Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android

Recomandare bicicleta e-bike 20&#...
 Bing-Content removal tool

Nu pot accesa monitorulsv.ro de l...

Cum sa elimini urmele de acnee?

Wc Geberit
 Routere detinute in trecut si in ...

Teii din fața casei

E-Mail in serie prin Excel si Out...

Modul alimentare rulou/jaluzea ex...
 Recuperare fișiere dupa form...

Aplicatii stress test RAM

Asigurare auto hibrid

Asus B550M - PC-ul nu porneste di...
 

De ce nu se foloseste gravitatia artificiala?

- - - - -
  • Please log in to reply
83 replies to this topic

#73
mdionis

mdionis

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,337
  • Înscris: 18.05.2009

View Posteu2013, on 14 ianuarie 2014 - 12:48, said:

eu am intrebat despre gravitatie artificiala,despre care ma foarte indoiesc ca s-a realizat altundeva decat aici pe forum...

Mergi dumneata frumos la primul mesaj din acest topic si vezi ce scrie acolo: "de ce nu se folosesc inca pe statiile spatiale sau vehiculele orbitale gravitatie artificiala- adica aia simulata, folosind forta centrifuga". De la bun inceput ar fi trebuit sa fie clar pentru toti vorbitorii de limba romana care este semnificatia locutiunii "gravitatie simulata" pe care a avut-o in vedere initiatorul topicului. Fireste ca si dumitale iti este clara, insa tentatia de a face pe troll-ul pe forumuri este mai puternica decat bunul simt.

#74
eu2013

eu2013

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 123
  • Înscris: 04.03.2013
``Mergi dumneata frumos la primul mesaj din acest topic si vezi ce scrie acolo: "de ce nu se folosesc inca pe statiile spatiale sau vehiculele orbitale gravitatie artificiala...``
da sefu`,mersi...

``1.Stie careva de ce nu se folosesc inca pe statiile spatiale sau vehiculele orbitale gravitatie artificiala- adica aia simulata, folosind forta centrifuga (un cilindru rotit cu viteza constanta)? Motivul ar fi costurile sau sunt si alte motive? Ca ma gandesc ca ar util in special pentru cei care stau mult timp in spatiu, macar ar putea sa doarma sau sa se duca la buda in conditii apropiate de cele de la sol.``
=NO COMMENT

Edited by eu2013, 14 January 2014 - 16:50.


#75
mymothman69

mymothman69

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,035
  • Înscris: 16.01.2006
Pana la urma, varianta cu utilizarea unui planetorid drept nava nu e varianta cea mai economica? Are ceva gravitatie , ofera protectie primara impotriva radiatiilor si a micrometeoritilor, si poate fi o sursa de materii prime, este reutilizabil.

Off topic, apropo de eu2013:

Attached Files


Edited by mymothman69, 15 January 2014 - 09:35.


#76
XORIAN_L

XORIAN_L

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,198
  • Înscris: 01.10.2009

View Postmymothman69, on 15 ianuarie 2014 - 09:27, said:

Are ceva gravitatie
Nu are cine stie ce. Pe asteroid cantaresti cateva grame. Daca-ti flexezi genuchii, ai zburat definitiv de pe el.

#77
mymothman69

mymothman69

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,035
  • Înscris: 16.01.2006
Se pare ca pentru zborurile pe perioade lungi revine solutia cu invarteala navei:

Riscurile reprezentate de microgravitaţie pentru vederea astronauţilor pot pune capăt visului de a cuceri Planeta Roşie

"Recent oamenii de ştiinţă au înţeles că misiunile prea îndelungate în spaţiul cosmic, aşa cum ar fi o eventuală misiune cu echipaj uman spre Marte, pot afecta grav şi probabil chiar iremediabil vederea astronauţilor, iar cercetătorii de la NASA desfăşoară o serie de proiecte de cercetare pentru a înţelege mai bine natura acestei probleme, conform unui material publicat de SPACE.com.

"Despre această problemă nu ştim încă foarte multe lucruri, cu excepţia faptului că ne poate opri din drumul spre Marte", a comentat Mark Shelhamer, cercetător-şef în cadrul Programului Human Research al NASA de la Centrul Spaţial Johnson din Houston.

Corpul astronauţilor suferă în condiţiile de microgravitaţie din spaţiu. Spre exemplu, dacă astronauţii nu urmează un program strict de exerciţii fizice în timp ce se află în misiune pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), musculatura li se atrofiază, iar oasele pierd calciu, devenind din ce în ce mai friabile cu cât perioada de şedere în spaţiu este mai lungă.

Însă călătoriile spaţiale pot afecta şi vederea. Oamenii de ştiinţă au fost conştienţi de acest risc reprezentat de călătoriile în spaţiu pentru ochi de mai mulţi ani, însă abia acum au început să înţeleagă cât de serioasă este problema.

"În ultimii 40 de ani au fost semnalări cu privire la pierderi ale acuităţii vizuale legate de misiunile în spaţiu", conform unui raport al NASA din 2012. "Până recent se credea că aceste probleme sunt trecătoare, însă o comparaţie realizată prin analize oculare pre şi post ieşire în spaţiu a identificat un risc potenţial de afectare permanentă a vederii din cauza expunerii la microgravitaţie".

Această problemă nu este restrânsă la câţiva astronauţi. Începând cu anul 1989, examinările la revenirea din misiune realizate pe 300 de astronauţi american au demonstrat că 29% dintre membrii echipajelor navetelor spaţiale (care au stat câte 2 săptămâni în spaţiu) şi respectiv 60% dintre astronauţii din echipajele ISS (misiuni de 5 - 6 luni pe orbită) înregistrau o degradare a acuităţii vizuale, conform unui raport publicat anul acesta de Academia Naţională de Ştiinţe a SUA.

Deşi nu sunt siguri, medicii sunt de părere că aceste probleme de vedere ar putea fi provocate de creşterea presiunii intracraniene pe perioada misiunilor în spaţiu. Lichidul cefalorahidian se mişcă liber prin cutia craniană, în spaţiu, ceea ce nu se întâmplă pe Pământ, unde mişcarea sa este limitată de gravitaţie.

"Presiunea crescută a lichidului cefalorahidian, care înconjoară creierul, afectează nervul optic şi apasă asupra părţii din spate a globilor oculari", conform lui Shelhamer.

În aceste condiţii astronauţii pot pierde din acuitatea vizuală, iar aceste probleme pot persista pentru lungi perioade de timp după revenirea pe Pământ şi în unele cazuri pot fi ireversibile, ceea ce reprezintă o problemă majoră pentru viitoarele misiuni de lungă durată, cum ar fi o eventuală misiune spre Marte, a mai adăugat el.

Ţinând cont de tehnologiile actuale de propulsie în spaţiu, zborul spre Marte ar dura, în cel mai bun caz, un an, la care se adaugă şi timpul pe care astronauţii îl vor petrece la suprafaţa planetei.

O posibilă metodă de a combate efectele negative ale microgravitaţiei asupra organismului astronauţilor ar fi gravitaţia artificială obţinută în nişte navete cosmice rotative.

"Echipajul ar putea fi trimis la culcare atunci când naveta începe să se învârtă, şi astfel ar dispune de 8 ore pe zi de gravitaţie artificială care ar pondera efectele negative ale microgravitaţiei", a susţinut Shelhamer, oferind o posibilă soluţie pentru această problemă

#78
benis

benis

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 29,076
  • Înscris: 04.02.2011
Sau mai bine crești și câteva plante de marijuana, aceasta rezolvă 2 probleme simultan, și cea cu presiunea intraoculară și cea cu stresul psihologic cauzat de călătoria lungă.

E foarte greu să faci să se învârtă și să se oprească naveta, ar consuma energie, iar să se învârtă non-stop iară nu-i bine, dacă apare un defect ce trebuie remediat în exterior, e tare greu de rezolvat.

#79
XORIAN_L

XORIAN_L

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,198
  • Înscris: 01.10.2009
E bine sa te ocupi cu agricultura pe statie, nu doar marijuana, ceva rosii, ceapa, usturoi, castraveti. E relaxant.
O prostie iesitul in spatiu pentru reparatii. Foarte riscant. Ar trebui lucrat cu roboti de teleprezenta si ochelari oculus rift.
Cat despre plictiseala, exista facebook plus o colectie de videogames. Ar fi bine sa angajeze si ceva prostituate de lux, contract pentru tot sejurul.

#80
eugenrau

eugenrau

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 465
  • Înscris: 27.02.2008
Lipsa gravitatiei nu reprezinta o problema pe intervale de timp scurte.Insa devine o mare problema cand ne gandim la un drum spre Marte (eventual si inapoi).La intervale de timp de de genul a 180 zile (6 luni) si peste, lipsa gravitatiei are ca rezultat atrofierea musculaturii, decalcifiere si o stare fizico-psihica destul de proasta.Se pare ca pentru Elon Musk nu este o prioritate, adica nu o prima proritate.Si se pare nici radiatiile/scutul antiradiatii.La primele misiuni nu vor fi turisti ci cosmonauti antrenati si cu conditie fizica buna.Pentru el numai siguranta misiunii si cosmonautilor este importanta.Adica sa nu explodeze ceva si sa se intoarca in viata.Nu exclud ca se poate gandi si la costuri mai mari.Orice gram in plus costa.Nici nu si-a batut mult capul cu solutii concrete de generare a GA.I sa aratat o propunere cu 2 rachete Starship gemene care sa fie distantate cu ceva lonjeron sau cablu apoi rotite.A zis ca e bine asa (!?).Mai exista o alta propunere ca racheta sa fie facuta din alipirea a 2 sectiuni longitudinale ale rachetei si apoi rotite.
Eu vin cu o propunere care este simpla si sigura.Este cumva o taiere a nodului Gordian.Am gasit cu surprindere ca centrul de greutate al unei nave-racheta gen Starship este pe undeva chiar in mijloc.Atunci de ce sa nu se ralizeze separarea, divizarea rachetei chiar la mijloc? Apoi sa fie indepartate fiind unite cu un lonjeron+ cablu pentru siguranta.Odata cu indepartarea, inceperea rotirii.Norocul este ca o jumatate contine rezervoarele de combustibil si motoarele ia cealalta jumatate cargo-bay contine mijloacele de sustinere a vietii si echipajul.Eu vad o lungime a tether=legaturii intre cele doua jumatati de cca 100 m pentru a obtine gravitatie spre 1g si o turatie rezonabila.Cu cat este mai mica cu atat nu se mai discerne diferenta intre gravitatia naturala si cea artificiala.(+ efecte secundare minime).In apropierea lui Marte, realipirea jumatatilor se face f.simplu, sucesiunea operatiilor in sens invers.Probabil trebuie franare, altfel la micsorarea lungimii legaturii turatia creste.Propun ca articulatiile si legaturile intre cele doua jumatati si lonjeron sa permita rotirea.Pentru ca i-mi e teama ca nu cumva toata cosmelia sa intre intr-o miscare de rotatie necontrolata, situatie in care pot aparea forte mari care sa rupa elemente structurale.Elon Musk va trebui sa se ocupe si de scutul de radiatii si de gravitatia artificiala pentru ca nu poate lua banii turistilor si apoi "sa-i lase in gara" intr-o stare jalnica, decalcifiati, cu probleme psihice, cel mai posibil epave umane.

#81
papagalu_motzat

papagalu_motzat

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 612
  • Înscris: 16.10.2021
Are Elon Musk planu facut de mai bine de 20 de ani.
Ce a fost greu s a facut , acuma e o bagatela
https://www.go4it.ro...nisti-18719104/
Intre timp s a mai rutinat si el , pregateste terenul.
O gramada de oameni vor muri in drumul catre Marte.
https://www.b1tv.ro/...rte-366311.html
Zic totusi ca macar pana la Luna n ar fi probleme sa se moara pe capete , a au plimbat altii la greu pe Luna in urma cu 70 de ani.
Astept Luna , sa vedem oameni pe Luna .
Nu ca am muri de curiozitate , dar astia de la NASA , zgarciti rau la buget , nu mai vor de 70 de ani sa se duca pe Luna.

#82
XORIAN_L

XORIAN_L

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,198
  • Înscris: 01.10.2009
Ca sa fiu on-topic, se cheltuie bani de pomana cu Marte. Acolo nu se pot intemeia colonii umane, din cauza gravitatiei mici. Si daca in spatiul cosmic poti genera gravitatie artificiala, pe planete nicio sansa.

#83
papagalu_motzat

papagalu_motzat

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 612
  • Înscris: 16.10.2021

View Postmymothman69, on 18 decembrie 2013 - 15:56, said:

Stie careva de ce nu se folosesc inca pe statiile spatiale sau vehiculele orbitale gravitatie artificiala- adica aia simulata, folosind forta centrifuga (un cilindru rotit cu viteza constanta)? Motivul ar fi costurile sau sunt si alte motive? Ca ma gandesc ca ar util in special pentru cei care stau mult timp in spatiu, macar ar putea sa doarma sau sa se duca la buda in conditii apropiate de cele de la sol.

Sa presupunem ca ar fi utilizabila acea gravitatie simulata .
Care ar fi beneficiul?
In afara de crearea unui climat asemanator cu cel de pe Pamant pentru astronauti?

Statia aia spatiala tot pe acolo se plimba pe la 250 de km de Pamant.
Ambitiile omenirii sunt cu totul altele.
Drumul spre Luna , spre Marte.

Presupun ca ar fi foarte dificil de realizat ceva gen gravitatie simulata concomitent cu zborul catre LUNA.
Raman inca nelamurite intrebarile , de ce nu se duc pe Luna , daca i asa banal , insa facem planu pentru Marte , ducem oameni acolo , zeci de mii , sute de mii , parca i am duce cu barca pe rau , asa ni se prezinta.

O alta nelamurire pe care o am , este daca tot nu se duc pe Luna , de ce macar nu se plimba cu rachetele alea putin mai sus pe la 30 000 de km , doar stim ca pe acolo se plimba satelitii geostationari.

De ce nu se face nimic din toate astea?
Hai sa vedem ce s a realizat in 20 de ani cu programul lui Elon Musk.
Ne ducem cu racheta la 100 de km sau la 300 de km unde e statia spatiala.
Altceva nimic in 20 de ani.

#84
lydaer

lydaer

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 19
  • Înscris: 21.05.2016
wow, am avut ceva de citit.....gravitatia artificiala - impropriu spus- este modalitatea prin care noi.....odata aflati in spatiu, incropim un sistem care sa ne redea conceptul de sus/jos. Solutia simpla ar fi forta centrifuga a unui sistem mai maricel-pe care nu-l avem....ca sa stam cu picioarele pe ceva caruia sa-i spunem podea. Deocamdata e inutil pentru ce avem noi acum. Parerea mea este ca la acest moment statia spatiala nu poate suporta o adaptare care sa-i creeze, impropriu spus, gravitatie artificiala. Forta centrifuga este deja folosita de statie pentru a se orienta. Orice modificare ar presupune o interventie directa asupra acestui sistem iar consecinta ar fi ca ne cade coshmelia de pe orbita...Daca exista un program care sa introduca aceasta gravitatie artificiala pe statia spatiala, cel mai probabil sa va implementa fix la sfaritul vietii acestei statii, cand nu va mai conta daca experimentul reuseste sau nu dar vor conta informatiile obtinute astfel. Deci raspunsul ar fi: nu merge sa folosim gravitatia artificiala pe ce avem noi construit pana acum

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate