Filme Românești Clasice

Reteaua S

Revenit în țară într-o misiune care are ca țintă obținerea de date importante privind cercetările la zi într-un domeniu tehnologic de vârf, un spion străin originar din România, depistat de Securitate, oferă în schimbul libertății sale colaborarea cu serviciile autohtone de Contrainformații în lichidarea întregii rețele internaționale din care face parte. – Bujor T. Râpeanu (”Filmat în România”, 2005, Ed. Fundației Pro)
Spionii sosiți sub masca unor binevoitori și amabili turiști sunt demascați prin eforturile neprecupețite ale celor care ne apără munca, liniștea și visurile, lucrătorii din Securitatea statului. Filmul prezintă, de fapt, ceea ce de obicei nu se vede, lupta care se duce printre noi fără ca noi s-o simțim, să-i percepem riscurile și spectaculozitatea. – Virgil Calotescu, revista ”Cinema”
http://secvente.ro/2012/07/reeaua-s/

Scene de actiune si urmarire filmate intr-un Bucuresti care incerca sa-si vindece ranile lasate de cutremur (in decor blocuri noi in constructie sau cladiri in consolidare), dar pregatindu-se pentru altele mai profunde - este o scena in final pe un maidan in devenire, pe langa spitalul de sportivi de pe Splai. Stefan cel Mare - Obor - Pantelimon este zona in care umbla personajele dar si in parcarea neterminata de la Bucur Obor (pasajul este inaugurat in vara lui 1979).

In "Cu mainile curate" si "Drum in penumbra" se mai poate vedea cum arata vechea sosea Pantelimon, inainte de a se ridica blocurile, un cartier Balta Alba cu lacul neamenajat etc. Bune, rele, filmele sunt niste capsule ale timpului unde, daca actiunea scartaie, macar decorul in care se desfasoara bucura privirea. La filmele lui Nicolaescu s-a turnat copios in centrul vechi si in zona Uranus-Izvor, la fel ca si in Editie Speciala.

Ca si filmele, clasice sunt si gafele care mai apar cand subiectul este de epoca sau istoric - de notorietate sunt cele din Pistruiatul (cu catenara din gara) sau filmele istorice, ca sa nu mai zic de Zidul, cu gafe cat China :  s-a filmat in Depoul Giulesti, care nu stiu daca exista in anii 40, dar asta nu importa prea mult, este doar un depou de tramvaie oarecare darrr... se vede un gard din usi dezafectate de tramvai si autobuze moderne, undeva se vede un colt de tramvai la fel de inaintat fata de perioada in care se petrece actiunea filmului, plus ca intr-o scena din oras, cu camera pe personajul care intra si iese dintr-o legatorie, in decurs de numai cinci minute pe vitrine se reflecta doua tramvaie normale care treceau pe acolo (!) - bucata a fost filmata cu totul (intrarea si iesirea) apoi a fost sparta si inserata o scena de interior
In "Cu mainile curate" la scena urmaririi din tramvai au scapat in fundal traficul normal, pe cealalta jumatate a strazii ; scapari de gen se mai gasesc in "Intoarcerea lui Magellan" (destul de chinuit atat ca actiune cat si tehnic, filmat pe doua feluri de pelicula) si "Editie speciala" - aici este una singura, cand se intampla un accident pe langa Arhivele Statului si camera surpinde foarte repede un trafic intens pe o strada indepartata. Multe le observi doar cu atentie sau daca stii ce este cu acel detaliu - raman si din cauza ca secventa este scurta si nu ar trebui sa atraga atentia sau din imposibilitatea taierii la montaj, sa nu ciunteasca scena sau sa iasa cu carpaceli. Inadvertente de ordin vestimentar ale personajelor sau figuratiei fata de epoca actiunii nu am intalnit in cazul filmelor axate pe perioada 1940-1945.

Inca o trufanda veche
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/4ViXjBaK3PQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/DomEuNiwavs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

malmoth, on 10 februarie 2014 - 23:52, said:

Excelentă postarea ta, sunt  foarte interesante astfel de amănunte. Eu am stat în copilărie într-o zonă aproape total rasă de pe fața pământului de demolările lui Ceaușescu, pe Cheiul Dâmboviței în apropiere de podul Mărășești. În zona dintre Dâmbovița, Piața Unirii, Calea Dudești, Căuzași, str Mircea Vodă, Calea Călărași, Popa Nan, Pasajul Mărășești, Calea Dudești, Timpuri Noi, Hala Traian a avut loc o demolare masivă.
S-au demolat foarte multe case una lângă alta, inclusiv cea unde stăteam eu și știu că s-a turnat un film în perioada aceea cu subiectul 23 August și armata română eliberatoare cred, dar nu știu titlul filmului. Are cineva vreo idee?

Secvență din prima peliculă filmată în România, parada regală de la 10 mai 1897.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/4fg_hg4hfAc?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/oQA-Oaedo24?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/O8yZWrSXyzE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Digix, on 11 februarie 2014 - 09:04, said:

Sa fie vorba despre Noi, cei din linia intai? Pe la jumatatea filmului s-a filmat printre ruine si tot felul de pivnite - Nicolaescu s-a folosit atunci si de Manastirea Vacaresti ca platou de filmare, efectele pirotehnice ducand la deterioarea unor elemente arhitectonice, stiindu-se ca ansamblul avea zilele numarate (http://rezistenta.ne...-nicolae-2.html). Un mare avantaj al scenelor cu distrugere era ca se puteau folosi pentru exterioare de zonele aflate in sistematizare, ce ofereau cadrul propice pentru platoul de filmare, fara a mai recrea daramaturi si decoruri in studio; mai "dadeau" o mana de ajutor constructorilor punanand la pamant ici, colo cate o cladire. Altfel, se recurgea la procedee mai complicate pentru a reda o distrugere realista (in cazul in care obiectului care a servit de decor i se puteau aduce stricaciuni in timpul filmarilor*) - masti, contramasti, modele la scara ale originalului si supraimprimari peste modelul real.

Zonele vechi ofereau si cele mai neasteptat de realiste cadre pentru unele scene cu specific - mahalale sarace, case promiscue, case conspirative, cuiburi de elemente decandente (lupanare, bordeluri, fauna interlopa, etc); bine ascunse trecatorilor, ele se aratau aparatului de filmat: curti interioare intunecoase, case cu fatade cojite si hade, cu intrari intorfocheate, unele peste altele (cartierul Uranus Izvor nu ducea lipsa de asa ceva, se gasesc si prin centrul vechi) de te intrebi cum de mai stau in picioare asa strambe cum sunt. Iti spui ca sunt doar decoruri, undeva pe la Buftea, dar nu, ele erau constructii reale, multe cazute sub tavalugul demolarilor din anii 80. Atmosfera mahalalei de ani 40 din seria Comisarului s-a putut recrea in cartierele marginase din jurul lacurilor Fundeni si Plumbuita, neschimbate din epoca transpusa pe pelicula insa in prag de remodelare in anii 70.

*asa apare intr-un ziar al vremii plangerea unei asociatii de locatari catre casa de filme, care dupa incheierea filmarilor nu a mai vrut sa repare pagubele produse - un geam spart de la usa liftului

Cred că zici foarte bine. Cam aia e perioada când s-a demolat masiv în zonă. http://www.simplybucharest.ro/?p=10816

Nu știu dacă au mai fost și alte filme în perioada aia făcute ca să se poată profita cumva de situația creată. Dacă cineva mai bănuiește că sunt și altele, îl rugăm să le "dea în vileag".  Era destul de normal ca tocmai Sergiu Nicolaescu, ca un favorit al vremurilor respective, să dețină înformațiile astfel încât să aibe timp să oranizeze filmările astfel încât să tragă niște foloase din nefericitele evenimente cu demolările.

Știu și eu  în mod direct de la un locatar din zonă faptul că Sergiu a turnat scene din filmele cu comisarul în pitoreasca zonă Plumbuita.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/lcNEhiTiIGY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Continuăm:

Un comisar acuză

Un comisar acuză este un film de acțiune românesc din 1974, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Amza Pellea, Gheorghe Dinică, Ion Besoiu, Jean Constantin, Emmerich Schäffer și Sergiu Nicolaescu.
Filmul relatează câteva evenimente reale petrecute în noiembrie 1940 (masacrul de la Jilava, asasinarea profesorilor Nicolae Iorga și Virgil Madgearu), în perioada Statului Național-Legionar. Comisarul Moldovan este însărcinat cu anchetarea unui masacru organizat în noiembrie 1940 de un comando legionar la închisoarea Viraga. Masacrul a avut ca țintă mai mulți adversari ai regimului politic de extremă dreaptă din România anului 1940, încarcerați la Viraga, printre care și un grup de activiști comuniști. Pentru a scoate adevărul la lumină, Moldovan trebuie să lupte nu doar cu Legiunea, ci și cu influenții protectori ai acesteia din sferele înalte ale puterii. Deși reușește să descopere adevărul și să-i ucidă pe legionarii care au participat la masacru, comisarul Moldovan este împușcat la finalul filmului pe dealul de la Mănăstirea Plumbuita.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Lscs4lma1MQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Distribuția:

Amza Pellea - muncitorul Ilie Pârvu
Gheorghe Dinică - comisarul legionar Paraipan
Ion Besoiu - prefectul de poliție Vișan Năvodeanu
Jean Constantin - hoțul de buzunare Limbă
Emmerich Schäffer - profesorul Stavru Naumescu
Sergiu Nicolaescu - comisarul de poliție Tudor Moldovan
Ștefan Mihăilescu-Brăila - tipograful Nea Costache
Alexandru Dobrescu - avocatul Marin
Marin Moraru - comisarul Ghiță Petrescu
Vasile Nițulescu - comisarul Ilarie Bucur
Jean Lorin Florescu - Alexandru Dincă
Ion Apahideanu
Mircea Pascu - legionarul Tănăsescu
Cornel Gîrbea - legionarul Chirvasie
Pierre Gherase
Mihai Adrian
Adrian Ștefănescu - legionarul Plopeanu
Paul Fister - legionarul Zisu
Vasile Popa - legionarul Cristea
Ion Smeianu
Valeriu Arnăutu - lt. Cristescu
Mircea Anghelescu - procurorul Halunga
Constantin Dinulescu - aghiotantul prefectului
Andrei Bursaci
Dinu Gherasim
Virgil Popovici
Victor Mavrodineanu - comunistul Lefter
Cornel Revent - șeful de cabinet al prefectului
Sergiu Demetriad
Ioana Ciomîrtan - Tudora Moldovan, mama comisarului
Mimi Enăceanu - doamna Jugu
Rodica Mandache - fata din tipografie
Szabolcs Cseh
Constantin Băltărețu - medicul legist
Maria Ploae - domnișoara Jugu, fata profesorului
Sever Plocon - comunistul Grigore
Dumitru Ghiuzelea - Olteanu
Ion Polizache
Dumitru Crăciun - asasin legionar
Teodor Stavru
Niță Anastase - șoferul Alexe

http://ro.wikipedia...._comisar_acuză

malmoth, on 11 februarie 2014 - 23:23, said:

Încă două precizări.

În filmul prezentat de tine a jucat și Costel Băloiu. Pentru cine nu știe e vorba de actorul principal din filmul "Pistruiatul" și "Roșcovanul", în ceea ce probabil a fost ultimul său rol într-un film artistic. Cine știe altfel mă poate completa. Băloiu a fost descoperit nu de Sergiu Nicolaescu cum se crede, care era doar actor în vestitul film, ci de regizorul "pistruiatului" Francisc Munteanu.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/LCS6UY9AZSM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/h0yTl9cyA5c?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

E posibil ca și filmul "Ziua Z" apărut în 1985 al lui Sergiu Nicolaescu să aibe scene filmate în zona cu demolări, având drept subiect evenimentele din 23 august 1944, un fel de avanpremieră a filmului "Oglinda", realizat după revoluție.
Nu sunt sigur de acest lucru, pentru că am înțeles că cea mai mare parte a filmărilor a avut loc în 1993 an în care nu știu dacă începuseră demolările.

Edited by Digix, 12 February 2014 - 03:54.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/VI_mncoGJ8M?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Povestea dragostei este un film românesc din 1977, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Filmul este o adaptare cinematografică în manieră științifico-fantastică a basmului „Povestea porcului” (1876) de Ion Creangă. El combină tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Eugenia Popovici, Mircea Bogdan, Marian Stanciu, Diana Lupescu(foarte frumoasă în film) și Carmen Stănescu.

„În anul 1876 Ion Creangă a scris pentru copiii de la 7 la 77 de ani, povestea unui tînăr, care purta un costum ciudat ce semăna cu o piele de porc... După o sută de ani, Ion Popescu Gopo a realizat filmul... Povestea dragostei”.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/RPdBSOQbMro?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Distribuția:

Eugenia Popovici - baba
Mircea Bogdan - moșneagul
Nicolae Ifrim - Ifrim, prietenul moșului
Marian Stanciu - prințul fermecat
Dan Ionescu - împăratul
Ana Maria Popescu - împărăteasa
Victoria Mierlescu - doica
Diana Lupescu - prințesa
Carmen Stănescu - vrăjitoarea
Valeria Rădulescu - Sfânta Vineri
Elena Pop -
Rodica Mandache
Radu Beligan - povestitorul
cioroiul Cicy
Ștefan Niculescu-Cadet - străjer
Dinu Lucian - străjer
Dorin Dron - străjer
Const. Constantinescu
Mugur Arvunescu - străjer
Nelu Manolescu
Gheorghe Turda
Gavrilă Șandor
Emil Badea
Anatol Dumitrescu
Mihai Popescu
Ion Popescu-Gopo - sfetnic

Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă după basmul „Povestea porcului” (1876) de Ion Creangă în care purcelușul este transformat în extraterestru, iar mama lui, scroafa, este de fapt o navă cosmică. Gopo a predat scenariul literar la 10 august 1975, iar filmul a intrat în faza de producție la 1 octombrie 1975, el fiind realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Primele filmări au fost realizate în avans pe platourile de la Buftea la 9 – 11 februarie 1976 (într-un decor al filmului Osânda) și la 3 martie (în decorul de la Toate pânzele sus). Filmările au durat 56 de zile și s-au desfășurat în perioada 15 martie - 25 iunie 1976.
Prima variantă a fost vizionată la 4 iulie 1976 de către directorul V. Nicolescu de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.), fiind solicitate operațiuni de montaj (scurtarea momentelor coregrafice), revizuirea postsincronului și refacerea textelor unor dialoguri și ale cântecelor. Actorul Jorj Voicu o interpreta pe Sfânta Duminică, dar conducerea C.C.E.S. a considerat că acel personaj „e o apariție șocantă, oarecum licențioasă”, iar personajul a fost scos din varianta finală.

Povestea este narată de actorul Radu Beligan. Versurile cântecelor sunt scrise de Flavia Buref, iar muzica este compusă de Cornel Popescu și Ion Popescu Gopo. După cum este specificat pe generic, în acest film cântă Angela Moldovan, Nicolae Simulescu și Ion Caramitru. Coregrafia este realizată de profesoara Vera Proca Ciortea, formația „Gymnasion” fiind cea care dansează.

http://ro.wikipedia....estea_dragostei

Edited by Digix, 12 February 2014 - 11:59.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/6z2cjKbG3GE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Sa mori ranit din dragoste de viata (1983)

Take, Ianke si Cadar (1976)

Revanșa este un film românesc din 1978, regizat de Sergiu Nicolaescu. Acest film continuă acțiunea din filmul Un comisar acuză (1974). Rolurile principale sunt interpretate de actorii Gheorghe Dinică, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Amza Pellea, Ion Besoiu și Mircea Albulescu.
Filmul urmărește destinul principalelor personaje din Un comisar acuză la începutul anului 1941. După ce fusese împușcat la finalul filmului anterior și crezut mort, comisarul Moldovan revine pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfășoară pe fundalul evenimentelor tulburi din ianuarie 1941 care au culminat cu rebeliunea legionară. Moldovan reușește să-l omoare pe Paraipan și să-l aresteze pe Zăvoianu, dar în încercarea de a-l aresta pe Horia Sima îi este ucis unicul său copil.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/99pMwYIHBzQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Distribuția:

Gheorghe Dinică - comisarul legionar Paraipan
Sergiu Nicolaescu - comisarul de poliție Tudor Moldovan
Jean Constantin - hoțul de buzunare Limbă
Amza Pellea - muncitorul Ilie Pârvu
Ion Besoiu - colonelul Ștefan Zăvoianu, avocat
Mircea Albulescu - colonelul Kurt Geissler, șeful Gestapoului din București
Silviu Stănculescu - subsecretarul de stat Alexandru Rioșanu
Emanoil Petruț - medicul Avram Berceanu
Ion Marinescu - prefectul de poliție Radu Mironovici
Colea Răutu - comisarul Grigore Maimuca
Iurie Darie - activistul comunist Constantin David
Alexandru Dobrescu - avocatul Marin
Ion Tudor Anestin - legionarul cu cicatrice
Mircea Anghelescu - ambasadorul Germaniei în România
Viorel Comănici - șef legionar
Costel Constantin - directorul Alexandru Ghica
Dumitru Crăciun - legionarul cu mustață groasă
Ion Dichiseanu - comandantul legionar Cernescu
Nicolae Dide - legionar
Ovidiu Georgescu
Aimée Iacobescu - damă de companie
Ion Apahideanu
Constantin Băltărețu - un evreu bărbos ucis în rebeliune
Ovidiu Moldovan - muncitor tipograf, ilegalist comunist
Dem Niculescu
Ion Pall
Mihai Pălădescu - medicul care-l consultă pe Paraipan
Ion Polizache
Alexandru Rioșanu - secretarul lui Zăvoianu
Radu Rusch
Dan Tufaru
Adrian Vâlcu - Ionuț Moldovan, fiul comisarului

Acțiunea filmului este inspirată dintr-o serie de fapte istorice reale. Spre sfârșitul anului 1940, conflictul dintre legionari și grupul din jurul generalului Ion Antonescu s-a acutizat. Asasinarea pe o stradă din București la 19 ianuarie 1941 a maiorului german Helmuth Döring de către un agent secret britanic de origine greacă Demetrios Sarantopoulos a dus la o ruptură definitivă între cele două tabere. Antonescu l-a destituit din funcție în ziua următoare pe generalul Constantin Petrovicescu, ministrul de interne. Destituirea lui Petrovicescu a determinat în seara zilei de 20 ianuarie o manifestație de solidaritate a legionarilor.
Rebeliunea legionară a avut loc în perioada 21-23 ianuarie 1941 și a reprezentat confruntarea violentă dintre gruparea Garda de Fier și fostul lor partener la guvernarea României, generalul Ion Antonescu, desemnând sfârșitul Statului Național Legionar, care luase naștere la 14 septembrie 1940. În cursul său, grupările legionare au aplicat tactici teroriste, vizând populația Bucureștiului și în mod special populația evreiască din oraș, crimele comise în acest context purtând și numele de Pogromul de la București.
Totuși, rebeliunea a avut un caracter național, în marile orașe ale României desfășurându-se acțiuni legionare. Rebeliunea, desfășurată în contextul celui de-al Doilea Război Mondial și al aderării României la Puterile Axei, a pus de asemenea capăt primei etape de alianță între legionari și Germania nazistă, deoarece liderul german Adolf Hitler a preferat să-i acorde sprijinul său lui Antonescu. Hermann Neubacher, însărcinatul cu afaceri al germanilor în Balcani, a transmis legionarilor cererea imperativă a lui Hitler de a înceta rezistența și de a se preda Armatei Germane.

http://ro.wikipedia...._(film_din_1978)

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/1f7ouvAyHqU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Bătălia de la Mărășești (6-16 august 1917) a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. A fost o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condițiile în care armata rusă era în plină disoluție revoluționară.
Generalul german Curt von Morgen, comandantul Corpului I de Rezerva, consemna în memoriile sale: "Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri ... în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta."
În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii Pe aci nu se trece! Planificarea germană a denumit operațiunea "Bătălia de străpungere de pe Putna și Șușița", făcând parte din complexul strategic de rupere a frontului Moldovei împreună cu Bătălia de la Oituz (a treia bătălie de la Oituz) din 8-22 august 1917. Germanii și austro-ungarii au plasat în dreptul localității Mărășești o forță de lovire de 12 divizii cu peste 1100 tunuri - una dintre cele mai mari densități artileristice. Începută ca o bătălie de urmărire a forțelor rusești - care nu mai doreau să lupte, bătălia s-a transformat treptat într-o încercare foarte costisitoare de "a sfărâma armata română din Moldova", după cum chiar mareșalul Hindenburg, șeful Marelui Stat Major german, afirma. Cotidianul "Times" scria că "Apărarea frontului la Mărășești a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârșită vreodată de români ..." .

http://enciclopediar...a_Mărăşeşti

Take, Ianke si Cadar (1976) adica
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/KJHSh4zvOeU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Dzeule mare, ce dramatizare. E ...adica E un superspectacol, cu super actori.. Cuvintele rostite sunt sau extrem de triste sau de o veselie dusa dincolo de orice..
Actorii au ars pe scena. Sa imi spuna cineva ca nu a vazut in viata de zi cu zi oameni ca ei.. Toti sunt extrem de reali, credibili, cu calitatile si defectele lor,  oameni obisnuiti..

Alltfel, cat am ras  la "nu mai sforaii ca nu mai pot sa dorm"., "strafide", "vrei sa iti faci coliva?".."comunitati", cu acccentul pus special pe i-ul final, si rostirea in dialectic...... Ca sa nu mai zic de celebra  "turcu plateste".
La "ii facem pe toti mahomedani" am oprit redarea, pt ca pur si simplu m-a durut burta...Depasisem rasul si ma tavaleam...

Prin contrast, "ma uit in ochii tai dupa o prietenie de 30 de ani"...Mistourile si glumele sunt una, asa, sa treaca vremea, dar la o adica suntem oameni seriosi..Si cu chestiile serioase, precum familia si onoarea, nu glumim cum facem pe seama babei Safta...
Morala. Cei mai tineri, cand vreti sa vedeti ceva foarte bun..   Iar restul, sa revedeti un Fintesteanu intr-o forma exceptionala...De fapt fiecare e superbun..
Si cum citeste prezentatorul, cu accent si in ritmul moldovenesc, incetisor, fara graba..o nebunie..

Edited by Prien, 15 February 2014 - 12:03.