Fertilizatori si tratamente boli + daunatori. Metode chimice si bio.

Doar de Terrafertil pot spune ca este bun, mai ales pentru rezistenta plantei la boli.

 andidani, on 08 aprilie 2013 - 21:17, said:

Este bine pentru a avea ceva sanatos in gradina ta,mai ramane doar ceva insecticide si fungicide sa mai dai.

 cxd, on 09 aprilie 2013 - 11:28, said:

Se vad diferente vizibile cu Terrafertil?Cand le-ai administrat la pepeni,le-ai dat la cuib dupa ce au rasarit?

 NOSZTALGIA, on 09 aprilie 2013 - 10:45, said:

Salut Nosztalgya.Ai incercat la pepeni gainatul de gaina pus la fermentat si apoi administrat la cuib?Daca da,cum sunt rezultatele,ca am auzit ca sunt spectaculoase.

Edited by zscf, 09 April 2013 - 12:01.

 zscf, on 09 aprilie 2013 - 12:14, said:

Nu am lucrat pina acum decat cu ingrasaminte chimice[clasice si hidrosolubile],dar acum a venit o firma, care doreste expres pepeni fara folosirea nici unui produs chimic,oferta lor de pret este tentanta si incerc sa ma documentez si sa incerc macar pe o suprasfata de 0.5 ha, sa vad ce iese.

Eu zic ,ca daca mergi cu ingrasaminte organice nu ai cum sa nu fi in avantaj,face mai buna treba ca si cele chimice.Dupa ce vei folosi, sa vezi ca nu o sa mai folosesti doar pe 0,5ha.Tu cum ai administra terrafertilul?Ai face cu el fertilizarea de baza sau ai face fertilizare de baza cu gunoi de grajd si dupa care sa suplimentezi la cuib cu Terrafertil?

 zscf, on 09 aprilie 2013 - 12:14, said:

La cuib am pus, la plantare, pe o suprafata mica, a fost o experienta reusita, intarita si de un cultivator de gogosari.

 NOSZTALGIA, on 09 aprilie 2013 - 12:24, said:

Nosztalgia, de unde esti ? Vinde-ne si noua pontul cu firma aia.

Edited by cxd, 09 April 2013 - 13:00.

[Problema este ca cernoziomul nostru din sud [alexandria]nu prea raspunde la aplicarea de gunoi de grajd,de aia ma intereseaza despe ingrasamintele organice gen terrafertil si altele si am sa incerc sa cultiv de proba, pe o suprafata de 05.ha.Clientii sunt strict secreti[este o firma micuta din zona baneasa bucuresti]

Credeam ca era ceva export. Dar pretul poti sa-l spui ?

Edited by cxd, 09 April 2013 - 13:25.

 cxd, on 09 aprilie 2013 - 13:25, said:

Da, 1 leu pe kg, pentru toata productia obtinuta fara ingrasaminte chimice.

Ce scheme de plantare folositi la pepenii verzi,dar la cei galbeni?

1. Coada calului (Equisetum arvense)
Ce se recolteaza: toata planta, fara radacina.
Modalitati de extragere a substantelor active: macerat, infuzie, decoct (fierbere).
Reteta: 1 kg de planta proaspata la 10 litri de apa sau 150 g planta uscata la 10 litri de apa, la care se adauga 0,3% sapun, macerat de urzici 30 de minute si 1 sau 2% silicat de sodiu.
Folosire: diluat de 5 ori, prin stropire pe planta si pe sol.
Actiune: afide, acarieni (paianjenul rosu), pentru fortificarea plantei.


2. Urzica (Urtica dioica si Urtica ureas)
Ce se recolteaza: toata planta, fara radacina.
Modalitati de extragere a substantelor active: macerat
Reteta: 1 kg planta proaspata la 10 litri apa sau 200 grame planta uscata la 10 litri de apa.
Folosire: diluat de 10-20 de ori, prin stropire pe planta, la încoltire sau pe teren.
Actiune: tracheomicoze (furarioza). Prin udarea plantelor sau îmbaierea radacinilor si semintelor se favorizeaza cresterea.


3. Amestec de urzici cu coada calului
Ce se recolteaza: toata planta, fara radacina.
Modalitati de extragere a substantelor active: macerat la urzici, infuzie la coada calului.
Reteta: 1 litru macerat de urzici în amestec cu 0,5 litri infuzie de coada calului.
Folosire: diluat sau chiar nediluat, la încoltire si ulterior pe frunze.
Actiune: contra afidelor.

4. Vetrice (Tanacetum vulgare)
Ce se recolteaza: frunze si flori
Modalitati de extragere a substantelor active: infuzie, decoct.
Reteta: 300 grame planta proaspata la 10 litri de apa, 30 grame planta uscata la 10 litri de apa.
Folosire: iarna, pe planta, concentrat, contra acarienilor. Pulverizare pe planta, dupa înflorire, în dilutie 1/1,5 sau 1/2 , contra ruginii si fainarii. Toamna, pe planta, contra unor boli pe frunze la tomate.
Actiune: acarieni, fainare, rugina, boli tomate.

5. Feriga vulturului (Pteridium aquilinum) si feriga de padure (Dryopteris filix-mas)
Ce se recolteaza: frunze.
Modalitati de extragere a substantelor active: macerat, decoct.
Reteta: 1 kg planta proaspata la 10 litri apa, 100 grame planta uscata la 10 litri de apa (macerat), 5 grame pulbere mare la 0,5 litri apa de ploaie (decoct).
Folosire: Pe planta si pe sol, concentrat.
Actiune: afide, melci, limacsi, efect repelant în compost. Contra paduchilor lânosi – distruge coloniile de pe trunchiuri.

6. Revent sau rubarba (Rheum rhabarbarum)
Ce se recolteaza: limbul frunzei sau frunza întreaga.
Modalitati de extragere a substantelor active: decoct.
Reteta 1: 500 grame limb proaspat la 3 litri de apa.
Reteta 2: se face decoct de 20 minute din frunza întreaga, 1 kg frunze la 2 litri apa. Se adauga 1/100 sapun de casa.
Folosire: Pe planta, concentrat.
Actiune: Reteta 1 pentru tenii la praz, afide la fasole. Contra afidelor în general, reteta 2. Acidul oxalic, mai concentrat în partile subtiri ale frunzei, va pune capat invaziei de afide.

7. Tomate (Lycopersicum esculentum)
Ce se recolteaza: frunze.
Modalitati de extragere a substantelor active: macerat.
Reteta: doi pumni de frunze maruntite se freaca bine si se lasa la macerat în 2 litri de apa timp de 2 ore.
Folosire: Pe planta si pe sol, concentrat, în epoca zborului la fluturele verde sau tot timpul anului, la afide.
Actiune: afide, fluturele verde.

8. Pelin (Artemisia absinthium)
Ce se recolteaza: frunze si flori.
Modalitati de extragere a substantelor active: macerat, infuzie, decoct.
Reteta: 300 grame planta proaspata la 10 litri de apa sau 30 grame planta uscata la 10 litri de apa. Eventual se adauga 1% silicat de sodiu.
Folosire: primavara si în iunie si iulie, stropire pe planta, în dilutie 1/3.
Actiune: contra furnicilor, afidelor, contra ruginii la coacaz.


9. Macris (Rumex angustifolia)
Ce se recolteaza: radacina.
Modalitati de extragere a substantelor active: decoct.
Reteta: 150 grame radacina proaspata la 10 litri de apa.
Folosire: tot anul, pe teren sau pe planta, concentrat.
Actiune: previne fainarea la castraveti.


10. Romanita sau musetel (Chamomilla chamomilla)
Ce se recolteaza: flori.
Modalitati de extragere a substantelor active: infuzie.
Reteta: 50 grame flori uscate la 10 litri de apa.
Folosire: Vara, pe planta si pe sol, concentrat.
Actiune: dezinfectia semintelor, prevenirea îmbolnavirii rasadurilor, fortificarea plantelor. Favorizeaza cresterea. Se poate adauga la compost.

11.  Papadia (Taraxacum officinale)
Ce se recolteaza: frunze si radacini.
Modalitati de extragere a substantelor active: decoct.
Reteta: 2 kg planta proaspata la 10 litri de apa.
Folosire: primavara, stropire pe planta, concentrat.
Actiune: ca si la musetel, prevenirea îmbolnavirii rasadurilor, fortificarea plantelor. Favorizeaza cresterea. Se poate adauga la compost.

12.  Usturoi si ceapa (Allium sativum si respectiv Allium cepa)
Ce se recolteaza: bulbii.
Modalitati de extragere a substantelor active: zdrobire si infuzie.
Reteta: 75 sau 100 grame bulbi la 10 litri de apa.
Folosire: trei stropiri pe planta si pe sol în luna mai, repetate dupa recoltare. Solutie nediluata.
Actiune: contra acarienilor si a fungilor la capsuni si castraveti.
13.  Hrean (Armoracia rusticana)
Ce se recolteaza: radacina.
Modalitati de extragere a substantelor active: zdrobire si macerare sau infuzie.
Reteta: 100 radacina la 1 litru de apa.
Folosire: înainte de semanat, pe seminte, solutie nediluata.
Actiune: în combaterea unor boli criptogamice.


14.  Tutun (Nicotiana tabacum)
Ce se recolteaza: frunze uscate, cotoare.
Modalitati de extragere a substantelor active: macerat la cald.
Reteta 1: 200 grame tutun la 1 litru de apa fierbinte. Se lasa 24 de ore, se filtreaza si se adauga 9 litri de apa, sapun de potasiu (lichid) 1% 100 ml si spirt 2%.
Reteta 2: 400 grame de tutun la 10 litri de apa. Se fierbe 3-4 ore. Se adauga 12 litri de apa, 1 kg sapun de rufe, 1 litru spirt denaturat. Se fac în total 25 litri solutie de stropit.
Folosire: tot anul, stropire pe planta, nediluat.
Actiune: contra gândacului de Colorado si a omizilor.

15. Otetarul sau sumacul (Rhus typhina)
Ce se recolteaza: frunze.
Modalitati de extragere a substantelor active: extract alcoolic.
Reteta: 500 grame frunze zdrobite se pun la macerat în circa 1 litru alcool etilic industrial.
Folosire: se poate stropi din mai pâna în septembrie pe planta, în dilutie 1/5.
Actiune: frunzele de otetar contin peste 70 de substante bioactive. Ne intereseaza substanta predominanta, hexahidrofarnesil-acetona, substanta insecticida.

16.  Arenarinul (Helichrysum arenarium)
Arenarinul este o planta ierboasa cu larga raspândire pe pajisti.
Ce se recolteaza: floarea.
Modalitati de extragere a substantelor active: infuzie.
Reteta: 100 ml infuzie concentrata la 5 litri de apa.
Folosire: se scufunda timp de 2 ore semintele pregatite pentru plantat.
Actiune: contra bacteriozelor. Reduce infectiile de mozaic si stolbur.


17.  Mahonia (Mahonia aquifolium) si dracila (Berberis vulgaris)
Ambele contin berberina. Cercetarile sunt în curs. Se studiaza capacitatea lor de a combate bacteriozele si infectiile de mozaic si stolbur.




18. Ceapa de tuns (Allium schoenoprasum)
Se lasa la macerat frunze maruntite, timp de 2-3 zile. Se filtreaza, se adauga sapun lichid, se dilueaza ¼ si se foloseste la stropit contra afidelor si altor daunatori.




19.  Extract de narcise (Narcissus, gen.)
30 grame de flori se fierb 20 minute într-un litru de apa. Se lasa o zi si se adauga 1/100 sapun de casa. Se dilueaza ¼ înainte de a fi stropit împotriva mucegaiurilor.



20. Extract de soc (Sambucus nigra)
Se fierb 500 grame frunze timp de 30 minute într-un litru de apa, se filtreaza si se dilueaza moderat. Se foloseste împotriva afidelor si a omizilor.

Edited by imnotsmith, 10 April 2013 - 01:28.

Ceai de tataneasa – tataneasa este foarte bogata in potasiu si in alte substante necesare plantelor (calciu, fier, azot, magneziu) si se poate folosi ca fertilizator in multe feluri . Este de asemenea o planta medicinala foarte apreciata (despre asta in alte postari). Iata o reteta:
- Se culege o mana buna de plante cu tot cu radacina daca este posibil, se pune intr-o galeata, se aseaza peste ele o greutate (un bolovan) si se acopera cu apa. Vasul se acopera si se lasa sa stea 4-5 sapatamani, pana ce tataneasa putrezeste (atentie, sa nu va sperie mirosul oribil pe care il degaja) Se strecoara si din aceasta solutie se dilueaza in proportie de 1 la 5 litri de apa. Se toarna la radacina plantelor.


Îngrăşămintele verzi provin de la plante cultivate ce se încorporează prin arătură în sol, în momentul în care ajung la maximum de cantitate de masă verde. Ele se descompun în sol şi reprezintă o sursă deosebită de elemente nutritive. Bine reprezentate de plante precum leguminoasele (lupinul, sulfina, măzărichea, trifoiul) sau altele precum rapiţa şi muştarul, care lasă în sol o mare cantitate de azot şi alte elemente nutritive. De asemenea, sunt recomandate pe solurile nisipoase, sărace în humus, şi unde nu există alte posibilităţi de fertilizare organică, pentru a crea o structură stabilă solului, a reduce eroziunea solului prin vânt şi apă, a preveni levigarea elementelor nutritve, în special a nitraţilor.

Lupin: http://agroromania.m...tret-11873.html

Voi ce preferati  ZEAMA BORDELEZA  sau DITHANE M-45 , am o problema la rosi nu stiu exact ce este ori  Patarea alba a frunzelor,Patarea cafenie,Mana tomatelor  , nu imi dau seama exact ce este !  la rosi mana cand apare ? poate sa apara si cand sunt rasaduri adica peste 55 zile ?

stiu ca zeama este un mai eco decat dithane.

ce imi recomadati pentru boli , rasadurile au cam 20 - 25 cm in 3 zile le bag in pamant in solar , nu am avut timp a fost un vant foarte puternic si nu ma lasat sa pun folia.

Edited by Funw, 14 April 2013 - 16:04.

Le poți folosi pe amândouă, eu unul utilizez bordeleza care este admisă în cultura eco. Dithane este fungicid de contact este ok. Eu evit utilizarea de chimicale sistemice.
Poți de asemenea să alternezi stropirile. Eu alternez bordeleza cu Champ (fungicid de contact cu conținut de Cu metalic.)

Mana apare cel mai frecvent când se întrunesc doi factori: umiditate crescută și temperatură (mai) scăzută. De aceea se recomandă o minimă aerisire chiar și când  temperatura este mai mică decât cea corespunzătoare perioadei calendaristice.

Nu cred că ciuperca ce provoacă mana are instrumente de clasificare a plantelor, pui sau matur ci se declanșează când întrunește condițiile, temperatură mai mare de 15* și umiditate ridicată (lipsă aerisire, ceață etc.)

Despre ce boli este vorba? Sau vroiai să întrebi cu ce stropești preventiv după plantare?

Da vroiam sa stiu cu ce pot stropi preventiv dupa plantarea in sol , si nu stiu exact ce problema au rasadurile mele unele frunze s au ingalbenit unele sau uscat ...

Va multumesc.

pune pozele de mai sus pe "semanatul si repicatul"Acolo vei avea mai multe raspunsuri.

Funw,

Ce vârstă au răsadurile, 30-35 de zile?
Nu par a fi repicate (posibil să se fi epuizat resursele minerale ale substratului) de unde și culoarea pală.
Lumina bănuiesc că vine de la natură (răsadniță).

Vârfurile de creștere par în regulă, de un verde mai închis decât frunzele"mature" dar poate mă înșală fotografia.

De la distanță pare a fi o deficiență minerală, bănuiesc că de azot (N). Ce substrat ai folosit?
Preventiv încercă să le stropești foliar cu Cropmax într-o dimineață devreme după udare și urmărește rezultatele. În câteva ore se va vedea răspunsul plăntuțelor.

Important: fă experimentul doar pe una (sau câteva, cum te lasă inima) din tăvițe și vei putea compara mai bine dacă există un răspuns pozitiv.

Au fost date ieri dimineata cu cropmax 2ml la 10l apa, au peste 50 zile maine pun folia pe solar si le bag in sol . Substat Kekkila , Cineva mi a zis ca tot asa nu au npk .. si sa le iau mancarica  . Azi am comandat cateva solutii dar nu stiu exact ce ca sotia mea a vb la telefon si n am prea inteles ce ia recomadat.Astept comanda si va zic ce chimice sau bio am folosit.


Multumesc.

Pare in primul rand un deficit de azot, vezi si aici.

E bun Cropmax-ul insa eu le-as da peste 3 - 4  zile si cu un foliar cu mai mult azot (eu am Agroleaf High N), ori macar unul cu formula echilibrata. Eu le dau saptamanal ceva foliar, odata cu fungicidul.

Se poate da si dupa plantare.

Ai aici o schema de fertilizare minerala la tomate.

Edited by jumborom, 15 April 2013 - 20:50.