Racheta romaneasca "serioasa" lansatoare de sateliti

Sunt multe lucruri neclare pe situl ADDA

Citez de pe pagina: http://www.addastron...eal/#guidelines

(1)

Quote

Ne apucam de microsatelit fara a avea lansatorul orbital?! Nici macar racheta suborbitala nu s-a realizat.

(2)

Quote

In primul rind ca racheta din 15 Iunie 2010 s-a ridicat citiva km (nu este foarte clar citi) dar nu a depasit altitudinea la care zboara avioanele de pasageri. Deci, nu se poate vorbi de "Racheta Suborbitala" pentru ca RT-759M nu a atins nici pe departe spatiul (100 km altitudine, vezi: http://en.wikipedia....tal_spaceflight) .
Pe de alta parte, ce se intelege prin "testarea cu succes a modulului suborbital"? Este vorba cumva de acea platforma inertiala care a transmis date? Inca ceva, vad ca se pune semn de egalitate intre complexitatea realizarii acestei platforme de telemetrie si MRC (Motorul Racheta Combinat). Scuze dar punerea la punct a MRC-ului este o treaba de 100 mai complexa decit constructia circuitului de telemetrie.
Inca o intrebare: Ce alte experimente majore a efectuat ADDA inainte de 15 Iunie 2010. Din citat se deduce ca au mai fost si altele.

(3)

Quote

Pe 15 Iunie 2010 a zburat o racheta militara tinta RT-759M. Nu reiese din nici o parte ca motorul sau ar fi facut de ADDA si mai ales ca acesta ar putea fi folosit, fara modificari majore, pentru o racheta spatiala.

(4)

Quote

Cu ce motoare se va ajunge la 3.8 km/s, viteza de la care accelereaza treapta a treia?

(5)

Quote

In Romania sau pe plan international?

(6)

Quote

Inteleg ca Prof. Radu Rugescu este un om la 70 ani, daca era student in 1962. Ce carti in domeniul rachetelor a scris si cine va continua proiectul lansatorului orbital romanesc dupa ce dl. profesor va fi prea batrin sa se mai ocupe?

Edited by roaca, 20 September 2013 - 20:29.

(7)

Quote

Sursa: http://www.addastron...eal/progres.php

Cit de curind?

 picpro52, on 20 septembrie 2013 - 18:59, said:

Așa cum ați intuit, nu este domeniul meu și unii termeni nu îmi sunt familiari. Îmi cer scuze. Eu sunt purtătorul de cuvânt și am intrat în gura lupului, conștient că de obicei această combativitate, dacă nu e gratuită, vine din dezamăgirea oamenilor care cred în continuare că se poate construi ceva în România în domeniul acesta, având în vedere rateuri chiar de la case mai mari. Am apărut aici pentru că nu este nici un inginer care se ocupă direct de sistemele de propulsie sau de rachetă care să fie disponibil, toți lucrează pe brânci. Am decis că e mai bine să intervin cu informațiile mele, așa limitate cum sunt, decât să las să existe doar tabăra care speculează (pe bună dreptate).

1. Organizația este ADDA SRL - Asociația Dedicată Dezvoltării în Astronautică SRL, născută în 1991, cu profil de OC (Organizație de Cercetare - ceea ce înseamnă că avem stipulat și suntem obligați să lucrăm non-profit, sau cu profit reinvestit total în cercetare, diseminare și educație). Domnul Profesor Dr. Ing. Dragoș-Radu-Dan Rugescu de la UPB/Aeronave este fondatorul, liderul și „locomotiva”/turbina acestei companii. Fără Domnia sa și munca sa asiduă nu s-ar putea face nimic. Nu ar fi putut fi atras în scheme deci, deoarece întreaga organizație este rodul muncii dumnealui, de la 0. Uniunea Europeană încurajează pe cât posibil inițiativele de cercetare pornite din unviersități care produc companii/spin-off-uri de cercetare.
3. Unica sursă de finanțare o reprezintă contractele cu statul român, cu Ministerul Educației prin UEFISCDI - Parteneriate în domenii prioritare. Nu avem nici un sponsor și nici o donație, nici un contract cu nicio echipă de PR. Eu sunt responsabil și cu imaginea. Pe de altă parte nu putem divulga orice. Eu am dat informații din bucătăria interna pe cât mi s-a permis și pe cât mi-a permis Domnia sa, care are „last word” dar care este de multe ori prea ocupat.
2. Programul intern NERVA al ADDA reprezintă o continuare a obiectivelor contractului NERVA (82076) de acum câțiva ani, care a fost sever subfinanțat. Mai multe detalii găsiți la adresa respectivă. Am decis să continuăm prin propunerea a noi proiecte referitoare la lansatorul NERVA, cel mai recent în lucru fiind ORVEAL, dar urmează și altele. Prin competiție națională s-a mai câștigat unul în acest an. După cum probabil cunoașteți, evaluările proiectelor de cercetare sunt foarte serioase și reprezintă deja un examen dat de ADDA.

Dacă îl cunoașteți personal pe Domnul Profesor, îi cunoașteți determinarea și ambiția. Nu numai că nu are doar ca scop plasare pe orbită a unui nanosatelit, ci și dezvoltarea sau mai bine zis revitalizarea astronauticii în România (unde a fost industrie berechet) după reperele rigurozității germane. Poate sună pompos, a reclamă, dar acesta este adevărul și este cum ați spus, printre puținii specialiști care nu vorbește în necunoștință de cauză. De fapt, nu vorbește de loc. Am vorbit eu în locul Dumnealui.

Obstacolele cele mai mari sunt birocrația și finanțarea, nicidecum pregătirea sau voința.

 Tin_Tin, on 20 septembrie 2013 - 10:41, said:

Obiectivele erau testarea autopilotului. Diferențele dintre echipamente incudeau, printre altele, senzori mai buni/scumpi, un computer de bord mai bun, și echipamente de transmisie mai bune.

 roaca, on 20 septembrie 2013 - 21:06, said:

Atât de curând cât îmi va fi permis din partea echipei care a scris respectivele lucrări, și care este momentan foarte ocupată. Asta în cazul în care nu există înțelegeri de cedare a drepturilor de publicare. Voi încerca să sugerez ca pe viitor sistemul să fie diferit (să putem măcar să le urcăm pe site la noi).

 roaca, on 20 septembrie 2013 - 20:06, said:

1) Se lucrează pe rând, și citatele reprezintă rezumate ale obiectivelor proiectului, respectiv culminarea cercetării de patru ani din cadrul respectivului proiect care va include și acel MRC. Unele citate trebuiesc rescrise, dar numai cu permisiunea Domnului Profesor.
2) Suntem conștienți de neclaritățile care pot exista în exprimare. Prioritatea zero o reprezintă munca de cercetare. Cu ajutorul dumneavoastră și la insistențele echipei care se ocupă de imagine vom clarifica pe cât posibil totul în timp. Voi reveni mai târziu după ce mă voi documenta cu privire la detaliile experimentelor pre-NERVA; în minte îmi vin acronimii ORPHEE și NANOPROP (FP7) dacă puteți găsi informații pe internet;
3) Următorul zbor ar fi trebuit să conțină autopilotul. Puteți găsi în lucrările publicate informații de unde reiese că fără modificări majore vectorul militar ar putea fi folosit pentru proiectul discutat, inclusiv simulări cu diverse configurații ale treptelor și ale modificărilor care trebuiesc efectuate la exterior. Din nou simt nevoia să repet, datorită crizei și subfinanțării detaliile se pot schimba, în loc de motorul original, a apărut MRC, cu performanțe mult superioare. Și alte detalii s-au schimbat, în funcție de idei/finanțare.
5) Și în România și pe plan internațional. Spre exemplu motorul aflat în lucru este un concept cu totul nou. Nu este MRS nici MRL nici MRH (hibrid).
6) Da, Domnul Profesor are 69 de ani. Biografia și CV-ul dumnealui îl puteți găsi online cu o căutare scurtă. Voi insista pentru includerea unui CV pe pagina companiei. Domnia sa lucrează împreună cu o echipă de cercetători dar și alți Domni Profesori. Nu pot specula despre evenimente atât de îndepărtate în timp, oamenii buni sunt puțini în acest domeniu dar există. Deasemenea, cum am repetat de câteva ori, lucrăm direct și cu parteneri industriali cunoscuți.

Edited by ADDA_astronautica, 20 September 2013 - 21:45.

Quote

Testarea autopilotului pentru ce? Pentru RT-759M?

Quote

Din tot ce am citit despre Nerva rezulta ca modificarile sunt majore pentru a transforma un RT-759M sau un S-75 in lansator orbital. Am vazut un articol de-al Prof. Rugescu cu cluster de motoare la treapta 1.

Quote

S-a publicat ceva despre el? Nu mai exista nimic asemanator la nivel international? Este noutate absoluta?

Edited by roaca, 21 September 2013 - 00:10.

 ADDA_astronautica, on 20 septembrie 2013 - 21:38, said:

As zice ca primul lucru care lipseste e o descriere completa si cat mai clara a proiectului, asa cum este la momentul de fata.
Poate ca datele vor aparea pe site atunci cand acesta va fi reorganizat dar pana atunci poate putem continua aici cu lamurirea unor detalii:

1. Prima treapta va fi reprezentata ca si in proiectul original de trei MRS? Vor fi identice cu prima treapta a RT-759M sau vor fi convertite la noul tip de motor aflat in cercetare?

2. Treapta a doua va folosi acelasi MRL ca al RT-759M, cu modificarile preconizate initial sau se va renunta complet la solutie, dat fiind ca la un moment dat stocul de rachete militare se va epuiza?

3. "Nu avem nici un sponsor și nici o donație, nici un contract cu nicio echipă de PR" Este o legatura de cauzalitate aici dar este ceva intentionat? Altii au demonstrat ca romanii pot sprijini prin donatii o idee in care cred. Este modalitatea asta de finantare exclusa din start?

In al doilea rand lipseste o prezentare a dinamicii proiectului: s-a plecat de la ideea X, s-a testat, nu a mers sau nu s-a gasit finantare, s-a renuntat si acum proiectul prevede Y. Ar face foarte mult pentru castigarea credibilitatii, importanta poate in perspectiva punctului 3 de mai sus.

Am urmarit interviul de mai jos dat de prof. Rugescu la TVR:
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/PtAI7okxY14?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Quote

Asta nu este raspuns ci inducere in eroare.

Quote

Nu este nici un secret. A se vedea rachetomodelul cu stick inertial despre care am pomenit mai sus.

Quote

Cu alte cuvinte: cercetare, proiectare, realizare, lansare, urmarire racheta + satelit = maxim 5 milioane Euro?!
Daca cineva imi arata ca vreo tara din lume poate construi o racheta orbitala, cit de mica, cu doar 5 mil. Euro atunci eu ma retrag de pe forum pentru totdeauna deoarece nu mai este nimic de dezbatut.

Edited by roaca, 21 September 2013 - 01:35.

Am gasit in final brevetul pentru Motorul Racheta Combinat (MRC) despre care se spune ca este cu totul si cu totul nou
vezi:  CerereBrevetMotorRachetaCombinat.pdf   609.86K   8 downloads
Sincer vorbind, acest MRC este o versiune de motor hibrid (MRH).
Problema principala consta in faptul ca motoarele hibride sunt in faza pionieratului de vreo 75 ani. Chiar daca MRC-ul profesorului Rugescu va fi perfectionat vreodata procesul va dura cel putin 20 ani.
Motorul Combinat este ceva experimental nu sa-l pui in viitorii 5 ani pe o racheta orbitala si, in plus, nu este clar deloc ca cei doi reactanti solid si lichid (carburantul si comburantul) vor reactiona la eficienta superioara celei atinse in motoarele MRS si MRL.

Edited by roaca, 21 September 2013 - 08:10.

 roaca, on 21 septembrie 2013 - 01:29, said:

Mda...Sincer, m-a dezamagit. Si cand a bagat-o p-aia cu " Hermann Oberth a lansat pe plan mondial tehnologia aerospatiala", parca eram pe vremea lui Ceausescu cand raportam noi si noi succese.
Se mai schimba omul....
Iar suma avansata de domnul profesor arata ori ca e rupt de realitatile economice ori a gasit vreo reteta miraculoasa.
Astept sa ne explice Dragos ce si cum (desi nu a raspuns inca la tot ce-l intrebam mai devreme).

 roaca, on 20 septembrie 2013 - 23:56, said:

Ar fi fost primul pas validator pentru dezvoltarea unui autopilot fie pe RT-759, fie o rachetă cu totul nouă. Problema rămâne deschisă de vreme ce nu a fost încă validată experimental.

Detaliile modificărilor s-au schimbat în timp, acestea acumulându-se, într-adevăr neffind o sarcină simplă. Dar orice modificare exterioară sau grupare („clustering”) vedeți, este mult mai simplă decât modificări aduse la motor. Sau cel puțin așa înțeleg eu. Bineînțeles că sunt mai multe probleme speinoase de rezolvat precum pornirea cât mai „în același timp” a clusterului dar și aceste probleme au rezolvări studiate și sugerate.

Nu există nimic asemănător la nivel internațional, este o noutate absolută, brevetată și la care se lucrează din greu pentru validarea experimentală chiar în această fază de proiect.

 roaca, on 21 septembrie 2013 - 01:29, said:

Am să încerc o explicație personală:
Întrebarea s-a pus în stilul „da' cât e halatul”. Nu văd nimic în neregulă cu răspunsul, altfel s-ar fi înțeles  că era un rachetomodel care a fâsâit un pic. Dumneavoastră trebuie să rețineți că emisiune a fost pe TVR Info și deci a adresat mai puțin un public pregătit riguros din punct de vedere tehnic; pentru care cel mai important lucru nu este neapărat cercetarea propriu-zisă din spate, care poate fi prea complexă pentru a fi înțeleasă, ci obiectul aruncat cu viteză în sus.

Motivul pentru care nu ați mai auzit despre noi a fost tocmai acesta: dacă cineva nu se ocupă în mod activ să ne promoveze, cercetătorii muncesc fără să se știe. Lumea nu cunoaște ce fac/ Cum e mai bine? Reclamă sau fără reclamă? Dacă apărem la televizor nu e bine, dacă nu apărem, iarăși nu e bine.

Estimarea de maxim 5 milioane de euro s-a făcut în condițiile în care se lucrază cu vectori militari dați spre fier vechi (între timp m-am interesat, respectivii vectori au termen de garanție al combustibilului expirat deja, fiind produși acum peste 23 de ani, ei urmează să fie aruncați, echipa ADDA doar îi va prelua după ce Armata va renunța la ei complet în 2015, după o extensie de timp, fiindcă trebuiau inițial aruncați deja) și în condițiile folosirii unor facilități care deja există dar trebuie renovate, precum Poligonul de la Făgăraș, unde în trecut se făceau cercetări în domeniu (inclusiv producție) pe vremuri. Așa cum am spus, ADDA are în plan o revitalizare a zonei care deja s-a început. Așadar: vectori militari care vor fi aruncați + o renovare a unor facilități care pot fi folosite special pentru dezvoltarea acestui domeniu + experiența ADDA în proiectare și dezvoltare și a partenerilor în fabricație. Cifrele nu au fost aruncate în vânt, s-a calculat totul la momentul interviului. Firește că acele calcule trebuie revizuite conform noilor planuri.

 Tin_Tin, on 21 septembrie 2013 - 00:53, said:

Mă voi interesa ca să vă răspund în legătură cu 1. În legătură cu 2, nu se poate renunța deocamdată la vectorii militari, costul și capacitatea României de a construi de la zero o rachetă nu ne-ar oferi mult optimism în momentul de față - în această privință înțeleg scepticismul exprimat mai sus referitor la costuri. Bineînțeles că la nivel de dorințe și planuri de viitor cu toții dorim asta, dar NERVA a plecat de cele mai realiste premise posibile legate de conversiune/utilitate/cost. Dacă se poate face ceva pe bani puțini, folosind tehnologie deja existentă și facilități care deja există cel puțin parțial, nu vedem altă cale. Și chiar și așa costă destul de mult.

3) Nu este nimic intenționat, din păcate. Este rezultatul faptului că aproape toți din ADDA lucrează la cercetări; Domnul Profesor Dr. Ing Rugescu îi place să tacă și să facă, pentru a nu aduce o impresie proastă asupra activității din domeniul aerospațial, și ați văzut și dumneavoastră de ce, lumea bineînțeles pune presiune, ceea ce e absolut normal; când sunt termene de îndeplinit pentru noi înșine și pentru Minister inclusiv eu dau mâini de ajutor acolo unde pot.

Având în vedere cifrele vehiculate mai sus referitoare la bugetul unui proiect cap-coadă, care se vor fi schimbat din 2010, cred că e realist din nou să spunem că România nu e pregătită să sprijine financiar la acest nivel o inițiativă ca aceasta decât prin sprijin guvernamental. Nu trebuie exclus nimic evident, dar ne ghidăm și noi după realități, organizații mult mai puternice la nivel de imagine decât noi nu strâng banii necesari cercetării, și dacă îi strâng, vin cu etichete aplicate datorită reclamei. Noi suntem altfel. Și dacă ne-am ocupa de imagine, investing banii care sunt necesari 100% pentru cercetare, iarăși ar lăsa o impresie proastă și nu ne-am simți bine. Vedeți doar ce reacții puternice au fost când am încercat eu să fiu mai PR-ist.

 picpro52, on 21 septembrie 2013 - 09:52, said:

Din nou consultați explicațiile de mai sus referitoare la suma respectivă.

Răspunsul a venit în condițiile în care mereu ni se adresează întrebarea: „ce căută românii să umble cu rachete”, alături de multe alte întrebări care sunt sigur că au fost adresate și dumneavoastră „ce ne trebuie nouă rachete/rezolvați problemele de pe Pământ întâi/România nu e în stare de rachete fiindca nu a fost niciodată” etc. adică obiecțiile standard referitoare la activitatea noastră, obiecții care pe noi ne afectează foarte mult, deaorece depindem de fondurile de stat, iar dacă populația nu înțelege importanța cercetării în domeniu, noi putem rămâne fără finanțare, lucru care deja e parțial adevărat de la NERVA încoace.

Edited by ADDA_astronautica, 21 September 2013 - 11:07.

E o mica problema aici, nu cred ca armata poate ceda spre ADDA echipamente expirate din mai multe motive.
Combustibilul expirat pune probleme de stabilitate si poate fi chiar periculos de manevrat, chiar si procedura de casare implica probleme de ordin al poluarii mediului.
Rachetele casate pot fi cel mult lansate doar cu motorul MRS pe care sa montati voi aparatura de monitorizare, in conditiile in care trebuie sa apelati la specialisti militari pentru manevrele necesare, si astia au salarii mari tot costuri mari vor fi.
Tot cu o racheta de modelism se poate testa mai convenabil din punct de vedere al costurilor.
Imi amintesc o poveste veche cand Ceausescu a facut o critica puternica la adresa invatamantului romanesc de la acea vreme (nu sa schimbat nimic intre timp) si anume a spus ca el a luat credite externe pentru a retehnologiza si dezvolta industria romaneasca dar invatamantul romanesc nu este capabil sa produca tehnicienii necesari pentru a lucra in aceasta industrie, si parca a fost si un decret prin care personalul tehnico-ingineresc de pe pozitiile de conducere din intreprinderile socialiste trebuia sa vina cu cel putin o inovatie pe an, si asa a inceput sa se reinventeze apa calda in industria romaneasca.
Cred ca eram tara cu cel mai mare numar de brevete pe cap de locuitor.
De atunci ne pricepem mai bine pe hartie dar cand ne lovim de realitate e alta problema, imi poate spune cineva de un motor clasic 100% romanesc? nici ala de mobra nu era facut de noi, ultimi ingineri romani adevarati de care am auzit au fost Vuia si Saligny, de restul nu am auzit, acum e plina tara de ingineri care sunt agenti de vanzari, daca ii pui sa desfaca un surub nu stiu ce cheie le trebuie

 Tin_Tin, on 21 septembrie 2013 - 00:53, said:

Vă mulțumesc pentru sugestie și mă voi strădui să includ informațiile în această formă la reorganizarea nervaorbital.ro. Va fi mai clar pentru toți. E bine că sunt prezent pe forum pentru că aflu părerea sinceră a oamenilor. Dat fiind faptul că nu s-a investit în imagine, nici eu și nici echipa mea nu am avut feedback legat de conținutul informațiilor prezentate care au fost puncte de plecare.

 eugeniusro, on 21 septembrie 2013 - 10:59, said:

Aveți dreptate. În țară la Făgăraș se produceau acele „tuburi” de propulsant solid, așadar în planul ADDA intră în principiu o revitalizare a producției, pentru înlocuirea celui expirat din vectorii discutați. Ceva mișcări s-au făcut acolo, nu doar de câtre noi. Reprezintă o alternativă cu mult mai ieftină decât importarea acelor tuburi de propulsant solid din Korea sau alte țări. Situația este următoarea, nici Armata nu dorește să mai înlocuiască propulsantul ar dori să scape de vectorii respectivi cu totul. Ar fi vrut de 3 ani dar asta este situația, până la urmă să fie utili cuiva și să nu fie aruncați la fier vechi.

Iar despre inginerie, nu rămâne decât să ne urmăriți în continuare pentru a vedea progresele noastre.

Iar sugestiile dumneavoastră le voi duce la mai departe la echipă.

 roaca, on 21 septembrie 2013 - 08:06, said:

MRC nu este MRH. Iar durata procesului de perfecționare, pe lângă că poate fi cu totul alta (chiar mai scurtă sau mai lungă de 20 de ani) nu are legătură cu faptul că MRC este o invenție care vine să adauge cunoștințe în domeniu, bazându-se pe tehnologia folosită dar îmbunătățind-o acolo unde Domnul Profesor este într-o poziție unică să știe ce este nevoie pentru o eficiență propulsivă din start mai mare, de la primele trageri. Arderile statice ne vor spune mai multe și vom avea împreună date să le analizăm, pentru că deja se intră în detalii de specialitate, unde nu vreau să mă bag, detalii care necesită ani și decenii de experiențp în domeniu, care sunt delicate și nu foarte intuitive. Confirmarea experimentală ne va spune ce și cum. Așa că haideți să le așteptăm. Cum bine s-a mai zis mai sus, pe hârtie e cum e, contează validarea în lumea reală, și sunt și eu personal foarte curios ce găsim/confirmăm/corectăm.

Edited by ADDA_astronautica, 21 September 2013 - 11:31.

Ce este acel Motor Racheta Combinat inventat de prof. Rugescu

Mai intii priviti urmatorul video care infatiseaza constructia si testarea unui motor hibrid (MRH):
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/TLPWqCMb7DE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Profesorul Rugescu a inlocuit, in MRC-ul sau, carburantul solid de pe video (cilindrul acela transparent din plastic cu o gaura perforata in lungul axei longitudinale) cu o substanta chimica, nespecificata in brevetul de inventie, si care ar reactiona mai eficient cu gazul pompat peste ea decit in cazul MRH-urilor obisnuite.

Problema este ca cei doi reactanti: gazul si solidul nu au formule specificate in brevet. Pot fi orice, raminind de vazut ce combinatie ar duce la o reactie mai completa si la o forta de tractiune cit mai mare.

Mai intii trebuie gasiti cei doi reactanti, lucru care presupune multe teste practice ce se vor intinde pe ani de zile.
Ideea MRC-ului profesorului Rugescu este practic aceeasi cu cea a MRH-ului unde cercetatorii cauta de zeci de ani combinatia de reactanti optima pentru a face MRH-ul viabil pentru rachete orbitale.

Maximum de eficienta se obtine daca comburantul este oxigen lichid iar tubul carburant este din hidrogen metalic gresesc oare?

Pe Pluto (-233 C) o racheta hibrida cu reactantul solid Oxigenul (temperatura solidificare -219 C) si cel gazos Hidrogenul ar avea mari sanse sa functioneze foarte eficient.

Edited by roaca, 21 September 2013 - 20:20.

Daca ramanem in domeniul rachetelor chimice parerea mea este ca amestecul oxigen-hidrogen este combinatia cea mai performanta, o racheta care combina un carburant solid cu unul lichid sau gazos nu are eficienta de ardere mai mare, doar simplifica instalatia de alimentare a motorului si permite un control al arderii comparativ cu rachetele cu combustibil solid, arderea eu cred ca se va desfasura in conditii mai proaste fiindca avem in ecuatie o camera de ardere care isi schimba forma, si va fi mai dificil de controlat frontul de flacara.

Racheta, de amatori, dotata cu electronica de bord care s-a ridicat la 36.8 km
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/rvDqoxMUroA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Este adevarat, datele (imaginile video) nu par a fi transmise prin radio ci recuperate la aterizare.

 roaca, on 21 septembrie 2013 - 19:03, said:

In ceea ce priveste substanta solida, site-ul ADDAstronautica ofera o indicatie: "Motor sursă este denumirea dată motorului rachetă cu propulsant solid (MRS) cu calibrul 57 mm, derivate din originalul german binecunoscut R-4, în care se exploatează combustia propulsantului solid A-121. Motorul sursă va fi supus unei transformări substanţiale pentru a deveni noul motor tip MRC, fără modificarea propulsantului solid existent."

 ADDA_astronautica, on 21 septembrie 2013 - 10:47, said:

Cum se va rezolva atunci problema combustibilului lichid actual care este foarte toxic si deci periculos de manipulat, mai putin potrivit pentru lansari civile low-cost?
Mai mult, odata ce Armata va renunta la toate tipurile de rachete ce folosesc tipul asta de amestec, va apare problema sursei de combustibil iar transferul unei cantitati mai mari nu e chiar o solutie, ridicand problema stocarii.

Se are in vedere inlocuirea combustibilului lichid pentru treapta a doua si daca da, atunci asta se va face in viitor, intr-un alt proiect sau lucrul e deja in desfasurare?