Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii
 Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...
 Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor
 Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android
 

Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a

* * * - - 2 votes
  • Please log in to reply
9963 replies to this topic

#955
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007

View Postmarcuzzzo, on 1st July 2012, 15:45, said:

De la 14 la suta am ajuns acu' pe la 1-5%..s-a mai imputinat auzi tu..
Hocus-pocus asa se formeaza limbile dupa stiinta ta.
N-au un strat pe sub care se asaza un substrat,si nici un adstrat de imprumuturi succesive.
La tine idiomurile sunt un fel de puzzle de nedeslusit.

Pai daca din aia 14% au pierdut  cca. 1/2 in 117 mai precis Muntenia si sudul Moldovei, apoi au mai pierdut coltul de SE al Transilvaniei, apoi Oltenia pana la Jiu ca sa o recupereze cu cateva decenii inainte de retragere, in plus minele de aur pierdute in favoarea iazygilor si roxolanilor si cea mai tare chestie este chiar zonele pustii din Dacia Romana stabila, mai exact zonele lipsite de romani, romanizati, romanofoni, orase romane, ... mai exact: Banatul de Campie, jumatatea rasariteana a depresiunii Transilvaniei, sudul Transilvaniei si Oltenia podisului getic !!!  :naughty: :naughty: :naughty:  

Mai omule, tu poti pricepe ca nu toate limbile exista din preistorie?! ... poti pricepe ca limbile germanice nu existau, limbile italice nici ele nu existau, limbile slave nici ele, nici limbile baltice, iar limbile celtice apar la un moment dat.

Acum ai inteles ca nu ai ce amesteca ?! ... este ca si cum ai spune ca dinosaurii au trait alaturi de oameni, trilobiti si altele asisderea. :cursing:

[img]http://www.utexas.ed...olonies_550.jpg

Edited by Endinion, 01 July 2012 - 16:13.


#956
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008
Cum adica au aparut la un moment dat? Au evoluat din nimic?
Io pricep foarte bine cum ca nu toate limbile moderne existau in preistorie,se pare insa ca tu nu,ca doar voi dacomaniaci afirmati ca mai toate idiomurile vin dintr-o presupusa traco-geto-daca.

View PostEndinion, on 1st July 2012, 16:03, said:

Pai daca din aia 14%

Nici 14% nu era,ci aproape 44%.
Mai incearca tu frate.

Edited by marcuzzzo, 01 July 2012 - 16:28.


#957
turcoctonul

turcoctonul

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,867
  • Înscris: 07.12.2006

View PostDijonnais, on 1st July 2012, 15:03, said:

Mario Alinei este lingvistul.

Scuze, uitasem de el. Asta e tipul cu slavii care traiau in Balcani din paleolitic si romanii care s-au infiltrat intre ei in vremea neoliticului venind dinspre Italia.

Rumanian appears to be an intrusive language, introduced in Neolithic times into the Slavic area by Impresso/Cardial farmers coming from Dalmatia (Hamangia culture).
The totally absurd thesis of the so called 'late arrival' of the Slavs in Europe must be replaced by the scenario of Slavic continuity from Paleolithic, and the demographic growth and geographic expansion of the Slavs can be explained, much more realistically, by the extraordinary success, continuity and stability of the Neolithic cultures of South-Eastern Europe


http://www.continuitas.org/intro.html

Imi pare rau dar ori toata lumea e idioata si Alinei e un geniu, ori invers. Eu nu pot sa accept asa ceva, e dincolo de o discutare a unei teorii, mi se pare un limbaj schizofrenic, nu il pot intelege, e o alta limba...

View PostDijonnais, on 1st July 2012, 15:03, said:

Problema este desigur extrem de spinoasă. Cine știe și poate să verifice evoluțiile lingvistice orale pe mii de ani?

1. Daca nu se pot verifica, de unde concluziile astea cu continuitatea lingvistica?
2. Ce faci cu textele scrise care arata evolutia din latina, slava veche, araba veche, etc. spre limbile moderne de azi?
3. Cum poti crede ca limbile au ramas pe loc din paleolitic cand avem limbi care dispar sub ochii nostri (istriot, aramaica, etc.) si altele care se impun pe teritorii noi (spaniola, engleza, etc.).

Am citit undeva o "teorie" cum ca Ierusalimul sin vremea cruciatilor era de fapt Constantinopolul si ca Ierusalimul de azi nu are nicio legatura cu cel din Evul Mediu, am mai auzit si de teoriile cu extraterestri si cate si mai cate. Personal cred ca sunt ideile unor schizofrenici.  :peacefingers:

#958
Dijonnais

Dijonnais

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,941
  • Înscris: 03.03.2012

View Postturcoctonul, on 1st July 2012, 17:03, said:

1. Daca nu se pot verifica, de unde concluziile astea cu continuitatea lingvistica?
2. Ce faci cu textele scrise care arata evolutia din latina, slava veche, araba veche, etc. spre limbile moderne de azi?
3. Cum poti crede ca limbile au ramas pe loc din paleolitic cand avem limbi care dispar sub ochii nostri (istriot, aramaica, etc.) si altele care se impun pe teritorii noi (spaniola, engleza, etc.).
Limbile nu au rămas constante în timp. Au rămas pe loc niște particularități centrale ale limbilor supraviețuitoare și au dispărut enorm de multe limbi.

Această ipoteză nu se bazează pe istorie, și de aceea istoricii care se bazează pe istorie sunt scoși din joc. Pentru că istoria nu poate fi concludentă. Ceea ce a rămas scris aparținea unei elite. A ști scrie echivala cândva cu a fi „doctor”. Nici măcar azi doctorii în științe nu-a așa mulți. Pur și simplu pentru a scrie învățai greaca sau latina. Avem manifestări mai clare ale acestui fenomen în perioada medievală. Dar și poetul Ovidiu, născut la câțiva kilometri de Roma, a trebuit să depună eforturi în a învăța latina când s-a dus la Roma.

Această ipoteză a continuității lingvistice din preistorie se bazează pe studiul structurilor lingvistice cu calculatorul. Ea se cuplează cu studiile comparative. Adică se compară nucleele a două limbi, genotipurile lor și se reconstituie limba mamă. Habar nu ai de istorie. Studiezi cu ajutorul calculatorului doar texte kilometrice contemporane.

Alinei chiar habar nu are de istorie. A lega limbile slave și limba maghiară de preistorie nu înseamnă a le lega de teritoriile actuale. Legătura față de teritoriile actuale este o ipoteză, istoricii vin și o rafinează. Plasarea în timp și loc a populațiilor lingvistice devine o mare artă istorică.

Chestiunea devine interesantă pentru limbile romanice. Se demonstrează că nu sunt rezultatul expansiunii unei limbi expansioniste (latine), cum expansioniste au fost araba, engleza, rusa, franceza  sau spaniola ci rezultatul fărâmițării anteromane ale unei limbi mamă. Adică exact ca în cazul germanicilor și slavicilor. Limba latină era doar soră.

Dacă eram urmași de puri latinofoni vorbeam altfel. Dar noi vorbim ca niște frați de latinofoni, cel mai probabil conservați în dreapta Dunării pe vremea dacilor și a tracilor. Au trecut Dunărea  după... dorința fiecăruia. Care generație de coloniști? Răspunsul depinde de profunzimea cunoștințelor de istorie. Din păcate dorința de nu fi trecut Dunărea, a dacomanilor, nu poate fi satisfăcută. Lor le putem satisface doar dorința de a avea o limbă mai veche.

Edited by Dijonnais, 01 July 2012 - 19:06.


#959
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011
Chestiunea mi se pare interesantă deși nu o înțeleg, adică nu înțeleg cum se compară pe calculator două structuri lingvistice.Îmi imaginez cum vine asta dar nu am văzut practic.
Unde a făcut Alinei asta? Ai vreun link? Trebuie văzut în amănunt.

#960
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postflorrea2, on 28th June 2012, 10:04, said:

În mod normal ei gîndesc așa: prost= amatori, bine = profesioniști, în acest caz profesori universitari și academicieni.Dacă citește diverse erori scrise de istorici romîni sau străini nu își dă seama cine minte, cine greșește grav, unde e adevărul.Nici eu nu mi-am dat seama zeci de ani de asta deși în tot acest timp am citit diverse cărți de istorie.

În mod normal profesioniștii implicați în cercetări despre poporul și limba romînă (istoricii și lingviștii) ar trebui să fie oameni de știință care să aibă drept unic scop descoperirea adevărului și prezentarea lui în formă nemodificată. Însă unii dintre ei au devenit propagandiști ai neadevărului istoric și lingvistic, crezînd că minciunile lor vor dăinui la nesfîrșit din momentul în care au fost preluate de ideologia oficială și incluse în manualele de istorie. Mai mult, Academia Română, creată ca instituție de stat finanțată de la buget, a stimulat încă de la început impostura și minciuna, sprijinind financiar proiecte care urmăreau nu dezvăluirea adevărului, ci manipularea datelor istorice și lingvistice în așa fel încît să fie promovată ideologia latinomană. Au fost și există încă așa-ziși profesioniști care s-au lăsat corupți de către Academie, fie direct prin contracte bănoase de publicare a unor cercetări cu rezultate aranjate în așa fel încît să fie agreate de Academie, fie indirect, prin promisiunea de a deveni cîndva membri plini ai acestei instituții, lucru care a presupus mereu avantaje materiale deloc neglijabile. Nu înseamnă că tot ce a fost publicat sub egida Academiei este în mod obligatoriu tributar latinomaniei, însă există destui istorici și lingviști care au acceptat să fie mai degrabă propagandiști decît oameni de știință.

În ce-i privește pe amatori, lipsa lor de studii universitare în domeniul istoriei sau lingvisticii nu poate duce la concluzia că tot ce susțin ei este greșit. Există destui amatori care au citit la fel de mult, dacă nu cumva chiar mai mult, decît istoricii și lingviștii cu diplomă de absolvire a facultății. Amatorii care gîndesc rațional și se mențin în sfera afirmațiilor pe care le pot sprijini cu dovezi au tot dreptul să-și susțină punctul de vedere și să fie luați în seamă inclusiv de către profesioniști. Acești amatori cultivați pot de asemenea să arate care sînt falsurile, minciunile sau afirmațiile nesprijnite cu dovezi ale profesioniștilor. Un astfel de amator a fost George Panu, care terminase Facultatea de Litere la Iași, iar ulterior și-a dat doctoratul în Drept, devenind magistrat și în cele din urmă deputat în Parlament. Critica făcută de Panu istoriografiei de la vremea lui a deschis calea pentru critica făcută mai tîrziu de istorici profesioniști, lucru pe care l-a evidențiat și Lucian Boia în cartea "Istorie și mit în conștiința românească".

View Postflorrea2, on 28th June 2012, 10:04, said:

Problema mare este că istorici adevărați nu prea sînt.
Tu susții că avem istorie științifică. Eu susțin că nu. Puțini istorici fac știință. Majoritatea copiază . Își aranjează unii altora doctorate, ajung profi universitari și academicieni și așa ni fericesc norodul cu chipul lor isteț de oaie creață. Unii din Romînia iau doctorate cu teze despre Ardeal. Iau și alții cu astfel de teze, din Ungaria, numai că aceia le scriu cu totul altfel.Unde e știința?

Istoria de azi este mai științifică decît cea din trecut. Nu s-a ajuns la obiectivitatea completă, pentru că istoria și lingvistica sînt două științe care nu și-au dobîndit independența totală în Romînia, fiind încă supuse unor presiuni sau intervenții venite de la instituții de stat sau de la persoane aflate în funcții administrative de stat. Așa-zisa reformă ortografică din 1993 (înlocuirea lui Î/sînt cu Â/sunt) a fost făcută de niște nepricepuți, în disprețul deplin al lingvisticii, pentru a salva de la oprobriul public Academia Română. Academicienii se compromiseseră grav prin colaboraționismul strîns cu guvernanții comuniști timp de peste 40 de ani, slugărnicie încununată de primirea în Academie a cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, doi semianalfabeți notorii. În ce privește istoria, nici ea nu este scutită în ziua de azi de intervenții administrative arbitrare, care nu au nimic de-a face cu știința și caută să-i frîneze dezvoltarea. Decizia Ministrului Culturii de a stopa prelevarea de probe ADN din mormintele voievozilor este ultima din ele.

Această imposibilitate de atingere a obiectivității totale în domeniile lingvistic și istoric este cauzată de faptul că identitatea romînească este una falsă, fiind fabricată de un grup de preoți catolici latinomani în secolul 19 și apoi adoptată la nivel oficial de o clasă politică aflată în căutarea unei ideologii propagandistice pe care s-o folosească pentru legitimarea la nivel european. Obiectivitatea totală lingvistică și istorică ar duce evident la dispariția latinomaniei, de pe urmă căreia de 150 de ani încoace "băieții deștepți" din Academie au cîștigat bani buni și s-au lăudat în străinătate că sînt urmașii romanilor. Acești profitori de pe urma falsificării istoriei poporului romîn și a limbii romîne se opun din răsputeri ca lingvistica și istoria să devină științe adevărate și în Romînia. Reacția contra lor trebuie să vină din partea istoricilor și lingviștilor care trebuie să spună clar că nu vor să mai fie unelte ale propagandei identitare latinomane, iar populația trebuie să susțină ca banii de la bugetul de stat să meargă doar către proiecte de cercetare care să fie libere de orice influență neștiințifică.

View Postturcoctonul, on 28th June 2012, 14:04, said:

Si de ce nu aplici aceste principii cand vorbesti despre daci si despre influenta lor in formarea popoarului rom^n? Iti spun eu de ce, pentru ca daca le aplici, nu poti gasi aproape nicio urma a aceste sublime dar neatestate influente.

Orice discurs pe teme istorice sau lingvistice, indiferent dacă vine de la un profesionist sau de la un amator, trebuie sprijinit cu argumente științifice pentru ca el să aibă șanse maxime de a fi luat în considerație. Dar nu trebuie uitat că sîntem pe un forum de internet și nu la un congres internațional de specialitate. Forumiștii de aici au dreptul să facă diverse presupuneri, mai mult sau mai puțin întemeiate, pentru că ei sînt persoane anonime. Asta nu mai e valabil pentru profesioniști, care trebuie să respecte codul de conduită din profesia lor, adică în cazul istoricilor sau lingviștilor să nu facă afirmații pe care nu le pot susține cu argumente verificabile.

Eu personal susțin teza conform căreia poporul romîn este rezultatul unui mare amestec de populații, amestec ale cărui componente principale la nivel genetic sînt în ordinea importanței dacii+geții, apoi slavii și în final coloniștii romani (care erau ei înșiși de o mare diversitate genetică, fiind veniți din tot imperiul). Dar este evident că nu pot dovedi științific această teză în condițiile în care nu se știe cu precizie care era profilul genetic al dacilor, tocmai din cauză că dacii aveau obiceiul să-și incinereze morții.

În orice caz, aportul genetic latin (italian) la formarea poporului romîn este neglijabil. A spus-o și P.P. Panaitescu, alăturîndu-se unei întregi pleiade de istorici romîni care au susținut același lucru:

<------------------Începutul citatului--------------->
Coloniștii agricoli din Dacia nu erau decît în mică măsură italici. Chiar Traian a fost împăratul care a legiferat oprirea colonizărilor țăranilor din Italia în provincie, întărind astfel mica proprietate din Peninsulă. Coloniștii de limbă latină aduși în Dacia erau originari din provinciile trace vecine, romanizate mai de mult; Moesia, Illiricum, Dalmația. Aceasta dovedește predominarea autohtonilor în formarea poporului român și prin pătrunderea în Dacia a coloniștilor din teritoriul trac romanizat. Poporul român s-a format pe temelia înrîuririi limbii și culturii romane, dar nu este decît în mai mică măsură de sînge italian.

P.P. Panaitescu: Introducere la istoria culturii românești (Editura Științifică, București, 1969) - pag. 60
<------------------Sfîrșitul citatului--------------->

Tocmai de aceea crearea unei identități naționale axată pe latinitate, deci pe o origine genetică italică subînțeleasă, și menținerea ei în conștiința populației prin spălarea creierelor în școli, este absolut ridicolă și fără nici o bază. La fel de penibilă este și renunțarea la numele adevărat de RUMÎN și adoptarea numelui de ROMÂN, care nu este altceva decît un plagiat grosolan după numele antic ROMAN.

A, și apropo de asta, mă declar uimit de faptul că dacomanii acceptă să-și spună ROMÂNI, știind foarte bine că acest nume a fost creat special în laboratoarele propagandistice latinomane pentru a crea o confuzie între Români și Romani și pentru a lăsa impresia că Românii sînt descendenți exclusiv din Romani. Dacomanii ar trebui să fie primii care să denunțe această făcătură și să-și spună DACI sau cel mult RUMÎNI (așa cum își spuneau oamenii înainte de a fi rebotezați samavolnic de preoții latinomani). În acest fel, prin curajul de a respinge un nume fals, ei s-ar delimita cel mai clar de ideologia latinomană și ar da semnalul că aceasta trebuie abandonată pentru că a fost impusă în mod forțat de un grup de persoane sprijinite din străinătate, care au inventat o origine fantezistă a poporului ce nu concordă cu adevărul istoric.

Dar oare o să aibă vreodată dacomanii curajul să treacă la acțiune și să combată latinomania prin nesupunere identitară afirmată hotărît și demonstrată practic, de exemplu prin abandonarea ortografiei latinomane, cea cu  central și "sunt"? O să aibă curajul dacomanii să-i lovească pe latinomani acolo unde-i doare cel mai tare, adică la limbă, pe care se sprijină întreaga propaganda latinomană? Decebal a preferat să se omoare decît să ajungă în mînile romanilor. Vor putea dacomanii de azi să adopte măcar o conduită de nesupunere ortografică față de ocupația latinomană a limbii, ca preludiu la eliberarea identității etnice de sub jugul propagandistic latinoman? Rămîne de văzut.

View Postturcoctonul, on 28th June 2012, 14:04, said:

Eu sunt indulgent si cred ca au avut o influenta ca material biologic (romanii le-au luat pamanturile si femeile si asa au aparut rom^nii si Romania) si 2-3% ca vocabular, plus ceva accent si ceva elemente de folclor. Dar daca esti riguros asa cum vrei sa pari, nici astea nu pot fi dovedite negru pe alb, doar le presupunem pentru ca sunt plauzibile si asa ar fi logic sa fie.

Romanii le-au luat pămînturile dacilor din Oltenia, Ardeal și Banat (pentru o perioadă de 165 de ani), însă vorbitorii de romînă de azi se întind pe o suprafață mult mai mare. Dacă considerăm că romînii au apărut exclusiv din amestecul dacilor cu romanii, atunci nu se poate explica prezența lor pe o suprafață așa de mare, în condițiile în care după plecarea romanilor, daco-romanii nu erau nicidecum în postura de a realiza operațiuni de cucerire a unor teritorii noi extracarpatice, lucru pe care nici măcar armata romană nu-l reușise. Nu este exclus ca dacii rămași în afara provinciei romane să fi adoptat apoi în timp de mai multe secole limba rudelor lor dinăuntrul fostei provincii romane. Oricum ar sta lucrurile, din punct de vedere genetic, coloniștii latinofoni (din care nu știm exact cîți au rămas în Dacia după retragerea aureliană) au o contribuție mai mică decît a dacilor, geților și slavilor, tocmai pentru că ei au fost prezenți doar pe un teritoriu restrîns (Oltenia, Ardeal și Banat), în timp ce dacii și geții la un loc acopereau întreg teritoriul pe care se vorbește azi romînă, și la fel se poate spune ulterior despre slavi.

În ce privește vocabularul rămas de la daci, lucrurile sînt ceva mai complicate decît lasă să se înțeleagă lingviștii care s-au lăsat corupți de către Academie. Treaba asta cu procentele este o moștenire otrăvită lăsată de latinomanii secolului 19 lingvisticii romînești. Identitatea romînească se bazează atît de mult pe procentele inventate de latinomani, încît chiar și azi lingviștii nu vor să se atingă de ele de frică să nu se prăbușească instantaneu întreg eșafodajul identitar latinoman. Trucul folosit de latinomani a fost ca toate cuvintele romînești care semănau cît de cît cu unele latinești să fie considerate ca provenind din latină. În unele situații în care nu se găsiseră cuvinte latinești ca precursori pentru cele romînești, ele au fost inventate și li s-a pus un asterisc în față, semn că acele cuvinte nu au fost atestate în scrierile latinești rămase de la romani. Cuvintele romînești provenite din cuvinte latinești însemnate cu asterisc au fost contabilizate ca cuvinte provenind din latină, umflîndu-se în acest fel procentul cuvintelor considerate de origine latină. În sfîrșit, mai trebuie luat în calcul și un alt factor, cel al cuvintelor care se presupune că provin din limba proto-indo-europeană, deoarece se întîlnesc în mai multe limbi indo-europene. Aceste cuvinte de origine proto-indo-europeană prezente în romînă au fost și ele contabilizate abuziv în procentul cuvintelor de origine latină, deși o parte din ele pot proveni la fel de bine și din limba dacă. Cazul cuvîntului "apă" mi se pare sugestiv. În dicționarele romînești el este dat ca provenind din latinescul "aqua". În limba persană vorbită în Iran (farsi) "apei" i se spune "ab", iar în kurdă (tot o limbă iraniană) i se spune "ava". Latinomanii care fac dicționarele romînești nu pot să accepte în ruptul capului că un cuvînt atît de important precum "apă" ar putea proveni din limba dacă, considerată ca fiind înrudită cu limbile iraniene. Și nu e singurul caz în care latinomanii trag fără rușine spuza pe turta latinei. La o investigație mai profundă, procentele clamate de latinomani pot fi dovedite ca fiind baloane propagandistice. Iată un citat foarte interesant în acest sens:

<------------------Începutul citatului--------------->
Al. Graur, studiind prin procedee statistice lexicul limbii române contemporane, a stabilit că lexicul ei de bază este format din 1419 cuvinte (inventariate în lucrare), dintre care 964 sînt elemenrtele cel mai sigure. Dintre acestea, circa 60% sînt de origine latină, iar restul sînt de alte origini (slavă, maghiară, turcă, franceză, cuvinte internaționale). Și în latină acestea erau elemente foarte vechi: 40% din elementele de origine latină prezente în lexicul de bază al limbii române sînt moștenite din indo-europeană ("ochi", "este", "lună", "doi", "trei").

Iorgu Iordan, Vladimir Robu: Limba Română Contemporană (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978) - pag. 278
<------------------Sfîrșitul citatului--------------->

Problema e că aceste cuvinte cu rădăcini în limba proto-indo-europeană sînt considerate a fi moștenite în romînă din latină, deși ar putea la fel de bine să fie moștenite din limba dacă. Chiar și în situația în care limba dacă și limba latină nu erau înrudite, asta nu exclude faptul de a fi avut cuvinte asemănătoare, provenite în ambele din proto-indo-europeană, așa cum astfel de cuvinte sînt prezente în ziua de azi în limbi clar neînrudite, ca de exemplu engleza ("mother", "daughter") și persana ("madar", "dokhtar").

În final, pun două citate luate dintr-o carte dedicată studiului limbii indo-europene primordiale, unul despre cuvintele din limbile de azi moștenite din limba proto-indo-europeană și altul despre relațiile de rudenie ale limbii dace.

<------------------Începutul citatelor--------------->
În cazul limbilor care provin din același izvor numărul elementelor asemănătoare este relativ mare; mai important este însă faptul că ele reprezintă termeni din nucleul fondului principal lexical, dintre cei mai uzuali, repartizați la diferite părți de vorbire, precum și morfeme gramaticale (afixe, desinențe). Cel mai probant argument al înrudirii dintre limbile indo-europene l-a constituit asemănarea, la ele, a formelor "neregulate" care prin însăși "neregularitatea" lor (supletivism, flexiune heteroclită) se dovedesc a fi foarte vechi; astfel nici hazardul și nici împrumutul, ci numai originea comună poate explica prezența în limbile indo-europene vechi a unor forme precum:

skr. "asti" ("este") ~ "santi" ("sînt") [skr. = sanscrit]
lat. "est" ~ "sunt" [lat. = latin]
got. "ist" ~ "sind"  [got. = gotic]
v.sl. "jestu" ~ "sotu"  [v.sl. = slava veche]

[...]

Apropierile lexicale cele mai vădite, consunînd cu cele fonetice și morfologice, alătură traco-daca de aria baltică, slavă și iranică, apoi de greacă și indo-arică, distanța cea mai mare fiind cea față de grupul italic.

Dan Slușanschi: Traco-dacii și idiomurile lor - pag. 110
capitol din cartea
Lucia Wald, Dan Slușanschi: Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene (Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987)
<------------------Sfîrșitul citatelor--------------->

Cu alte cuvinte, este posibil ca și verbul "a fi" să nu fie moștenit în romînă din latină, ci din dacă. Asta explică de fapt obsesia latinomanilor de a-l face cît mai asemănător în formă și pronunție cu forma din latină, prin implantarea cuvîntului latinesc "sunt" în locul cuvîntului romînesc "sînt" (posibil moștenit din limba dacă). Tot astfel se explică și îndîrjirea cu care s-a vrut modificarea radicală a limbii romîne în secolul 19 de către etimologiștii latinomani, care sperau să elimine distanța față de latină pe care influența limbii dace o indusese în limba romînă.

#961
turcoctonul

turcoctonul

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,867
  • Înscris: 07.12.2006

View PostCrugasic, on 1st July 2012, 22:36, said:

Această imposibilitate de atingere a obiectivității totale în domeniile lingvistic și istoric este cauzată de faptul că identitatea romînească este una falsă, fiind fabricată de un grup de preoți catolici latinomani în secolul 19

Aoleu domnu` riguros stiintific, ati uitat dom`le de cronicarii munteni si moldoveni care nici nu ii baga pe daci in oala etnogenezei si vorbesc doar de primul descalecat, cel al lui Traian? Identitatea romaneasca e atat de fabricata ca pana si cel mai analfabet cioban stia ca el e "ruman" sau "arman", dupa caz, adica "roman", nicidecum dac... Abia in sec. XIX apar dacii in etnogeneza noastra, adica e taman invers domnu` riguros intr-ale stiintei. :peacefingers:

View PostCrugasic, on 1st July 2012, 22:36, said:

150 de ani încoace "băieții deștepți" din Academie au cîștigat bani buni și s-au lăudat în străinătate că sînt urmașii romanilor.

Si cum te laudai ca esti urmasul romanilor, cum pac sareau fraierii cu banul!  :rolleyes:  Doamne fereste si pazeste, de unde le scoateti mai frate?

View PostCrugasic, on 1st July 2012, 22:36, said:

În orice caz, aportul genetic latin (italian) la formarea poporului romîn este neglijabil.

Tu faci o gresala foarte intalnita, iti imaginezi ca romanii erau un fel de trib, in realitate a fi roman echivala cu a fi azi american. Traian era din Hispania, Diocletian din Dalmatia, Constantin din ceea ce e azi Serbia (Nis), Aetius Flavius de la Durostorum. Toti erau romani pentru ca latinitatea nu era data de sange cat mai ales de o limba si o cultura comuna, sentimentul apartenentei la Pax Romana. Aici au venit colonisti din vest si din est deopotriva: din Galia, din Noricum, din Dalmatia, din Anatolia, din Italia, pe scurt, din tot imperiul roman. Faptul e atestat de inscriptii si nu numai.

Nu vorbeste nimeni de origine genetica strict italiana (aia era placa Scolii Ardelene, acum aproape 200 de ani) ci de latinitate care implica limba si cultura si identitatea asumata, nu pedigree-ul.

View PostCrugasic, on 1st July 2012, 22:36, said:

Romanii le-au luat pămînturile dacilor din Oltenia, Ardeal și Banat (pentru o perioadă de 165 de ani)

Asa zici tu, dar uite ca nu-i asa. Pe la anii 300 Constantin cel Mare facea lucrari de fortificare a oraselor prin sudul Daciei si construia un nou pod peste Dunare iar pe la anii 500 Justinian reorganiza administrativ Dacia si redenumeste cetatea Drobeta Theodora, in cinstea sotiei sale. Ei, cati ani a stat Dacia sub romani?

View PostCrugasic, on 1st July 2012, 22:36, said:

însă vorbitorii de romînă de azi se întind pe o suprafață mult mai mare. Dacă considerăm că romînii au apărut exclusiv din amestecul dacilor cu romanii, atunci nu se poate explica prezența lor pe o suprafață așa de mare

Iarasi nu cunosti niste amanunte: sute de mii de daci liberi au fost stramutati de romani la sud de Dunare iar jumatatea din Moldova si toata Muntenia au fost sub controlul direct si indirect al imperiului. Romanii le-au schimbat dacilor liberi inclusiv ritul funerar. Pe urma au venit migratorii si au amestecat bine ingredientele. Impinsi de migratori dacii liberi se asaza in vechea provincie Dacia, abia mai tarziu romanitatea se extinde in Moldova, fenomenul e surprins in legenda intemeierii moldovei, cu al doilea descalecat, vezi cronicarul care spune ca Moldova a fost pustie, ca romanii au venit din Maramures, etc. Nu sunt relatari pline de acuratete istorica dar sunt ecoul unei fenomen intalnit in evul mediu, acela al colonizarii. Asa am ajuns sa locuim in spatiul in care locuim azi, treptat, treptat.

View PostCrugasic, on 1st July 2012, 22:36, said:

În ce privește vocabularul rămas de la daci, lucrurile sînt ceva mai complicate decît lasă să se înțeleagă lingviștii care s-au lăsat corupți de către Academie.

Pe cand tu stii exact cum stau lucrurile, doar esti riguros stiintific si vorbesti doar pe dovezi clare, nu? :) Avem 200 de cuvinte cu etimologie necunoscuta, o parte din ele pot fi dacice. Adica 2-3% din total. Cam asta e contributia limbii dace. Daca nu crezi incearca sa imi traduci toponimele si numele de daci sau macar lista de plante in limba daca a lui Dioscoride. Se potriveste cu romana ca nuca in perete.
As putea sa-ti mai spun multe dar e tarziu acum.

#962
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011
1)@Crugasic, mesaj foarte lung la care e cam greu de răspuns pt că are multe subiecte. E clar că romînii nu se trag din italici.Puțini savanți latinomani au susținut asta, printre care N Iorga.Subiectul nostru aici e limba . În marea lor majoritate savanții vechi și cei de azi susțin că romîna provine din latină.
2) Numele de romîn:
Părerea mea a fost și este că nu se poate schimba numele în acela de DAC. Asta pt că nimeni atunci nu se autodenumea etnic ca DAC. Asta este o denumire dată de romani. Nu știm cum se autodenumeau ei atunci etnic. Nu văd ce rost are să folosim o denumire dată de romani, mai ales că nu era dată pt toată populația; cei din Moldova de azi erau denumiți de romani carpi.Cum se denumeau ei înșiși nu știm.
Rumîn s-ar putea folosi, dar denumirea oficială e aceea de romîn, iar rumîn a devenit peiorativ. E de observat că și în alte cazuri (francezi, englezi, ruși, olandezi, dermani, unguri) denumirile sînt eronate, dar văd că respectivii nu sughiță din această cauză.
3) Văd că susții că au fost romanizați tracii din Balcani.Ai vreo dovadă pt asta? Eu am dovadă că nu este așa.
@turcoctonul, nu mai veniți cu argumente de genul....cronicarii moldoveni. Repetarea unei erori vechi

îi va da credibiliotate? Pt mine e comic că invazia romană să fie numită descălecat.
Și ciobanul știe că romîn provine den roman pt că așa i se toacă la cap peste tot; în școală și la TV. Și ce e cu asta? Armîn e făcut abia în sec 19 ! Tot repetați aceleași clișee. De parcă aromînii și-ar fi spus așa de cîncd hău' și bîrgău'.
Crucasici a spus bine. Așa este: fraierii au cerut savanți care să aducă lucrări despre romanizare și asta au primit; lucrări de genul celor scrise de August Treboniu Laurian, adică maculatură curată. Iorga a scris și el prăpăstii. A susținut că a fost colonizată Dacia cu italici.Ar trebui editați ca să se vadă prostiile pe care le-au scris.
Nu vrei tu să faci o listă cu coloniștii și să arăți cam ce procente au venit din diversele provincii? Dacă tot zici că ești informat...
Văd că ești de o șmecherie "mare". Îi depășești și pe cei mai mari istorici latinomani. Faci  romani din greci și traci, adică un împărat bizanit devine la tine împărat roman pt că imperiul se numea roman.
În rest vorbitul în general și visatul cu ochii deschiși: migratori care amestecă ingrediente, romani care schimbă ritul funerar...deplasări masive de populație cauzate de  administrația romană acolo unde nu era (Moldova) sau de migratori care prin alte părți nu au cauzat așa ceva, legende aduse ca argumente științifice, prostii scrise de cronicari ( Moldova pustie) plus aiureala cu 200 de cuvinte  dacice sau de etimologie necunoscută. Și iar vii cu lista de nume de plante din care nu se poate scoate nimic pt că sînt transcrise eronat și pt că plantele au și acum numeroase denumiri. Mușețelul de ex e denumit în zeci de feluri azi. Dacă o denumire locală ar fi transcrisă de un grec nu o să știi despre ce plantă e vorba.Ar fi bine să vezi o listă de plante , denumiti locale, scrisă cu caractere grecești.Tot ca nuca în perete o să se potrivească.
Îmi pare rău; nu ai discernămînt în acest caz.

Mușețelul (Matricaria recutita, denumit și romaniță, mătrice, mătricea, morună, roman, romonel sau prin Transilvania românică
ΜΟΡΥΝΟ: DACĂ APARE PE O LISTĂ ACESTĂ DENUMIRE DE UNDE ȘTII CĂ E VORBA DE MUȘEȚEL?
Dar dacă grecul trebuie să transcrie o denumite ce conține CI sau CE sau GI, GE ( palatala)?  Greaca nu avea aceste sunete.MĂTRICEA cum ar fi scris? ΜΟΤΡΙΖΕΑ , ΜΟΤΡΙΘΕΑ....Mușețelul mai are încă zeci de denumiri în afară de cele trecute mai sus.

#963
vata_pa_batz

vata_pa_batz

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,602
  • Înscris: 28.07.2004
S-ar putea, probabil, posibil...dar din limba aia daca n-a ramas scris mai nimic. De fapt chiar nimic. In concluzie tot felul de paralele fonetice demonstreaza tot "mai nimic"

#964
Fumatorul

Fumatorul

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,945
  • Înscris: 18.01.2009

View PostCrugasic, on 1st July 2012, 22:36, said:

Eu personal susțin teza conform căreia poporul romîn este rezultatul unui mare amestec de populații, amestec ale cărui componente principale la nivel genetic sînt în ordinea importanței dacii+geții, apoi slavii și în final coloniștii romani (care erau ei înșiși de o mare diversitate genetică, fiind veniți din tot imperiul). Dar este evident că nu pot dovedi științific această teză în condițiile în care nu se știe cu precizie care era profilul genetic al dacilor, tocmai din cauză că dacii aveau obiceiul să-și incinereze morții.

Tu personal amesteci lucruri dovedite -colonizarea Daciei, invazia slavilor - cu profilul gentic al dacilor, ceea ce demonstrează că nu înțelegi lipsa de importanță a geneticii atunci când discutăm despre astfel de chestiuni. Din păcate nu ești singurul. Poate că totuși ar trebui să insistăm prin a afirma că nu există gene de român, de bulgar, de rus șamd.

View PostCrugasic, on 1st July 2012, 22:36, said:

În orice caz, aportul genetic latin (italian) la formarea poporului romîn este neglijabil. A spus-o și P.P. Panaitescu, alăturîndu-se unei întregi pleiade de istorici romîni care au susținut același lucru:

Cum spuneam mai sus, neimportant.

View PostCrugasic, on 1st July 2012, 22:36, said:

A, și apropo de asta, mă declar uimit de faptul că dacomanii acceptă să-și spună ROMÂNI, știind foarte bine că acest nume a fost creat special în laboratoarele propagandistice latinomane pentru a crea o confuzie între Români și Romani și pentru a lăsa impresia că Românii sînt descendenți exclusiv din Romani. Dacomanii ar trebui să fie primii care să denunțe această făcătură și să-și spună DACI sau cel mult RUMÎNI (așa cum își spuneau oamenii înainte de a fi rebotezați samavolnic de preoții latinomani). În acest fel, prin curajul de a respinge un nume fals, ei s-ar delimita cel mai clar de ideologia latinomană și ar da semnalul că aceasta trebuie abandonată pentru că a fost impusă în mod forțat de un grup de persoane sprijinite din străinătate, care au inventat o origine fantezistă a poporului ce nu concordă cu adevărul istoric.
Dar oare o să aibă vreodată dacomanii curajul să treacă la acțiune și să combată latinomania prin nesupunere identitară afirmată hotărît și demonstrată practic, de exemplu prin abandonarea ortografiei latinomane, cea cu  central și "sunt"? O să aibă curajul dacomanii să-i lovească pe latinomani acolo unde-i doare cel mai tare, adică la limbă, pe care se sprijină întreaga propaganda latinomană? Decebal a preferat să se omoare decît să ajungă în mînile romanilor. Vor putea dacomanii de azi să adopte măcar o conduită de nesupunere ortografică față de ocupația latinomană a limbii, ca preludiu la eliberarea identității etnice de sub jugul propagandistic latinoman? Rămîne de văzut.

Eu propun să revenim și la scrierea chirilică, nu doar să ne spunem daci sau rumâni. :rolleyes:
Ba chiar, dacă mă gândesc mai bine, cred că ar trebui să renunțăm la alfabetizarea noilor generații, nu doar să ne mulțumim cu renunțarea la ortografia latină, evident fiind faptul că acea limbă dacă -inexistentă, de altminteri -nu se scria.





View PostCrugasic, on 1st July 2012, 22:36, said:

Romanii le-au luat pămînturile dacilor din Oltenia, Ardeal și Banat (pentru o perioadă de 165 de ani), însă vorbitorii de romînă de azi se întind pe o suprafață mult mai mare. Dacă considerăm că romînii au apărut exclusiv din amestecul dacilor cu romanii, atunci nu se poate explica prezența lor pe o suprafață așa de mare, în condițiile în care după plecarea romanilor, daco-romanii nu erau nicidecum în postura de a realiza operațiuni de cucerire a unor teritorii noi extracarpatice, lucru pe care nici măcar armata romană nu-l reușise. Nu este exclus ca dacii rămași în afara provinciei romane să fi adoptat apoi în timp de mai multe secole limba rudelor lor dinăuntrul fostei provincii romane. Oricum ar sta lucrurile, din punct de vedere genetic, coloniștii latinofoni (din care nu știm exact cîți au rămas în Dacia după retragerea aureliană) au o contribuție mai mică decît a dacilor, geților și slavilor, tocmai pentru că ei au fost prezenți doar pe un teritoriu restrîns (Oltenia, Ardeal și Banat), în timp ce dacii și geții la un loc acopereau întreg teritoriul pe care se vorbește azi romînă, și la fel se poate spune ulterior despre slavi.

  Comunitatea de pe teritoriul provinciei romane Dacia e nucleul poporului român.

View PostCrugasic, on 1st July 2012, 22:36, said:

În ce privește vocabularul rămas de la daci, lucrurile sînt ceva mai complicate decît lasă să se înțeleagă lingviștii care s-au lăsat corupți de către Academie. Treaba asta cu procentele este o moștenire otrăvită lăsată de latinomanii secolului 19 lingvisticii romînești. Identitatea romînească se bazează atît de mult pe procentele inventate de latinomani, încît chiar și azi lingviștii nu vor să se atingă de ele de frică să nu se prăbușească instantaneu întreg eșafodajul identitar latinoman. Trucul folosit de latinomani a fost ca toate cuvintele romînești care semănau cît de cît cu unele latinești să fie considerate ca provenind din latină. În unele situații în care nu se găsiseră cuvinte latinești ca precursori pentru cele romînești, ele au fost inventate și li s-a pus un asterisc în față, semn că acele cuvinte nu au fost atestate în scrierile latinești rămase de la romani. Cuvintele romînești provenite din cuvinte latinești însemnate cu asterisc au fost contabilizate ca cuvinte provenind din latină, umflîndu-se în acest fel procentul cuvintelor considerate de origine latină. În sfîrșit, mai trebuie luat în calcul și un alt factor, cel al cuvintelor care se presupune că provin din limba proto-indo-europeană, deoarece se întîlnesc în mai multe limbi indo-europene. Aceste cuvinte de origine proto-indo-europeană prezente în romînă au fost și ele contabilizate abuziv în procentul cuvintelor de origine latină, deși o parte din ele pot proveni la fel de bine și din limba dacă. Cazul cuvîntului "apă" mi se pare sugestiv. În dicționarele romînești el este dat ca provenind din latinescul "aqua". În limba persană vorbită în Iran (farsi) "apei" i se spune "ab", iar în kurdă (tot o limbă iraniană) i se spune "ava". Latinomanii care fac dicționarele romînești nu pot să accepte în ruptul capului că un cuvînt atît de important precum "apă" ar putea proveni din limba dacă, considerată ca fiind înrudită cu limbile iraniene. Și nu e singurul caz în care latinomanii trag fără rușine spuza pe turta latinei. La o investigație mai profundă, procentele clamate de latinomani pot fi dovedite ca fiind baloane propagandistice. Iată un citat foarte interesant în acest sens:

<------------------Începutul citatului--------------->
Al. Graur, studiind prin procedee statistice lexicul limbii române contemporane, a stabilit că lexicul ei de bază este format din 1419 cuvinte (inventariate în lucrare), dintre care 964 sînt elemenrtele cel mai sigure. Dintre acestea, circa 60% sînt de origine latină, iar restul sînt de alte origini (slavă, maghiară, turcă, franceză, cuvinte internaționale). Și în latină acestea erau elemente foarte vechi: 40% din elementele de origine latină prezente în lexicul de bază al limbii române sînt moștenite din indo-europeană ("ochi", "este", "lună", "doi", "trei").

Iorgu Iordan, Vladimir Robu: Limba Română Contemporană (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978) - pag. 278
<------------------Sfîrșitul citatului--------------->

Problema e că aceste cuvinte cu rădăcini în limba proto-indo-europeană sînt considerate a fi moștenite în romînă din latină, deși ar putea la fel de bine să fie moștenite din limba dacă. Chiar și în situația în care limba dacă și limba latină nu erau înrudite, asta nu exclude faptul de a fi avut cuvinte asemănătoare, provenite în ambele din proto-indo-europeană, așa cum astfel de cuvinte sînt prezente în ziua de azi în limbi clar neînrudite, ca de exemplu engleza ("mother", "daughter") și persana ("madar", "dokhtar").

În final, pun două citate luate dintr-o carte dedicată studiului limbii indo-europene primordiale, unul despre cuvintele din limbile de azi moștenite din limba proto-indo-europeană și altul despre relațiile de rudenie ale limbii dace.

<------------------Începutul citatelor--------------->
În cazul limbilor care provin din același izvor numărul elementelor asemănătoare este relativ mare; mai important este însă faptul că ele reprezintă termeni din nucleul fondului principal lexical, dintre cei mai uzuali, repartizați la diferite părți de vorbire, precum și morfeme gramaticale (afixe, desinențe). Cel mai probant argument al înrudirii dintre limbile indo-europene l-a constituit asemănarea, la ele, a formelor "neregulate" care prin însăși "neregularitatea" lor (supletivism, flexiune heteroclită) se dovedesc a fi foarte vechi; astfel nici hazardul și nici împrumutul, ci numai originea comună poate explica prezența în limbile indo-europene vechi a unor forme precum:

skr. "asti" ("este") ~ "santi" ("sînt") [skr. = sanscrit]
lat. "est" ~ "sunt" [lat. = latin]
got. "ist" ~ "sind"  [got. = gotic]
v.sl. "jestu" ~ "sotu"  [v.sl. = slava veche]

[...]

Apropierile lexicale cele mai vădite, consunînd cu cele fonetice și morfologice, alătură traco-daca de aria baltică, slavă și iranică, apoi de greacă și indo-arică, distanța cea mai mare fiind cea față de grupul italic.

Dan Slușanschi: Traco-dacii și idiomurile lor - pag. 110
capitol din cartea
Lucia Wald, Dan Slușanschi: Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene (Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987)
<------------------Sfîrșitul citatelor--------------->

Cu alte cuvinte, este posibil ca și verbul "a fi" să nu fie moștenit în romînă din latină, ci din dacă. Asta explică de fapt obsesia latinomanilor de a-l face cît mai asemănător în formă și pronunție cu forma din latină, prin implantarea cuvîntului latinesc "sunt" în locul cuvîntului romînesc "sînt" (posibil moștenit din limba dacă). Tot astfel se explică și îndîrjirea cu care s-a vrut modificarea radicală a limbii romîne în secolul 19 de către etimologiștii latinomani, care sperau să elimine distanța față de latină pe care influența limbii dace o indusese în limba romînă.

O grămadă de cuvinte fără obiect.
Lipsește obiectul, adică acea improbabilă limbă dacă.
Care, chiar dacă a existat într-o formă unitară -greu de crezut, acest lucru - nu a făcut decât să adauge câteva cuvinte, la fel cum s-a întâmplat cu cuvintele slave.
Deci, în limba latină vorbită în provincia Dacia au intrat cuvinte slave, în număr relativ mare și alte câteva cuvinte cu etimologie necunoscută -posibil dacice.
Oricum, aportul slav este incomparabil mai mare, ceea ce demonstrează rolul cu totul și cu totul marginal al eventualilor vorbitori de dacă.

#965
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008
Nici apropierile pe care le face nu le inteleg.
Cu ce sa compari pe "sunt" romanesc persoana 1.a cu "asti" grecesc?
Acestea sunt comparari dupa ureche,care nu dovedesc altceva decat diletantism din partea dacomaniacilor.

Edited by marcuzzzo, 02 July 2012 - 12:11.


#966
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View PostFumatorul, on 2nd July 2012, 11:53, said:

Comunitatea de pe teritoriul provinciei romane Dacia e nucleul poporului român.
Cred ca ar trebui explicat conceptul de "popor". DEXu zice ca o comunitate istorica traind pe acelasi teritoriu, avand aceeasi limba si aceleasi traditii culturale.

Desi pare simplu, e cam complicat:
Traiesti in Tg.Mures, vorbesti romaneste, sarbatoresti Iepurasul de Pasti, Revelionul, Mos Craciunul, te uiti la filme de la Hollywood, ti-a citit mamica povesti de fratii Grimm cu Scufita Rosie si Alba ca Zapada si Stefan cel Mare cand erai copchil - deci clar - esti roman.
Traiesti in Tg.Mures, vorbesti ungureste, sarbatoresti Iepurasul de Pasti, Revelionul, Mos Craciunul, te uiti la filme de la Hollywood, ti-a citit mamica povesti de fratii Grimm cu Scufita Rosie si Alba ca Zapada si Matthias Corvinus cand erai copchil - deci clar - esti ungur.

Deci ce inseamna "traditie culturala" ?

Edited by criztu, 02 July 2012 - 12:41.


#967
Fumatorul

Fumatorul

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,945
  • Înscris: 18.01.2009

View Postcriztu, on 2nd July 2012, 13:40, said:

Cred ca ar trebui explicat conceptul de "popor". DEXu zice ca o comunitate istorica traind pe acelasi teritoriu, avand aceeasi limba si aceleasi traditii culturale.

Desi pare simplu, e cam complicat:
Traiesti in Tg.Mures, vorbesti romaneste, sarbatoresti Iepurasul de Pasti, Revelionul, Mos Craciunul, te uiti la filme de la Hollywood, ti-a citit mamica povesti de fratii Grimm cu Scufita Rosie si Alba ca Zapada si Stefan cel Mare cand erai copchil - deci clar - esti roman.
Traiesti in Tg.Mures, vorbesti ungureste, sarbatoresti Iepurasul de Pasti, Revelionul, Mos Craciunul, te uiti la filme de la Hollywood, ti-a citit mamica povesti de fratii Grimm cu Scufita Rosie si Alba ca Zapada si Matthias Corvinus cand erai copchil - deci clar - esti ungur.

Deci ce inseamna "traditie culturala" ?

În exemplul tău, până la tradiția culturală, avem o diferență între cele două persoane. Limba maternă.
Limba maternă e primul criteriu. De tradiție culturală avem nevoie ca de un criteriu suplimentar.

#968
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View PostFumatorul, on 2nd July 2012, 12:55, said:

În exemplul tău, până la tradiția culturală, avem o diferență între cele două persoane. Limba maternă.
Limba maternă e primul criteriu. De tradiție culturală avem nevoie ca de un criteriu suplimentar.
Deci pe teritoriul Daciei au fost mai multe comunitati, si au tot venit si au plecat. Iliri, Daci, Celti, Marcomani, Bastarni, Romani, Goti, Sarmati, Huni, Acatziri, Gepizi, Alani, Bulgari, Avari, Slavi, Vlahi, Kabari, Maghiari, Cumani, Pecenegi, Uzi, Evrei, Genovezi, Tigani, Greci, Sarbi, Polonezi, Albanezi, Sasi, Polonezi, Turci, Tatari, care or mai fi fost.

Deci teoretic, un Vlah din Bulgaria si un Vlah din Polonia de la 1000 AD erau acelasi popor fiindca vorbeau aceeasi limba.

Pe cand un Ungur din Ungaria si un Roman din Romania de la 2000 AD, care amandoi is fani Batman, amandoi au copilarit cu Cartoon Network si Discovery la televizor Sony, amandoi au masina Ford, calculator Intel, OS Windoz, browser Chrome, amandoi beau aceeasi bere Budweiser, poarta aceeasi marca de blugi Levi's si pantofi Nike si danseaza Shuffle in aceeasi franciza de Discoteca, fiind ex-fani Slayer, amandoi dorm in patutz Ikea, amandoi muncesc pt corporatia Texaco, se duc la munca cu metroul si in pauza se indoapa in fast food McDonalds, nici unu dintre ei nu stie cine a fost Galerius sau Licinius, deci Ungurul si Romanul astiea nu sunt acelasi popor, pt ca vorbesc limbi diferite.

Atuncea vin si io si intreb: De unde stim ce limba vorbea un cetatean al Imperiului Roman de la 100 AD din provincia Britania, si ce limba vorbea un altul, din provincia Cappadocia? Ca daca imi fluturi textele in Latina Clasica ale lu Cicero, asa iti flutur si io textu cu Desteapta-te Romane in Harghita, in inima Romaniei, si ce-am dovedit?

Edited by criztu, 02 July 2012 - 13:40.


#969
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011

View Postvata_pa_batz, on 2nd July 2012, 09:23, said:

S-ar putea, probabil, posibil...dar din limba aia daca n-a ramas scris mai nimic. De fapt chiar nimic. In concluzie tot felul de paralele fonetice demonstreaza tot "mai nimic"
ești grozav! Plăcuțele de plumb de la Sinaia ce sînt?

#970
Fumatorul

Fumatorul

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,945
  • Înscris: 18.01.2009

View Postcriztu, on 2nd July 2012, 14:20, said:

Deci pe teritoriul Daciei au fost mai multe comunitati, si au tot venit si au plecat. Iliri, Daci, Celti, Marcomani, Bastarni, Romani, Goti, Sarmati, Huni, Acatziri, Gepizi, Alani, Bulgari, Avari, Slavi, Vlahi, Kabari, Maghiari, Cumani, Pecenegi, Uzi, Evrei, Genovezi, Tigani, Greci, Sarbi, Polonezi, Albanezi, Sasi, Polonezi, Turci, Tatari, care or mai fi fost.

Fie au plecat, fie s-au asimilat.

View Postcriztu, on 2nd July 2012, 14:20, said:

Deci teoretic, un Vlah din Bulgaria si un Vlah din Polonia de la 1000 AD erau acelasi popor fiindca vorbeau aceeasi limba.

Cam așa ceva.

View Postcriztu, on 2nd July 2012, 14:20, said:

Pe cand un Ungur din Ungaria si un Ungur din Romania de la 2000 AD, care amandoi is fani Batman, amandoi au copilarit cu Cartoon Network si Discovery la televizor Sony, amandoi au masina Ford, calculator Intel, OS Windoz, browser Chrome, amandoi beau aceeasi bere Budweiser, poarta aceeasi marca de blugi Levi's si pantofi Nike si danseaza Shuffle in aceeasi franciza de Discoteca, fiind ex-fani Slayer, muncesc amandoi pt corporatia Texaco, se duc la munca cu metroul si in pauza se indoapa in fast food McDonalds, deci Ungurul si Romanul astiea nu sunt acelasi popor, pt ca vorbesc limbi diferite.

Presupun că e vorba de un român din România.
În acest caz, așa e, e vorba de doi reprezentanți ai unor popoare diferite.

View Postcriztu, on 2nd July 2012, 14:20, said:

Atuncea vin si io si intreb: De unde stim ce limba vorbea un cetatean al Imperiului Roman de la 100 AD din provincia Britania, si ce limba vorbea un altul, din provincia Cappadocia? Ca daca imi fluturi textele in Latina Clasica ale lu Cicero, asa iti flutur si io textu cu Desteapta-te Romane in Harghita, in inima Romaniei, dar ce-am dovedit?

Cetățenia nu e relevantă, dacă dorim să clasificăm etnic pe cineva.
Imperiul roman, ca orice altă structură politică întinsă pe un teritoriu foarte mare, este multietnic.
Nu avem de unde ști ce limbă maternă aveau cei doi cetățeni, dar nici nu ne interesează.
În discuția de la acest topic nu vorbim despre persoane, ci despre limbi.
Dar, mă rog,  ca să ne lămurim pe deplin, poate că cei doi, unu' din Britania, iar celălalt din Cappadocia, aveau ca limbă maternă greaca. Iar acest lucru, îi face, bineînțeles, greci.

#971
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View PostFumatorul, on 2nd July 2012, 13:35, said:

ca să ne lămurim pe deplin, poate că cei doi, unu' din Britania, iar celălalt din Cappadocia, aveau ca limbă maternă greaca. Iar acest lucru, îi face, bineînțeles, greci.
am corectat cu Roman din Romania.

Deci vezi ce exceptie ingrozitoare? Orice cetatean din interiorul Imperiului Roman era Roman, cu exceptia Evreilor sau Grecilor, desi Imperiul Roman era la el acasa si in Grecia si in Palestina.

Pai daca faptul ca un cetatean al Imperiului Roman din Britania si unul din Cappadocia vorbeau limba Greaca ii face pe amandoi Greci, iar nu Romani, atunci de ce n-am avea Celti, Sarmati, Maltezi, Evrei, Greci, Sirieni, Egipteni, Mauri, etc. traind pe teritoriul Daciei Traiane, chit ca erau toti cetateni ai I.Roman, exact ca Evreii si Grecii ?

De ce ar fi fost Celtii si Tracii, Egiptenii si Ilirii mai blegi ca Evreii sau ca Grecii? De ce Grecii si Evreii si-au pastrat limba binemerci, iar Dacii sau Celtii nu? Si te implor nu imi povesti de "superioritatea Grecilor si Evreilor" ca ma mahnesc... ca sa nu mai zic de toata Africa de Nord, care dupa sute si sute de ani de "romanizare", s-a ales prafu de limba si literatura latina, se vorbesc tot limbi semite ca acu 2000 de ani, din Mauritania pana in Siria...

Edited by criztu, 02 July 2012 - 13:58.


#972
raman

raman

    Dubito, ergo cogito; cogito ergo bibamus.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,171
  • Înscris: 01.12.2010

View PostFumatorul, on 2nd July 2012, 12:53, said:

2)Care, chiar dacă a existat într-o formă unitară -greu de crezut, acest lucru - nu a făcut decât să adauge câteva cuvinte, la fel cum s-a întâmplat cu cuvintele slave.
3)Deci, în limba latină vorbită în provincia Dacia au intrat cuvinte slave, în număr relativ mare și alte câteva cuvinte cu etimologie necunoscută -posibil dacice.
4)Oricum, aportul slav este incomparabil mai mare, ceea ce demonstrează rolul cu totul și cu totul marginal al eventualilor vorbitori de dacă.

1) Fumatorule, dupa cum usor de ghicit fosta-ne, matale ai balconu' plin cu ghivece de canepa.
2) A spune ca limbile din Dacia nu erau unitare ar contrazice flagrant marturiile lasate de Herodot, Dio Casius, Procopius, Plutarh si alti fraganaieri ce-si dadeau cu parerea despre geti, daci, moesi si apartenenta lor lingvistica.
3) Gogule, da' de unde stii matale ca lexicul slavilor din sud nu are niscai mostenire dacica si cuvintele rom^nesti cu etimon slav nu-s decat mosteniri din substratul stramosesc?
4) Cum crezi matale ca rolul daco-geto-tracilor a fost marginal in plamadirea limbilor balcanice moderne cand avem un grad imens de similaritate gramatica tocmai pe fostele lor teritorii.
5) Mai fa-ti o tigara, trage adanc..

Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

1 user(s) are reading this topic

0 members, 1 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate