Echitatie

gia25, on Nov 11 2005, 15:14, said:

foarte frumos :)

imi scanez si eu niste desene.. sa vezi la 8 ani ce viziune aveam eu despre cai :D

multa vreme nu le faceam decat capul.... mai tarziu am inteles ca spatele calului, cupra, este curbat.  :rolleyes:

inca 3 :)

... si apropo de 'boala grea', ce zici? mie imi place medalionul in forma de potcoava :)

... cam asa arata ghetele mele de calarie

gia25, on Nov 11 2005, 15:46, said:

si mie imi plac talismenele-potcoava :)

cat despre ghetute, foarte dragute. in genul asta am si eu. pana la glezna, cu un pic de toc, atat cat sa puna piedica in scarita. dar parca mi-as lua cizme... :(

si eu mi-am dorit mereu sa iau ore de echitatie... intotdeauna am admirat caii si mi-a placut sa ma uit la competitiile pentru cai, la cursele cu obstacole. am aflat de curand ca nu foarte departe de orasul meu este un fel de scoala de echitatie, la Rahau, unde o englezoaica se ocupa de asa ceva... mi-ar placea sa iau ore, pentru ca intotdeauna am avut o pasiune pentru ei...imi aduc aminte prima intalnire indeaproape cu caii, in clasa intai. eram intr-o tabara la Braila si au adus niste cai. cred ca am platit atunci vreo 10 curse prin oras calare, dar eram supravegheata si nu era chiar asa de palpitant. oricum, a fost mai bine decat nimic. :)

epurica, cizmele sunt destul de scumpe(cam 300 euro). oricum, peste ghete vin jambierii de piele intoarsa si eu zic ca e ok... mai importanta ar fi toca(mai ales daca o sa faci si galop)

camytza, eu zic sa te duci la clubul respectiv!(vezi daca ofera conditii corespunzatoare si nu mai sta pe ganduri :) )

nimic nu se compara cu senzatia pe care o ai atunci cand calaresti "ca indienii". fara sa, fara frau, fara nimic. cand te lipesti de coama calului si simti aerul cum iti vajaie pe la ureche. in niste pataloni scurti, un tricou.... fara cizme, fara pinteni, fara sapca, fara cravasa! mai ales fara cravasa!
ani de zile, vara de vara, faceam zi de zi asta, la tara. plecam la tara in primele zile de vacanta si veneam cu cateva zile inainte de inceputul scolii.
la inceput, eram paralizat deoarece muschii picioarelor nu erau obisnuiti cu eforul. dar nu mai mult de 2-3 zile.
un om de acolo, ne dadea caii, mie si unui baiat din sat (mai bine zis lui si mie :) ) si zi de zi ii duceam pe camp, ii duceam la rau, faceam baie cu ei, le dadeam mere, morcovi si porumb. :) iar seara, acasa, paine si zahar.
pana sa invat sa calaresc bine, am cazut de cateva ori de pe cal, chiar sub gatul lui uneori, insa niciodata copitele nu m-au atins.
am trait asadar pe pielea mea ceea ce spune despre cai (nu calca pe omul cazut jos).
de multe ori goneam cu ei prin sat, saream peste porcii care fugeau :lol: ... era viata!
le dadeam apa de la o fantana din drum. mereu de la o aceeasi fantana cu apa foarte gustoasa (da, avea un gust deosebit, era satioasa). trebuia sa le dam lor primii pentru ca daca beam noi intai din ciutura, ei nu mai vroiau :)
dupa ce treceam raul intram intr-o padure de salcami. tin minte si acum cum, la un moment dat, brusc mi-a aparut in fata ochilor o creanga orizontala. calul ar fi putut trece nestingherit dar eu as fi fost "agatat".
si animalul a ocolit! pur si simplu a ocolit! apoi s-a oprit. m-am dat jos si de bucurie l-am luat de gat. se uita la mine cu niste ochi... o fiinta extrem de inteligenta, care a inteles sa-si salveze calaretul cam idiot de la o creanga in sfecla :)

in fine... amintiri din copilarie. calaritul fara sa este ca mersul pe bicicleta. nu se poate uita. tare ma arde buza dupa asa ceva...
in bucuresti, pe vremea aceea (era inainte de revolutie) am incercat sa ma duc la clubul steaua la calarie dar mi-au spus ca sunt prea mare pentru sportul de performanta asa ca mi-au dat cu flit.

Edited by CapitanuPICARD, 16 November 2005 - 23:28.

foarte frumoasa povestea... o vad in imagini si imi creeaza un sentiment foarte puternic de libertate, fericire, de comuniune om - animal(cal - calaret, becoming one), de dor de duca si eliberare de toate constrangerile societatii.... mmmmmmmm

sa stii ca este ceva deosebit! imposibil de descris integral in cuvinte. cand am fost la steaua, inainte sa mi se spuna ca am varsta prea mare, ma uitam si eu ca orice pusti la aia care faceau ture pe acolo. si ce vedeam? tipete de antrenori, cravase, cizme, pantaloni albi, sapca, haina incheiata pana la cat, frau, sa....

unde era placerea? nicaieri. nici pentru om si nici pentru cal.
tot mai bine era la tara, in pantaloni scurti si un tricou ars de soare. sa faci baie cu caii, sa le dai sa manance, sa-i vezi intinsi pe nisip, sa mananci pepeni, tolanit pe gatul lor...

apoi cica am crescut mare. a venit armata. si revolutia. si viata asta oribila de oras. n-am mai dat pe la tara de vreo 5 ani... :(

intr-adevar frumoasa poveste... doar ca putini au trait-o chiar si in copilarie. mi-e un pic ciuda pe voi  <_< dar imi trece, ca vine sambata. :)

fara frau si capastru si sa? eu am ametit  cand m-am urcat pe calut. :)

eu ma intreb cum ajungi pe cal daca n-ai sa si scarite.... excluzand ideea ca te-ar ajuta altcineva sa urci sau ca te-ai sui pe un scaun ... te tii te gatul calului dar cum ajungi cu fundul sus?  :huh:

eu cred ca faci ca si cum ai avea sa. adica apuci cupra calului. de fapt nu o apuci, iti pui ambele palme pe ea, si te ridici in maini, te aplcei in fata, apuci gatul calului, si iti urci poposnelul si incaleci cu piciorul.  :huh:

capitane, cum ne urcam pe cal fara sa si scarita?

respectivii cai calariti de mine nu erau inalti precum cei pe care ii vedem la tv. asa ca urcatul nu era o problema. te urci asa cum spuneai Epurica. oricum, din putinul vazut de mine la steaua, nici in cazul cailor inalti nu te folosesti neaparat de scarita. elevii faceau un fel de miscare de avant. erau cu spatele spre capul calului, cam in dreptul gatului, se apucau cu mana stanga de oblancul seii si hop, se aruncau in sa. nu prea stiu cum sa descriu.

epurica, zaharul pentru cai este special sau este zahar d'ala la cubuletze, din comert?

@camytza: Este, itradevar, scoala de echitatie la Rahau....Dar mai multe detalii nu pot sa-ti dau....am vazut doar caii.....superbi :inlove:

gia25, on Nov 17 2005, 16:41, said:

habar nu am. nu am dat zaharel la calut. i-am luat doar niste mere mici...  ;)
dar cred ca nu e zahar special... nu stiu.

CapitanuPICARD, on Nov 17 2005, 16:40, said:

adevarul e ca nici caii pe care invata incepatorii nu sunt foarte inalti.

am vazut pe net zahar pt cai cu aroma de mere si cu aroma de miere!?! d'asta ma intrebam daca e mai special zaharul pt cai... cred totusi ca este d'ala cubuletze

la club au zahar pt cai dar am uitat sa intreb ce'i cu el....

gabriela e putin mai inalta... fata de danutza sau falsa :)

hihi.. daca am ametit eu pe danuta.. daramite pe gabi.

vreau si eu un aramsar ca al lui nenea :bouncey: din poza pe care am pus-o.