Nasa lucreaza la un warp drive.

Daca in mod practic se va reusi trecerea peste viteza luminii cu ceva fara oameni in el, atunci pica teoria relativitatii, sau se revizuieste.
Fiindca nimic cu masa nu poate nici ajunge la acea viteza.
Teste se pot face si in sistemul solar, fiindca acceleratii f mari fara oameni sint posibile.
S-ar putea sa ne trezim cu nava plecata si ajungind la viteza lumini, cu ea stationata linga Pamint ca si cum nu ar fi plecat.
Dar calatoria efectuata cu dovezi.
Ca in experimentul Philadelphia.

Edited by NASTYPRIMUL, 16 February 2013 - 16:40.

N-are de a face cu teoria relativitatii. Citeste articolele cu atentie daca vrei sa afli de ce. E practic un loophole. NImic nu se poate deplasa prin spatiu la o viteza mai mare decat a luminii, dar nu exista limita asta si pentru spatiu in sine. Adica spatiul il poti misca cu ce viteza vrei tu si asta e ideea din spatele acestei chestii. Practic ceea ce vrei tu sa misti sta pe loc tu misti spatiul pe care il ocupa.

Edited by emil_sv, 16 February 2013 - 16:46.

Dacă realizează treaba asta chiar şi la nivel de laborator, o să fie hitul ştiinţific al secolului.

emil_sv, on 16 februarie 2013 - 06:41, said:

E frumos optimismul in fata unor probleme deloc simple. Nu, nu e o bagatela eliminarea unei cantitati extrem de mari de radiatii si nu e clar in ce masura se va putea face in mod satisfacator si sigur.
  Insa problema esentiala de principiu nu sunt radiatiile ci posibilitatea practica de a produce bula. Prima fraza din pagina dedicata chestiunii pe Wikipedia suna asa: "The Alcubierre drive or Alcubierre metric (See: Metric tensor) is a speculative idea based on a solution of Einstein's field equations as proposed by Miguel Alcubierre, by which a spacecraft could achieve faster-than-light travel if negative mass existed".
Tot ce urmeaza dupa "if" este o speculatie, in consecinta intreaga constructie teoretica a mexicanului este o speculatie asupra unei speculatii. In fizica de astazi, nu avem mase negative si nu exista nicio modalitate practica de a le obtine bazandu-ne pe obiecte fizice apartinand universului cunoscut care se comporta dupa legile cunoscute: pentru a obtine particule exotice din materia obisnuita ar trebui sa avem niste termeni de cuplaj suplimentari in lagrangeianul MS care sa permita interactia lor cu aceasta materie uzuala si sa faca posibila generarea lor ca urmare a unor procese implicand particulele obisnuite. Modelul Standard insa raspunde foarte bine observatiilor de pana acum: nu exista absolut nimic care sa impuna introducerea unor termeni si a unor interactii suplimentare in lagrangeian; in alte cuvinte, nu avem niciun motiv experimental sa ne gandim ca ar putea efectiv exista acele particule exotice de care ar avea nevoie ipoteticul motor superluminic. Si chiar daca ar exista, nu este catusi de putin clar daca si cum le-am putea genera folosindu-ne de mijloacele aflate la dispozitia noastra (i.e. care implica materia obisnuita). Presupunand ca ar exista astfel de particule exotice, faptul ca nimic nu ne indreptateste sa le atribuim vreo consecinta observabila in universul stiintific investigabil in laborator este o indicatie serioasa cum ca ele nu cupleaza cu materia obisnuita, deci nu le putem obtine plecand de la materia de care dispunem (cam la fel cum nu poti transmuta plumbul in aur prin niciun fel de proces chimic, oricat de complicat, deoarece procesele chimice intereseaza exclusiv electronii periferici din atom, si nu nucleele atomilor).
In acest stadiu se gaseste ideea lui M.A. : pentru a ne gandi la realizabilitatea ei practica (nici macar la realizarea efectiva), avem nevoie de niste obiecte fizice despre care nici nu stim daca exista iar fizica de care dispunem nu ne poate ajuta in niciun fel.
Nu spun ca niste cercetari in acest sens sunt inutile: sunt sigur ca se pot obtine rezultate interesante si se pot acumula informatii semnificative noi, neasteptate, poate chiar deschizatoare de noi drumuri in stiinta. Este insa foarte putin probabil ca fizicienii de la NASA sa realizeze ceva concret in sensul precizat in topic in timpul vietii noastre. Deocamdata, existenta unui principiu practic de functionare a motorului superluminic ramane mai mult expresia unei dorinte omenesti decat un dat de fapt.

Quote

Sunt prea multi "daca" pe parcurs. Fireste, insa, daca se va realiza ceva concret, ar fi fantastic.
Pana una-alta, e meritoriu ca se cheltuie bani si pe altceva decat productia de mijloace de a ne face de petrecanie reciproc. E insa indoielnic ca rezultatele concrete ale acestei cercetari le vor servi celor ce mor de foame, de frig sau de boli, acum.

Quote

Cam mult optimism si siguranta. E posibil, insa putina prudenta nu strica.

mdionis, on 17 februarie 2013 - 00:40, said:

Chiar eram curios cum o sa iei aceasta stire Nici mai bine, nici mai rau decat ma asteptam.
Daca partea cu "s-ar putea cumva" ma face sa zambesc, partea bolduita ma nedumireste. Nu vad de ce n-am face (aici arunc cu presupusul) cavitati Casimir multiple in care prin procedee gen temperaturi negative si ciorba de particule à la LHC sa nu obtinem ceva (macar ca efect) in cele din urma. E drept ca nu e o transformare directa dar nu se cere niciunde sa fie doar transformari directe. Direct nici temperaturi mai joase decat cele de la polii planetei nu obtineam dar cu putina imaginatie si talent se pare ca da si cu minus

Oricum, un motor cu tractiune spatiala mi s-ar parea mai interesant pt. inceput (adica nu arunci chestii in spate, distorsionezi spatiul si "pici" in ce directie vrei).

Pai fara optimism nu s-ar fi descoperit nimic niciodata. E inca la inceput, ramane de vazut daca se poate si pune in practica asa ceva. Poate dura si zeci de ani, dar daca NASA lucreaza la asta si nu vreo universitate obscura inseamna ca oamenii de stiinta de acolo au suficiente motive sa fie optimisti.  Plus ca nu stim inca sigur daca antimateria are masa pozitiva. Chiar si asa, sunt imens mai multe lucruri pe care nu le stim decat sunt care le stim asa ca optimismul meu e justificat.
Iar legat de viata in Univers, eu cred cu convingere ca ea exista. Formele de viata inteligente probabil sunt rare, dar viata ca atare exista. Nu putem fi decat optimisti avand in vedere felul in care viata a evoluat pe pamant si conditiile in care viata prospera. Noi nici macar n-am inceput sa cercetam asta, eforturile noastre si aria in care le concentram in acest sens sunt minuscule, varful iceberg-ului ca sa zic asa. Poate doar unii excesiv de religiosi sa fie atat de inchisi la minte incat sa creada ca viata exista doar pe Terra.

Edited by emil_sv, 17 February 2013 - 05:21.

emil_sv, on 17 februarie 2013 - 05:16, said:

Optimismul excesiv este nejustificat. Un fizician responsabil nu are de ce sa fie foarte optimist cu privire la obiectivul crearii unui motor superluminic, insa are motive sa fie optimist in ceea ce priveste acumularea de noi cunostinte despre un domeniu putin explorat. Banuiesc ca nici NASA nu se imbata cu apa rece si are ca obiectiv realist efectuarea de pasi fermi inspre elucidarea unor aspecte legata de functionarea unor potentiale sisteme de propulsie, nu realizarea practica a acestora in viitorul previzibil. Ceva nou tot va iesi din aceasta cercetare, chiar daca nu este obiectivul pompos anuntat pentru public.

Quote

Antimateria e un candidat foarte prost pentru masa negativa. Toate observatiile spun ca antimateria trebuie sa aiba masa pozitiva: existenta energiei de prag la generarea de perechi electron-pozitron, atractia reciproca electron-pozitron, sau identitatea particulelor Majorana cu antiparticulele lor din descrierea teoretica a comportamentului fermionilor sunt chestiuni cruciale care ne comunica informatia despre masa pozitiva.
Mai rau: presupunand ca am avea totusi nevoie de antimaterie pentru scopuri practice in motorul supraluminic, legile de conservare implacabile corespunzatoare lagrangeianului MS ne spun ca trebuie sa punem la bataie o energie uriasa pentru a o produce, intotdeauna in perechi particula-antiparticula pentru conservarea numarului de fermioni. In alte cuvinte, ce iei pe mere dai pe pere.

Quote

Daca e vorba de optimism de a gasi unele lucruri noi pe parcursul activitatii de cercetare, da, sunt de acord.
Daca e vorba de optimism in realizarea practica a unei speculatii aupra unei speculatii, nu am cum sa il impartasesc. Faptul de a nu cunoaste multe lucruri nu e in favoarea noastra asa cum pari a crede.

Quote

Tot ce se poate, insa convingerea ca vom da peste viata extraterestra cat de curand nu mi se pare optimism justificat. Poate ceva-ceva urme pe Marte sa fi ramas, altminteri slabe sperante.

mdionis, on 17 februarie 2013 - 10:55, said:

Nu am cunostintele necesare sa iti pot raspunde cu aceeasi moneda la tot ce ai scris asa ca o sa sar convenabil peste Si nici timpul la dispozitie sa cercetez spusele tale ca sa imi pot forma o idee clara. Poate zilele urmatoare. Ce stiu despre energia (masa) negativa stiu din asta: http://en.wikipedia..../Casimir_effect

E adevarat ca nu intotdeauna cand se pleaca intr-o anume directie cu cercetarea se si ajunge la rezultatul sperat. Important e sa invatam cat mai multe, pentru ca la un moment dat sa facem distantele interstelare mai usor de parcurs. Planeta asta nu ne va tine la infinit, mai ales in contextul exploziei de populatie din ultimul secol.
Indiferent de scepticismul tau, mie mi se pare o directie buna de cercetare, si trebuie facuta, macar sa vedem daca  e posibil ori ba.

Eu nu ma refeream ca intalnim extraterestii mici si verzi. Si o bacterie sau o fosila de bacterie este suficienta ca sa ne confirme faptul ca viata exista sau a existat in afara Terrei. Ar fi printre descoperirile cele mai importante din istoria omenirii. Marte e un candidat, de asemenea mai avem luna lui Jupiter, Europa unde exista indicii puternice ca ar fi  un ocean subteran. Viata pe pamant in locuri complet lipsite de lumina exista, ingredientele sunt apa si caldura ( emanata de activitate tectonica ). La cat s-a studiat Europa se pare ca acele crevase de pe suprafata s-au format in urma faptului ca luna in sine e activa seismic. Problema e ca e acoperita de un strat de gheata gros de cativa kilometri ceea ce face destul de greoaie explorarea. Dar in timp o vom face si pe asta.
In 95 s-a descoperit prima planeta in afara sistemului nostru solar, si pana atunci existau sceptici, asa si cu viata.

Edited by emil_sv, 17 February 2013 - 12:24.

emil_sv, on 17 februarie 2013 - 11:55, said:

In pagina indicata nu scrie nimic despre masa negativa (cuvantul "negative" apare de doua ori, niciodata referitor la masa sau energie). Efectul Casimir nu este caracterizat de mase negative ci de presiuni formale negative.

Quote

Nu am sustinut ca nu ar fi o idee buna ci doar ca nu trebuie sa ne asteptam la prea mult in sensul obiectivului anuntat pentru public.

Quote

Nu cred ca sintagma "viata extraterestra" pe care am folosit-o eu se poate interpreta ca aluzie subtila la "mici si verzi". E clar ca, daca vom intalni vreodata viata extraterestra, e mai probabil sa intalnim microorganisme decat organisme complexe multicelulare bashca dotate cu inteligenta si constiinta de sine.

Quote

Dupa parerea mea, Marte este singurul candidat realist pentru detectarea vietii sau urmelor ei. Luna lui Jupiter este cam prea rece pentru a fi un candidat serios. Sigur, exista viata anaeroba pe fundul marilor unde conditiile sunt asemanatoare cu ceea ce se presupune ca s-ar putea gasi sub crusta de gheata a Europei, insa aparitia vietii insasi pe Terra este legata de mediul superficial cu temperaturi relativ ridicate in care au fost produse in mari cantitati molecule organice, o sinteza extrem de improbabila in cazul satelitului lui Jupiter. In alte cuvinte: daca acum transportam cumva bacterii terestre anaerobe in ipoteticul ocean subglacial de pe Europa, e de presupus ca unele dintre ele vor supravietui, insa nu stim daca abiogeneza insasi a putut avea loc in conditiile restrictive ale unei luni aflate la 5,2 a.u. de soare astfel incat sa aiba si acolo cine sa se adapteze la intuneric si frig.

Insa este evident ca explorarea acestui corp ceresc ar fi cat se poate de oportuna stiintific, si nu numai pentru descoperirea eventualelor urme de viata. Mai avem de asteptat vreo 10 ani cel putin.

Quote

Sceptici cu privire la "descoperibilitatea" planetelor sigur ca existau, e greu de observat un obiect mic, fara lumina proprie, mai ales pe langa o stea luminoasa. Pe de alta parte, nu exista argumente teoretice care sa ne sugereze ca doar soarele nostru si-a permis luxul unui card de planete, asteroizi si comete: steaua noastra nu e mai cu mot decat altele, era de asteptat ca si alte stele sa posede asa ceva. Oricum, nu comparam lucruri similare: planetele pot fi puse in evidenta direct (foarte greu) sau indirect, insa descoperirea eventuala a vietii pe ele necesita o observatie directa a planetelor si mijloace indirecte foarte rafinate (de exemplu, gasirea unor linii spectrale de absorbtie specifice moleculelor organice complexe, care ar trebui sa fie in densitate semnificativa pentru a influenta lumina si asa slaba reflectata de suprafata respectivei planete). Despre plimbarica la destinatie pentru observatie directa deocamdata nu poate fi vorba. In momentul de fata, ce putem spera realist este sa gasim urme de viata in sistemul nostru solar.

Quote

Mai mult aici despre experimentul de la Harvard, daca   intereseaza pe cineva, e mai concis decat linkul catre wikipedia. Mai trebuie investigat nu stim inca daca e sau nu posibila masa negativa concret.
http://www.daviddarl.../C/Casimir.html

Da probabil ca mai avem de asteptat cu viata in afara Terrei dar lucrurile se vor misca sa speram mai repede. Criza financiara a stopat multe proiecte interesante. Marte e intr-adevar cel mai posibil candidat mai ales ca sunt indicii cum ca la un moment dat in istorie ar fi fost un loc mult mai ospitalier (temperaturi mai ridicate). Europa in schimb chiar daca probabilitatea este mica,  daca exista apa lichida si o sursa de energie, trebuie investigata. E posibil sa gasim fosile pe Marte, viata intr-adevar e mai probabil sa gasim pe Europa (chiar daca cel mai probabil e unicelulara).

emil_sv, on 16 februarie 2013 - 16:46, said:

Si cum misti spatiul?
E ca si cum ai spune ca misti muntele si tu stai pe loc.

NASTYPRIMUL, on 17 februarie 2013 - 15:50, said:

Nu e acelasi lucru. Citeste articolele ca e destul de bine explicat principiul. Spatiul nu e ceva abstract, el poate fi manipulat, de masa sau energie. Daca ai timp uita-te la primele 10 minute din documentarul asta, o sa intelegi foarte bine ideea:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/0f7ycO7g5zI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by emil_sv, 17 February 2013 - 16:04.

Nu are legatura neaparata cu subiectul, dar face parte din aceeasi categorie. Ceva care NU se poate!
http://www.sciencene..._a_negative_one
Si totusi, se poate. Au reusit pana la urma sa masoare temperaturi sub 0 absolut, adica 0 K. Ceea ce inseamna ca se pot intampla descoperiri experimentale si/sau teoretice care sa transforme un actual sigur nu intr-un viitor da.

Edited by MembruAnonim, 17 February 2013 - 17:09.

MembruAnonim, on 17 februarie 2013 - 17:09, said:

Sigur ca se poate. De cand exista persoane neinformate, exista si persoane care se mira degeaba. Statistic, se gasesc sa scrie si pe forumuri.

Cat priveste efectul Casimir, mai e mult pana departe pana la masa negativa. Energiile sunt negative... fata de vidul nebagat in cutie, nu exista obiecte fizice de masa negativa intre doua placi de metal apropiate.

http://en.wikipedia...._interferometer

As dori sa lamuresc cateva lucruri simple, nu este vorba despre gauri de vierme, gauri subspatiale, teleportare, nici macar despre masa negativa.

Avem de a face cu un fel de device "motor warp" care propulseaza nava cosmica in interiorul bulei warp, oarecum similar cu propulsia MHD "magnetica", unde nava are un camp magnetic ce pe baza atractiei-respingerii fata de campul exterior galactic, solar, etc, se va misca ...

In cazul bulei warp secventele de bule warp sunt strabatute instantaneu, dar viteza cu care producem secventele si marimea acestora determina timpii pierduti, adica timpul total al calatoriei nu va fi dat de distante ci de viteza si puterea cu care va executa manevrele acel motor warp.

Energia negativa exista si se produce usor si rapid, iar energie (energia pura din dezintegrarea totala a busterelor unei rachete si aceasta s-ar putea rezolva, insa pe moment asemenea astronave ar putea fi bugetate exclusiv de catre marile companii si marile state, persoanele individuale nu detin atata "energie la purtator", ... poate pe viitor aceste nave se vor incarca direct din plasma solara, din fulgere planetare, s.a.m.d

Acum ar trebui sa asteptam un articol din 2013 care sa ne spuna rezultatele experimentelor practice, iar daca efectul se confirma si va fi reconfirmat de catre marile universitati, atunci ne vom gasi peste noapte la fel ca pe vremea construirii primului piston cu aburi sau in fata primului motor /piston cu ardere interna si a primelor vehicule auto-propulsate.

PS: Se discuta despre falsa impresie a reducerii masei si nu despre o adevarata masa negativa.

Edited by Endinion, 19 February 2013 - 08:57.

Endinion, on 19 februarie 2013 - 08:34, said:

Pentru a lamuri orice lucru de pe lumea asta, o conditie minimala ar fi cititul cu atentie, conditie neverificata in cazul dumitale chiar pentru pagina oferita pe post de referinta:
"The White–Juday warp-field interferometer is a proposed test bed that might detect a microscopic instance of a warp bubble if one can be created."
Asadar aici este prezentat un dispozitiv care (s-)ar putea sa detecteze un exemplar de bula spatio-temporala daca aceasta poate fi creata.
Mai jos:
"The NASA research team has postulated that modifying the geometry of exotic matter could reduce the mass–energy requirements [...]"
Asadar tehnica de producere a bulei respective necesita in orice caz (dupa cum am precizat de la bun inceput) materie exotica... de care nu dispunem si nici nu stim daca exista.
In rest, vorbe si iar vorbe...

MembruAnonim, on 17 februarie 2013 - 17:09, said:

Nu e adevarat.

Star Trek devine realitate? Viteza superluminică ar putea fi atinsa!


Viteza „warp” - mai mare decât viteza luminii -, un concept devenit popular datorită serialului Star Trek, a fost considerată multă vreme drept imposibil de atins în realitate şi a rămas cantonată în universul filmelor SF. Însă cercetări recente arată că ideea construirii unei nave care să călătorească cu viteză mai mare decât a luminii nu este chiar nerealistă.

Călătoria cu viteză superluminică ar implica manipularea continuumului spaţiu-timp pentru a deplasa nava, putând astfel depăşi limitările impuse de legile fizicii, legi conform cărora nimic în Univers nu se poate mişca mai repede decât cu viteza luminii.
Un concept de navă spaţială care s-ar deplasa cu viteză superluminică a fost elaborat în anul 1994 de către fizicianul mexican Miguel Alcubierre, însă calculele ulterioare au arătat că o asemenea navă ar avea nevoie de cantităţi de energie colosale, imposibil de obţinut.
Acum, însă, mai mulţi fizicieni contemporani consideră că acest concept ar putea fi ajustat astfel încât nava să funcţioneze cu cantităţi de energie considerabil mai mici, ideea trecând astfel din universul SF în cel al ştiinţei.
Ideea a fost analizată la o întrunire recentă a specialiştilor - 100 Year Starship Symposium -, care s-au adunat pentru a discuta despre problemele zborului interstelar. Un expert din cadrul Centrului Spaţial Johnson al NASA, Harold "Sonny" White, consideră că "există speranţe" în privinţa realizării unui astfel de sistem.
Nava spaţială superluminică imaginată de Alcubierre ar avea forma unei mingi de fotbal, ataşată la un inel foarte mare, care ar înconjura-o. Acest inel - construit dintr-un material cu proprietăţi speciale - ar determina curbarea complexului spaţiu-timp în jurul navei, creând astfel o zonă de compresie a spaţiului în faţă şi una de "rarefiere" în spate. În schimb, nava, aşezată în interiorul inelului, ar rămâne într-o "bulă" de spaţiu-timp nedistorsionat.
"Totul în spaţiu este limitat de viteza luminii", explică Richard Obousy, preşedinte al Icarus Interstellar, un grup non-profit de oameni de ştiinţă şi ingineri pasionaţi de problemele zborurilor interstelare. "Însă ceea ce e grozav e faptul că spaţiu-timpul însuşi nu este supus limitărilor legate de viteza luminii."
Pe baza acestui concept, nava ar putea fi capabilă să atingă o viteză efectivă de 10 ori mai mare decât viteza luminii.
Singura problemă ar fi faptul că studii anterioare au estimat că zborul cu viteză superluminică ar necesita o cantitate minimă de energie egală cu energia ce corespunde masei planetei Jupiter, cea mai mare din sistemul solar (echivalenţa masă-energie, consecinţă a teoriei relativităţii, constă în faptul că între masa totală a unui sistem fizic şi energia sa totală există o relaţie de proporţionalitate).

Însă Harold White a făcut recent o serie de noi calcule, pentru a estima ce s-ar întâmpla dacă inelul din jurul navei ar avea formă toroidală (ca un "colac" rotund) în loc de a fi plat. Din calcule a reieşit că, în acest caz, pentru propulsia nevei ar fi nevoie doar de o cantitate de energie corespunzătoare masei unei sonde spaţiale ca Voyager 1, lansată de NASA în 1977.
Mai mult, dacă intensitatea distorsionărilor spaţiului poate fi făcută să oscileze în timp, cantitatea de energie necesară ar fi şi mai mică.
White şi colegii săi au început să experimenteze conceptul la scară foarte mică, în laborator, folosind un interferometru cu laser de un tip special aparat (pe care l-au numit White-Juday Warp Field Interferometer), cu care urmăresc să creeze micro-versiuni ale distorsionării continuumului spaţiu-timp. Scopul este acela de a vedea dacă pot realiza măcar în măsură extrem de mică acest fenomen în laborator, dacă pot perturba spaţiu-timpul în proporţie de 1/10 milioane.
Este un experiment extrem de modest în comparaţie cu ceea ce ar fi necesar pentru a realiza cu adevărat un dispozitiv capabil de deplasare cu viteză superlumincă, dar ar fi un prim pas promiţător.
Mulţi alţi oameni de ştiinţă au subliniat faptul că această idee a călătoriilor cu viteză mai mare decât a luminii - oricât de bizară ar părea - trebuie luată în considerare dacă omenirea se gândeşte serios la călătorii spre alte sisteme stelare.


sursa: Descopera.ro
http://www.descopera...putea-fi-atinsa