedem generaţii şi ne credem minunaţi; Muşti de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul, În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, Că-ndărătu-i şi-nainte-i întuneric se arată. Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze, Mii de fire viorie ce cu raza încetează, Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă, Avem clipa, avem raza, care tot mai ţine încă... Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric, Căci e vis al nefiinţei universul cel himeric... Teoretic și ”Scrisoarea I” a apărut înainte de teoria Big Bang  .
Edited by adrian93, 19 December 2014 - 19:06. |
#13
Posted 19 December 2014 - 19:33
|
Tot de pe softpedia, extrem de relevant: http://forum.softped.../#entry10717585
|
#14
Posted 19 December 2014 - 19:35
#15
Posted 19 December 2014 - 19:40
|
Eu consider că cel mai frumos este să ne bucurăm de faptul că aceste poezii prezintă interpretări multiple (putem citi poezia în mai multe moduri): pe de o parte, cea standard, privită prin prisma sentimentelor transmise, pe de alta, faptul că sunt strecurate cu subtilitate elemente ale cosmogoniei.
@soundventure: Avem și acuma scriitori de valoare. Cred că un exemplu relevant ar fi Cărtărescu. Edited by adrian93, 19 December 2014 - 19:44. |
|
#16
Posted 19 December 2014 - 19:42
|
@gabicen: Caută (citește) „Fragmentarium” (nu mai știu al câtelea volum din „Opere” este, dar sigur îl găsești ușor la bibliotecă). E un colligat cu texte de natură diversă (poezii, articole de presă, însemnări personale, conspecte, recenzii etc.). Ai să fii uimit ce gamă largă de subiecte îl pasionau, pe unele dintre ele studiindu-le mai aplicat, pe altele la nivel de diletant. Are foarte multe însemnări din fizică, matematici, științele naturii și așa mai departe. Avea și multe naivități în felul în care interpreta anumite informații culese din presa vremii sau de pe la cursuri, dar Eminescu nu era nicidecum un prostovan.
|
#17
Posted 19 December 2014 - 19:55
|
adrian93, on 19 decembrie 2014 - 19:05, said:
Teoretic și ”Scrisoarea I” a apărut înainte de teoria Big Bang .Excelent citatul dvs. Chiar daca Eminescu este considerat un geniu, pentru a emite astfel de teorii prin poezie trebuie sa mai ai si altceva in afara de cultura generala primita la universitati de renume. adrian93, on 19 decembrie 2014 - 19:40, said:
@soundventure: Avem și acuma scriitori de valoare. Cred că un exemplu relevant ar fi Cărtărescu. Depinde ce inteleg unii prin "scriitori de valoare" si cum isi raporteaza preferintele la scriitorii consacrati. Eu sunt fan Eminescu. Edited by gabicen, 19 December 2014 - 19:58. |
#18
Posted 19 December 2014 - 20:07
|
Pe vremea aia, filosofia si stiintele se cam "amestecau" . Kant, unul din "mentorii" lui Eminescu, a studiat teologia, a fost cel mai mare filosof, dar a scris si "Cosmogonie", despre originea universului, a studiat si fizica lui Newton, deci studiind filosofia lui Kant, implicit s-a documentat si despre Univers, stele, viteza luminii etc.
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.