Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii
 Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...
 Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor
 Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android
 

Racheta romaneasca "serioasa" lansatoare de sateliti

- - - - -
  • Please log in to reply
175 replies to this topic

#163
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
"Due to their weight and the extra plumbing required for their operation, vernier rockets are seldom used for new designs."
Sursa: http://en.wikipedia....ernier_thruster

#164
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Dupa ce motorul principal montat pe articulatie (al ultimei trepte) se detaseaza de satelit acesta isi poate controla atitudine prin roti de inertie sau alte mijloace specifice satelitilor cum ar fi microthrustere si care nu pot fi folosite la cirmirea rachetei.

Pentru controlul rotatiei rachetei in jurul axei de simetrie un singur "Vernier" este suficient.
"The Merlin engine for Falcon 1 had a movable turbo-pump exhaust assembly which was used to provide roll control by vectoring the exhaust."
Sursa: http://en.wikipedia...._engine_family)

Edited by roaca, 29 September 2013 - 07:28.


#165
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Un alt articol de tip inselatorie scris de prof. Radu Rugescu este Fuzzy Thrust Staging Kinematics for the Nerva Strap-on Boosters
Attached File  Fuzzy Thrust Staging Kinematics for the Nerva Strap-on Boosters.pdf   1.92MB   6 downloads

Din cauza imposibilitatii aprinderii simultane a motoarelor rachetei Nerva in varianta cu 3 boostere cit si a timplior neegali de ardere a combustibilului solid, pot apare desincronizari de pina la 0.5 secunde intre motoare ceea ce pare enorm la un timp mediu de functionare de 3 secunde.

Articolul isi propune sa analizeze care este influenta asupra zborului rachetei Nerva a dezechilibrului de forta intre boosterul din stinga si cel din dreapta. In acest scop este data o caracteristica de tractiune a unui booster plus niste ecuatii foarte generale care ramin nerezolvate (particularizat pe cazul rachetei Nerva). In final se trintesc niste concluzii potrivit carora, dat fiind dezechilibrul mare de forta si durata semnificativa pe care se manifesta acesta (0.5 secunde), functionarea rachetei Nerva cu trei boostere este foarte problematica, concluzii intuitive pe care oricine le-ar fi tras fara sa faca nici un fel de calcule.

Trebuie modelare numerica ca sa dai credibilitate unui studiu. Oricine stie ca exista rachete cu trei boostere tip SRM care functioneaza bine, mentinind o traiectorie dreapta (a se vedea clipul de mai jos). Daca un rachetomodel merge, de ce nu ar functiona si Nerva?
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/te9ymVmghCQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by roaca, 29 September 2013 - 22:52.


#166
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View Postroaca, on 29 septembrie 2013 - 22:46, said:

Din cauza imposibilitatii aprinderii simultane a motoarelor rachetei Nerva in varianta cu 3 boostere cit si a timplior neegali de ardere a combustibilului solid, pot apare desincronizari de pina la 0.5 secunde intre motoare ceea ce pare enorm la un timp mediu de functionare de 3 secunde.

Articolul isi propune sa analizeze care este influenta asupra zborului rachetei Nerva a dezechilibrului de forta intre boosterul din stinga si cel din dreapta. In acest scop este data o caracteristica de tractiune a unui booster plus niste ecuatii foarte generale care ramin nerezolvate (particularizat pe cazul rachetei Nerva). In final se trintesc niste concluzii potrivit carora, dat fiind dezechilibrul mare de forta si durata semnificativa pe care se manifesta acesta (0.5 secunde), functionarea rachetei Nerva cu trei boostere este foarte problematica, concluzii intuitive pe care oricine le-ar fi tras fara sa faca nici un fel de calcule.
Cea mai mare problema nu ar trebui sa fie diferenta de timp la aprindere intre boostere(care ar putea fi micsorata radical) ci timpul prea scurt de functionare(3 sec?) si rezistenta prea mare la inaintare pe care o creeaza(datorita cresterii ariei transversale si atingerii unei viteze prea mari intr-un timp f.scurt).Un booster ce functioneaza doar 3 sec este inutil pentru o racheta spatiala.

Quote

Trebuie modelare numerica ca sa dai credibilitate unui studiu. Oricine stie ca exista rachete cu trei boostere tip SRM care functioneaza bine, mentinind o traiectorie dreapta (a se vedea clipul de mai jos). Daca un rachetomodel merge, de ce nu ar functiona si Nerva?
Sunt rachete cu 4 sau 5 boostere solide(Delta IV sau Atlas V) si care functioneaza fara probleme.
Interesant este ca racheta Atlas V versiunile(411,412,511,512) au un singur booster solid(dispus lateral).
La fel de interesant este faptul ca racheta Atlas V(versiunea 551 cu 5 boostere solide ce a lansat sonda spatiala New Horizons) avea cele 5 boostere dispuse asimetric.

Edited by asterix1, 30 September 2013 - 01:27.


#167
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Eram pe punctul de a nu crede ca exista vreo racheta cu un singur booster SRM montat pe lateral insa se pare ca este adevarat:
http://www.spaceflig...tlas-v-551.html
Attached File  atlas_v_family_a single_SRM_booster_in_latteral.png   132.3K   8 downloads
Totusi, trebuie tinut cont ca motorul principal cu combustibil lichid care merge in paralel cu boosterul poate compensa dezechilibrul.

#168
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,549
  • Înscris: 02.10.2009
1) Problema diferentei de timp in pornirea motoarelor montate in paralel este mult mai serioasa decat s-a ilustrat in lucrare (din cale afara de teoretica oricum; sa se rezolve problema aceea cu aprinderea, altfel toata lucrarea si ce urmeaza dupa aia e facuta degeaba sau serveste doar ca "inca o lucrare" si nicidecum pentru a fi aplicata).

2) 0,5 secunde, raportat la timpul total de 3 secunde este mult, peste ceea ce se admite chiar si la rachetomodele. 0,1 secunde intrziere la aprindere este foarte optimist pentru combustibili vechi.
Ca veni vorba, din cate stiu, chiar si constructorii amatori de rachete care vor sa foloseasca motoare in paralel nu accepta niciodata sa instaleze decat motoare cat mai noi si din aceeasi cutie sau lot de fabricatie, numai motoare pastrate impreuna in acelasi loc si despre care sunt siguri ca au fost manipulate foarte atent, la transport, instalare, etc. Daca acolo se pune problema asa, sa ne inchipuim cum ar trebui pusa problema in cazul de fata!
3) Trebuie considerata situatia existenta adica boostere solide care functioneaza trei secunde, avand o anumita structura, rezistenta, montaj. Alea sunt si nu altele, trebuie adaptate la scopul propus.
S-a mentionat riscul folosirii de echipamente vechi la care  este foarte posibil ca sa existe diferente semnificative de la un motor la altul. Nu exista nici o referire in lucrare la efectul asupra stabilitatii si corectarea lui, in alea 3 secunde. Dezechilibrul urmeaza a fi corectat de aripile fixe care trebuie vazut daca sunt suficient de capabile pentru noua masa a rachetei, in conditiile unei viteze semnificativ mai mari. Lansarea sub un unghi foarte pronuntat fata de verticala, in conditiile in care cele 3 motoare sunt in linie inseamna o mare problema in plus. Eventuala contributie a vernierelor minune (daca sunt independente de ML) ar fi oricum neglijabila, fiind pozitionate prea aproape de centrul de masa la momentul respectiv si probabil ca efectul lor ar fi tardiv. chiar daca ar fi pornite, toate, simultan cu motoarele mari.
O propunere de a uniformiza tractiunea boosterelor, mentionata in treacat ca si "rezolvata" ar fi aceea care prevede o conducta de legatura intre cele doua boostere laterale sau chiar intre toate trei, cu scopul egalizarii presiunii din camerele de ardere. Asta e cu cantec insa.

4. Lucrul care socheaza de-a dreptul este ideea aceea cu separarea boosterelor. Odata ca se prevede separarea in doua etape (??) mai intai lateralele si apoi centralul si in al doilea rand mecanismul patrulater Posted Image.
Se intelege ca dat fiind faptul ca motoarele exista si au o anumita configuratie, nu se poate face orice, trebuie gasita o metoda de cupare/decuplare fara a afecta structura existenta. Nu vad in lucrare nimic referitor la influenta detasarii (extinderii) mecanismului asupra dinamicii zborului, chiar daca are loc pentru un timp foarte scurt. Eu banuiesc de ce nu se insista: efectul poate fi catastrofal pentru ca si acolo apar intarzieri, diferente, etc. Nu exista nici un sistem asemanator, la nici una din rachetele facute pana acum la care sa mai existe legatura articulata intre booster si corpul principal, dupa ce boosterul s-a deplasat din pozitia lui. Eu observ o bibliografie impresionanta atasata lucrarii, din care cel mult un sfert din lucrari au legatura cu subiectul, si parca intentionat s-a cautat un mecanism care sa fie original.
Realitatea este insa ca trebuie facut ceva original, pentru ca si cazul de fata este unul foarte aparte. Dar nu asa. Sistemul de legatura dintre booster si treapta a doua trebuie schimbat, treapta la randul ei trebuie consolidata semnificativ iar cele trei boostere separate simultan, fara nici un paralelogram si alte traznai.

Edited by Rosebud09, 30 September 2013 - 04:57.


#169
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Conform lucrarii, in cazul cel mai defavorabil:
0.1 secunde este diferenta timpilor de ardere a combustibilului dintre doua boostere diferite luate la intimplare ( |Tardere1-Tardere2| = 0.1 s )
0.5 secunde = diferenta timpilor de ardere + desincronizarea intre momentele de aprindere ( |Tardere1-Tardere2| + |t_aprindere1-t_aprindere2| = 0.5 s )

Edited by roaca, 30 September 2013 - 07:26.


#170
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Conducta de egalizare a presiunii care apare in figura 2 din articolul: RESULTS OF THE FIRST STAGE DEVELOPMENT FOR THE ROMANIAN ORBITAL LAUNCHER NERVA (Attached File  RESULTS OF THE FIRST STAGE DEVELOPMENT Nerva Rocket.pdf   507.83K   7 downloads) este, intr-adevar, ceva pur teoretic, idealist.
Attached File  Racheta Nerva 3 Boostere Egalizare Presiune.jpg   122.13K   2 downloads

Tinind cont ca un booster are 610 kg combustibil si arde in jur de 3 secunde, inseamna ca debitul de gaz generat este 203 kg/s.
La o diferenta de 0.4 s intre timpii de aprindere dintre cele doua containere (din stinga si dreapta) ar insemna ca o masa de gaz fierbinte de 0.4 s * (1/2)* 203 kg/s = 40 kg sa traverseze conducta de legatura iesind prin divergentul motorului inca neaprins.
Asemenea teava de 203 kg/s / 2 = 101.5 kg/s trebuie sa fie o conducta serioasa!

O alta problema este aprinderea combustibililui motorului intirziat dinspre capatul de sus al boosterului, de la gazul incandescent, lucru care va face ca motorul doi sa arda din doua parti atunci cind se va aprinde de la sursa sa obisnuita de startare. Asta inseamna o suprapresiune in boosterul intirziat care se va transmite in cel care s-a aprins primul, dind foc combustibilului de deasupra si schimbind total regimul de functionare al ambelor motoare care in loc sa functioneze 3 secunde vor functiona probabil 1.5 secunde, in caz ca nu explodeaza.

Ideea aceasta "geniala" cu egalarea presiunilor mergea la o problema cu baloane de sticla umplute cu gaz dar nu o poti aplica direct la rachete. Trebuie experimentat pe niste boostere la scara redusa sa vedem ce se intimpla. Este putin probabil insa sa se petreaca lucruri pozitive dar nu stii niciodata de unde sare iepurele. Poate se da peste un nou tip de dispozitiv exploziv sau cine stie ce fenomen util, nu la rachete ci la altceva.

Edited by roaca, 30 September 2013 - 08:45.


#171
eugeniusro

eugeniusro

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,032
  • Înscris: 21.08.2005
ar trebui facuta egalizarea jos, sau eventual folosit un ajutaj comun.

#172
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,549
  • Înscris: 02.10.2009
Legatura aceea este un lucru complicat si relativ ca si eficienta. Poate fi obiectul unei inventii.
Am intrebat un inginer de aici despre ideea asta si mi-a sugerat sa-mi pierd timpul cu ceva mai folositor.
Conducta, cu un diametru interior nu mai mic de 8-10 inci si un numar de cateva coturi la 90 grade, ridica probleme majore care implica modificarea capului elipsoidal al motorului, intarirea suplimentara a materialului acestuia si inca multe alte lucruri dificil de facut. Chiar toate astea rezolvate tot ramane incertitudine, e un proces dinamic foarte complex care necesita cunoasterea foarte dealiata a proprietatilor gazului si a conditiilor initiale: e suficient un “raspuns” de 0.2 sec, e acceptabila o pierdere de presiune pe teava de 1%, etc.
Practic  se face un motor nou, care trebuie testat si omologat.
E mult mai practic sa se realizeze un sistem de aprindere eficient, care sa asigure un surplus de energie, o mai buna distributie a acesteia. Efectuarea unor teste statice se impune de la sine.

#173
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View Postroaca, on 30 septembrie 2013 - 03:19, said:

Eram pe punctul de a nu crede ca exista vreo racheta cu un singur booster SRM montat pe lateral insa se pare ca este adevarat:

Totusi, trebuie tinut cont ca motorul principal cu combustibil lichid care merge in paralel cu boosterul poate compensa dezechilibrul.
Da ce sa nu gandim ca acel dezechilibru in cazul rachetei Atlas V este intentionat?
In fond orice racheta spatiala dupa ce se desprinde de rampa de lansare incepe sa se roteasca pana cand la final ajunge tangential la traiectoria de satelizare.

Edited by asterix1, 30 September 2013 - 18:43.


#174
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,549
  • Înscris: 02.10.2009
Booster-ul are ajutaj inclinat. Componenta orizontala a tractiunii creaza un moment (variabil) de rasturnare in timp ce componenta verticala majoritara un moment aprox. constant in directia opusa. Datorita "bratelor" mult diferite (10-15 m  pentru primul fata 1,75-1,85 pentru al doilea) pentru o parte importanta a functionaii boosterului diferenta de corectat de catre cele 2 verniere mari plus motoarele principale articulate este mica, deci nu este o problema deosebita de echilibru si intr-adevar poate fi un avantaj in mentinerea unei traiectorii foarte inclinate.

Nu e intentionat pentru inclinare, doar ca s-a considerat suficient un anume impuls si nu rentat montarea a doua axuxiliare, chiar mai mici.
Mai multe boostere, mai multa bataie de cap. De ex Delta 7925 are 9 boostere, nu chiar perfect uniform aranjate in jurul corpului principal (din care 3+3 se detaseaza la diferenta de 1 secunda iar celelalte trei abia atunci se aprind) toata compensarea se face din motorul principal si 6 verniere mici situate la baza. Vrenierele treptelor superioare sunt sub coif, deci inactive atunci.

La fel ca si la Ariane 3 sau 4, exista sisteme de arcuri care indeparteaza boosterul dupa ce legaturile au fost taiate pirotehnic respectiv cu gaz sub presiune. Totul dureaza fractiuni de secunda, practic nu exista nici un "mecanism", nici o piesa care se detaseaza separat, dar toate boostetele au articulatia de prindere principala sferica, mobila  iar restul prinderilor permit o foarte mica deplasare sau rotire. Astea ajuta la atenuarea erorilor de aliniere si de tractiune, reduc amplitudinea si frecventa vibratiilor transmise.

#175
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Simulator de SA-2 (S-75, V-75, V-750)
http://www.ausairpow...-Simulator.html
(asta asa pentru Ronald Rugescu, ca tot ii plac lui jocurile pe calculator)

#176
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Am gasit ca motorul Lambda 4T-4 folosit de o racheta japoneza pentru treapta a patra are un delta_v ideal peste 5500 m/s la o masa cu doar 25 kg mai mare decit MRC-ul la care lucreaza Rugescu si la dimensiuni care il fac numai bun de pus intr-un SA-2 (a se vedea imaginea atasata).
Attached File  Lambda 4T-4.jpg   40.9K   4 downloads
Un asemenea propulsor, cel putin teoretic, montat intr-un SA-2 modificat (varianta V.12 fara boostere laterale din articolul "NERVA VEHICLES, ROMANIA’S ACCESS TO SPACE") ar putea sa puna pe orbita carcasa de 15 kg a motorului.

Edited by roaca, 12 October 2013 - 19:07.


Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate