Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN
 Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD
 Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android

Recomandare bicicleta e-bike 20&#...
 Bing-Content removal tool

Nu pot accesa monitorulsv.ro de l...

Cum sa elimini urmele de acnee?

Wc Geberit
 

Curiosity - urmatorul rover martian

- - - - -
  • Please log in to reply
168 replies to this topic

#19
ech

ech

    Guru Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 15,666
  • Înscris: 01.09.2006
Interesant ... habar n-aveam. Multumesc.
Dar la submarine nucleare ... ce gen de tehnologie e ? Cu aburi, sau cu termocuple ?

#20
Mr_Woppit

Mr_Woppit

    the last of them..

  • Grup: Super Moderators
  • Posts: 17,834
  • Înscris: 26.11.2001

View Postasterix1, on 28th November 2011, 02:26, said:

Atmosfera lui Marte chiar rarefiata este foarte utila.
Scutul termic in acea atmosfera reuseste sa franeze de la 6km/s pana la 470m/s,adica cu 92%.
El face aproape toata treaba.Parasuta de la 470m/s pana la 100m/s reduce doar o mica parte din viteza.
Rachetele de franare ajuta foarte mult in partea finala.
Ele franeaza pe ultimii 1,8km si pun in siguranta roverului pe sol.
si teoretic il pun in siguranta .. nu de alta dar n-ar fi primul facut tandari

"problema" este ca pasii respectivi se intampla sevential .. daca parasuta nu incetineste destul, scutul se poate incinge mai mult decat este cazul si ar putea avea probleme la detasare

daca totusi nu-s probleme cu scutul dar parasuta nu a oprit destul s-ar putea sa rachetele de franare sa nu fie suficiente

pe de alta parte, daca totul merge ok pana la pornirea rachetelor de franare, daca vreuna din ele nu porneste sau are probleme, nu stiu in ce masura poate fi compensata asta

ca sa nu mai zic ca mai este si separarea de parasuta, separarea rover-ului la aterizare, etc

ideea este ca sunt multe care pot merge rau si cum depind intre ele, probabilitatea de esec creste suficient


View Postech, on 28th November 2011, 23:05, said:

Interesant ... habar n-aveam. Multumesc.
Dar la submarine nucleare ... ce gen de tehnologie e ? Cu aburi, sau cu termocuple ?
aproape la fel ca cele clasice dar mai mici si din cauza asta folosesc material mai mult sau mai putin imbogatit. La fel ca si principiu, ca pe partea de protectie, iti dai seama ca sunt diferite.. nu-s stabile ca pe sol, nu-s mereu perpendiculare pe sol, apa sarata este foarte coroziva, etc

#21
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View Postech, on 28th November 2011, 22:05, said:

Interesant ... habar n-aveam. Multumesc.
Dar la submarine nucleare ... ce gen de tehnologie e ? Cu aburi, sau cu termocuple ?
La submarine este aceeasi tehnologie precum intr-o centrala nucleara.
Reactor nuclear>cazan cu abur>turbina cu abur>condesator>generator electric>motor electric>elice+nevoile curente.
Singura diferenta este data de gradul de imbogatire mult mai mare al combustibilului nuclear.
Asta se face pentru a mari perioada de inlocuire a combustibilului.
La ultimul tip de submarin de atac american din clasa Virginia combustibilul ajunge pentru 40 ani,adica pe toata durata de viata proiectata.Au scapat de problema inlocuirii lui periodice.

View PostCelest, on 29th November 2011, 00:05, said:

si teoretic il pun in siguranta .. nu de alta dar n-ar fi primul facut tandari

"problema" este ca pasii respectivi se intampla sevential .. daca parasuta nu incetineste destul, scutul se poate incinge mai mult decat este cazul si ar putea avea probleme la detasare
Cu scuturile termice nu au fost probleme si oricum ele au un coeficient de siguranta suficient.
Da parasutele pot avea probleme in special la deschidere.
Dar pentru asta se fac o multime de teste.
Nasa are marele avantaj de avea cel mai mare tunel aerodinamic subsonic din lume.
Chiar si aceasta parasuta poate fi testata la scara 1:1.

Quote

daca totusi nu-s probleme cu scutul dar parasuta nu a oprit destul s-ar putea sa rachetele de franare sa nu fie suficiente

pe de alta parte, daca totul merge ok pana la pornirea rachetelor de franare, daca vreuna din ele nu porneste sau are probleme, nu stiu in ce masura poate fi compensata asta

ca sa nu mai zic ca mai este si separarea de parasuta, separarea rover-ului la aterizare, etc

ideea este ca sunt multe care pot merge rau si cum depind intre ele, probabilitatea de esec creste suficient
....................
De toate acele secvente se ocupa un soft.
Oricum toate acele secvente au fost testate suficient de mult inainte de misiune.
Aceasta misiune de fapt a fost amanata de Nasa cu doi ani tocmai din cauza numarului insuficient de teste.
Ca un exemplu pentru ce inseamna testare misiunea Mars Pathfinder din anul 1997 a avut alocate numai pentru partea de testare 35 milioane$ din totalul de 150 milioane$.  
Dar bine accidente oricand se pot intampla.Nimic nu este perfect.

#22
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,547
  • Înscris: 02.10.2009

View PostCelest, on 29th November 2011, 01:05, said:

si teoretic il pun in siguranta .. nu de alta dar n-ar fi primul facut tandari

"problema" este ca pasii respectivi se intampla sevential .. daca parasuta nu incetineste destul, scutul se poate incinge mai mult decat este cazul si ar putea avea probleme la detasare

daca totusi nu-s probleme cu scutul dar parasuta nu a oprit destul s-ar putea sa rachetele de franare sa nu fie suficiente

pe de alta parte, daca totul merge ok pana la pornirea rachetelor de franare, daca vreuna din ele nu porneste sau are probleme, nu stiu in ce masura poate fi compensata asta

ca sa nu mai zic ca mai este si separarea de parasuta, separarea rover-ului la aterizare, etc

ideea este ca sunt multe care pot merge rau si cum depind intre ele, probabilitatea de esec creste suficient
aproape la fel ca cele clasice dar mai mici si din cauza asta folosesc material mai mult sau mai putin imbogatit. La fel ca si principiu, ca pe partea de protectie, iti dai seama ca sunt diferite.. nu-s stabile ca pe sol, nu-s mereu perpendiculare pe sol, apa sarata este foarte coroziva, etc
Sistemul e f. complex si a cauta nod in papura e simplu. Daca nu merge aia, daca nu merge cealalta, pai asa nu se mai apuca nimeni de lucru, ca daca se defecteaza ceva… (si vine unul ca Putin ala si-i baga pe toti la zdup).E secvential dar nu chiar asa cum zici, parasuta se desface doar dupa ce scutul si-a facut datoria si a incetinit suficient de mult. Scutul nu se incinge mai mult, el se consuma eventual mai mult, la temperatura relativ constanta (exceptand aici erori grosolane cum ar fi cele care tin de traiectorie, prea ”abrupta” de exemplu, cum s-a mai intamplat.) . Parasuta nu face mare lucru la viteze mici pentru ca atmosfera are abia 1% din densitatea celei terestre (ar trebui o parasuta cu 99% mai mare, dar nu e loc, si asa parasuta este presata puternic in container), dar oricum e buna pentru ca scuteste combustibil ptr franare si stabilizare.
Eu sunt convins ca s-au facut nenumarate testari ale echipamentelor, inclusiv ale “macaralei” care nu este decat un sistem suplimentar de “reglaj fin” al asolizarii, adica este inca un mod de a regla viteza, in ambele directii, pe langa ceea ce fac rachetele de franare. Daca una se opreste, calculatoarele de bord opresc si racheta din partea opusa, dubleaza tractiunea celoralte doua si mentine stabilitatea cu sistemul de verniere. De-abia daca pica 3 motoare se incheie misiunea.

Submarinele atomice lucreaza dupa principiul clasic, doar ca la unele turbina transmite miscarea la elice, iar la altele turbina invarte generator pentru motoare electrice. Unii folosesc apa pentru racire, rusii au saruri topite. Unii au un generator, altii folosesc mai multe.

Pana crapa si se duc la fund… :thumbup:

Edited by Rosebud09, 29 November 2011 - 01:30.


#23
crz

crz

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,794
  • Înscris: 27.09.2005
In masura in care roverul asta va ajunge pe Marte si va face fix ceea ce se doreste de la el, va fi extraordinar, raportat la Spirit si Curiosity. Pe langa toate echipamentele stiintifice imbunatatite mai sunt avantajele ca:
- e mai mare, deci roti mai mari, deci sanse mai mici de a ramane blocat in nisipul martian;
- are o sursa de energie fiabila
- va fi trimis cu precizie mai mare, deci sanse mai mici de a ajunge in locuri nedorite;

Apropo de sursa de alimentare, stiati ca Voyager 1 si 2 inca mai functioneaza? Ele folosesc o sursa similara de energie (acelasi tip de generatoare). Voyager 1 a efectuat recent (anul acesta) niste manevre pentru a masura particulele de vant solar. E fascinant, tinand cont de faptul ca au fost lansate (Voyager 1 si 2) in 1977 :).

Ar fi amuzant sa vedem o misiune care sa trimita un rover nou in zona in care Spirit a fost pierdut pentru a-l curata si repune in functiune :-).

#24
Mr_Woppit

Mr_Woppit

    the last of them..

  • Grup: Super Moderators
  • Posts: 17,834
  • Înscris: 26.11.2001

View Postasterix1, on 29th November 2011, 02:24, said:

Chiar si aceasta parasuta poate fi testata la scara 1:1.
am pus poza cu ea pe pagina cealalta. Are oameni in ea pentru comparatie.

View Postasterix1, on 29th November 2011, 02:24, said:

Dar bine accidente oricand se pot intampla.Nimic nu este perfect.
Exact. Au deja experienta in asta insa nicio experienta nu ii poate ajuta pentru cine stie ce prostie marunta gen "garnitura x a cedat".


View PostRosebud09, on 29th November 2011, 02:29, said:

Sistemul e f. complex si a cauta nod in papura e simplu. Daca nu merge aia, daca nu merge cealalta, pai asa nu se mai apuca nimeni de lucru, ca daca se defecteaza ceva… (si vine unul ca Putin ala si-i baga pe toti la zdup).E secvential dar nu chiar asa cum zici, parasuta se desface doar dupa ce scutul si-a facut datoria si a incetinit suficient de mult. Scutul nu se incinge mai mult, el se consuma eventual mai mult, la temperatura relativ constanta (exceptand aici erori grosolane cum ar fi cele care tin de traiectorie, prea ”abrupta” de exemplu, cum s-a mai intamplat.) . Parasuta nu face mare lucru la viteze mici pentru ca atmosfera are abia 1% din densitatea celei terestre (ar trebui o parasuta cu 99% mai mare, dar nu e loc, si asa parasuta este presata puternic in container), dar oricum e buna pentru ca scuteste combustibil ptr franare si stabilizare.
Eu sunt convins ca s-au facut nenumarate testari ale echipamentelor, inclusiv ale “macaralei” care nu este decat un sistem suplimentar de “reglaj fin” al asolizarii, adica este inca un mod de a regla viteza, in ambele directii, pe langa ceea ce fac rachetele de franare. Daca una se opreste, calculatoarele de bord opresc si racheta din partea opusa, dubleaza tractiunea celoralte doua si mentine stabilitatea cu sistemul de verniere. De-abia daca pica 3 motoare se incheie misiunea.

Submarinele atomice lucreaza dupa principiul clasic, doar ca la unele turbina transmite miscarea la elice, iar la altele turbina invarte generator pentru motoare electrice. Unii folosesc apa pentru racire, rusii au saruri topite. Unii au un generator, altii folosesc mai multe.

Pana crapa si se duc la fund… :thumbup:

Scutul se poate incinge mai mult sau mai putin in functie de insertia catre sol. Daca te uiti in pozele alea, radarul si controlul coborarii se activeaza numai dupa aruncarea scutului termic asa ca orice ratare in pasul asta, nu cred ca mai este rezolvabila cu parasuta, motoare, etc. N-am gasit pe nicaieri daca intrarea in atmosfera martiana este controlata cumva sau ma rog, cum se face trecerea de la zborul interplanetar la coborarea in atmosfera.

Pe de alta parte, treaba cu macaraua, chiar asa interesanta cum pare, de fapt nu a mai fost incercata niciodata, asa ca surprize, pot exista.

View Postcrz, on 29th November 2011, 23:49, said:

Apropo de sursa de alimentare, stiati ca Voyager 1 si 2 inca mai functioneaza? Ele folosesc o sursa similara de energie (acelasi tip de generatoare). Voyager 1 a efectuat recent (anul acesta) niste manevre pentru a masura particulele de vant solar. E fascinant, tinand cont de faptul ca au fost lansate (Voyager 1 si 2) in 1977 :).

De fapt sunt 5:

Probes leaving the Solar System

Pioneer 10 Left Jupiter in December 1973. Mission ended March 1997. Last contact January 23, 2003. Craft now presumed dead; no further contact attempts planned.
Pioneer 11 Left Saturn in September 1979. Last contact September 1995. The craft's antenna cannot be manoeuvred to point to Earth, and it is not known if it is still transmitting. No further contact attempts are planned.
Voyager 1 Left Saturn in November 1980. Still in regular contact and transmitting scientific data (as of April 2011). Contact hoped to be maintained until at least 2020.
Voyager 2 Left Neptune in August 1989. Still in regular contact and transmitting scientific data (as of April 2011). Contact hoped to be maintained until at least 2020.
New Horizons Currently en route to outer Solar System. Expected to reach Pluto in July 2015.

#25
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View PostCelest, on 29th November 2011, 23:03, said:

..........................
Scutul se poate incinge mai mult sau mai putin in functie de insertia catre sol. Daca te uiti in pozele alea, radarul si controlul coborarii se activeaza numai dupa aruncarea scutului termic asa ca orice ratare in pasul asta, nu cred ca mai este rezolvabila cu parasuta, motoare, etc. N-am gasit pe nicaieri daca intrarea in atmosfera martiana este controlata cumva sau ma rog, cum se face trecerea de la zborul interplanetar la coborarea in atmosfera.

.........................
Scutul nu se incinge.El se arde pentru ca este ablativ.
O parte din el oricum ramane intact.
Atata timp cat mai ramane ceva din el temperatura ramane constanta la interior.
Scutul(suportul si ce a mai ramas din el) nu se arunca ci cade liber dupa deschiderea parasutei ce franeaza doar macaraua si roverul atasat de ea.Dar bine asta este comandat de radar ce masoara inaltimea fata de sol.
Interesant este ca de la misiunea Mars Pathfinder din anul 1997 intrarea in atmosfera este deja stabilita din momentul lansarii de pe Pamant.In trecut toate misiunile se faceau in felul urmator:
1)Sonda era trimisa de pe Pamant iar cand intersecta orbita martiana motorul de franare reducea viteza pana la o valoare astfel incat sa intre pe o orbita eliptica in jurul planetei precum un satelit.
2)Dupa cateva orbite in jurul lui Marte si pe baza imaginilor transmise pe Pamant se dadea comanda de franare pentru reducerea vitezei si astfel pentru intrarea pe o orbita de cadere in atmosfera martiana.
Numai ca aceasta metoda era mare consumatoare de combustibil lucru ce necesita o masa mare la lansare.
Incepand din anul 1997(ca sa fie si mai complicat) Nasa a luat hotararea de a lansa direct toate sondele ce vor intra in atmosfera martiana.Asta facea ca viteza de intrare sa fie superioara misiunilor din trecut(6km/s fata de 4km/s).Unghiul de intrare care in trecut era mic acum a trebuit marit substantial undeva pe la 17grade pentru a preintampina ricosarea din atmosfera martiana.
Intrarea in atmosfera martiana bineinteles ca este controlata(pentru a mentine unghiul de intrare).
In mare este o camera video care datorita montarii sub un anumit unghi tinteste suprafata planetei pentru pozitionarea pe traiectoria de intrare.Dar chiar si asa cu cateva ore inainte se urmaresc datele telemetrice si unele fotografii pentru a fi siguri ca se respecta traiectoria impusa inca de la lansare.

Edited by asterix1, 30 November 2011 - 02:05.


#26
Mr_Woppit

Mr_Woppit

    the last of them..

  • Grup: Super Moderators
  • Posts: 17,834
  • Înscris: 26.11.2001

View Postasterix1, on 30th November 2011, 02:59, said:

Scutul nu se incinge.El se arde pentru ca este ablativ.
O parte din el oricum ramane intact.
Atata timp cat mai ramane ceva din el temperatura ramane constanta la interior.
Scutul(suportul si ce a mai ramas din el) nu se arunca ci cade liber dupa deschiderea parasutei ce franeaza doar macaraua si roverul atasat de ea.Dar bine asta este comandat de radar ce masoara inaltimea fata de sol.
Interesant este ca de la misiunea Mars Pathfinder din anul 1997 intrarea in atmosfera este deja stabilita din momentul lansarii de pe Pamant.In trecut toate misiunile se faceau in felul urmator:
1)Sonda era trimisa de pe Pamant iar cand intersecta orbita martiana motorul de franare reducea viteza pana la o valoare astfel incat sa intre pe o orbita eliptica in jurul planetei precum un satelit.
2)Dupa cateva orbite in jurul lui Marte si pe baza imaginilor transmise pe Pamant se dadea comanda de franare pentru reducerea vitezei si astfel pentru intrarea pe o orbita de cadere in atmosfera martiana.
Numai ca aceasta metoda era mare consumatoare de combustibil lucru ce necesita o masa mare la lansare.
Incepand din anul 1997(ca sa fie si mai complicat) Nasa a luat hotararea de a lansa direct toate sondele ce vor intra in atmosfera martiana.Asta facea ca viteza de intrare sa fie superioara misiunilor din trecut(6km/s fata de 4km/s).Unghiul de intrare care in trecut era mic acum a trebuit marit substantial undeva pe la 17grade pentru a preintampina ricosarea din atmosfera martiana.
Intrarea in atmosfera martiana bineinteles ca este controlata(pentru a mentine unghiul de intrare).
In mare este o camera video care datorita montarii sub un anumit unghi tinteste suprafata planetei pentru pozitionarea pe traiectoria de intrare.Dar chiar si asa cu cateva ore inainte se urmaresc datele telemetrice si unele fotografii pentru a fi siguri ca se respecta traiectoria impusa inca de la lansare.

:) nu cred ca avem ablativ in dictionar dar stiu la ce te  referi: ablation. Bun de stiut.

Ai ceva mai multe informatii decat asta?

Quote

Guided entry: The rover is folded up within an aeroshell which protects it during the travel through space and during the atmospheric entry at Mars. Atmospheric entry is accomplished using a Phenolic Impregnated Carbon Ablator (PICA) heat shield. The 4.5 m (15 ft) diameter heat shield, which will be the largest heat shield ever flown in space,[98] reduces the velocity of the spacecraft by ablation against the Martian atmosphere, from the interplanetary transit velocity of 5.3 to 6 km/s (3.3 to 3.7 mi/s) down to approximately Mach-2, where parachute deployment is possible. Much of the reduction of the landing precision error is accomplished by an entry guidance algorithm, similar to that used by the astronauts returning to Earth in the Apollo space program. This guidance uses the lifting force experienced by the aeroshell to "fly out" any detected error in range and thereby arrive at the targeted landing site. In order for the aeroshell to have lift, its center of mass is offset from the axial centerline which results in an off-center trim angle in atmospheric flight, again similar to the Apollo Command Module. This is accomplished by a series of ejectable ballast masses. The lift vector is controlled by four sets of two Reaction Control System (RCS) thrusters that produce approximately 500 N of thrust per pair. This ability to change the pointing of the direction of lift allows the spacecraft to react to the ambient environment, and steer toward the landing zone. Prior to parachute deployment the entry vehicle must first eject the ballast mass such that the center of gravity offset is removed. Parachute will deploy at about 10 km (6.2 mi) altitude at about 470 m/s (1,500 ft/s).[95]

Edited by Celest, 02 December 2011 - 15:01.


#27
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View PostCelest, on 2nd December 2011, 15:01, said:

...............
Ai ceva mai multe informatii decat asta?
Pe 11 Ianuarie MSL urmeaza sa faca o corectie complexa a traiectoriei:

Quote

The Mars Science Laboratory is approaching its first and largest Course Correction on its Trip to the Red Planet. The Maneuver will take place on January 11, 2012 and involve multiple firings of 8 of the Spacecraft's Thrusters over a period of 175 Minutes. This choreographed sequence will begin at 23:00 UTC (6pm EST) and change the vehicle’s velocity by 5.5 Meters per Second (12.3 Miles per Hour). During the complex maneuver, the spacecraft’s Inertial Measurement Unit will keep track of the Vehicle’s orientation and the acceleration during the burn. The IMU was calibrated on December 21, 2011 for use as a backup for the onboard celestial navigation system that experienced a restart early in the mission.
...........................
http://www.spaceflig...on-updates.html

Edited by asterix1, 11 January 2012 - 01:30.


#28
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010
Corectia traiectoriei s-a incheiat cu succes.

#29
caroline_hi

caroline_hi

    One moon shows in every pool, in every pool the one moon.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,813
  • Înscris: 04.12.2007
MARS LANDING COUNTDOWN:
0 Days 20 Hours 36 Minutes 26 Seconds Until Curiosity Lands on Mars


http://www.nasa.gov/...ia_id=149830441

Edited by caroline_hi, 05 August 2012 - 11:18.


#30
tiestodj20

tiestodj20

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,700
  • Înscris: 04.06.2007
Exista un soft cu care se poate vedea live cat mai are, un fel de simulare  spatiala in timp real, foarte interesant. Linkul este in josul paginii, sub ultima poza.

http://www.nasa.gov/.../msl/index.html

Edited by tiestodj20, 05 August 2012 - 12:08.


#31
tiestodj20

tiestodj20

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,700
  • Înscris: 04.06.2007
Se mai poate urmari si aici :

http://www.livestrea...terlivemissions

#32
tiestodj20

tiestodj20

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,700
  • Înscris: 04.06.2007
Inca 15 ore si 50 de minute.

Attached Files



#33
caroline_hi

caroline_hi

    One moon shows in every pool, in every pool the one moon.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,813
  • Înscris: 04.12.2007
NASA TV
Aici se poate urmari in timp real ce se va intampla. Chiar acum e o emisiune despre Curiosity.

#34
caroline_hi

caroline_hi

    One moon shows in every pool, in every pool the one moon.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,813
  • Înscris: 04.12.2007
Mai sunt vreo 20 de minute.

#35
caroline_hi

caroline_hi

    One moon shows in every pool, in every pool the one moon.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,813
  • Înscris: 04.12.2007
Touchdown. Exista si niste prime poze.
NASA TV


NASA's Curiosity rover has landed on Mars! Its descent-stage retrorockets fired, guiding it to the surface. Nylon cords lowered the rover to the ground in the "sky crane" maneuver. When the spacecraft sensed touchdown, the connecting cords were severed, and the descent stage flew out of the way. The time of day at the landing site is mid-afternoon -- about 3 p.m. local Mars time at Gale Crater. The time at JPL's mission control is about 10:31 p.m. Aug. 5 PDT (early morning EDT).

[ http://msnbcmedia4.msn.com/j/MSNBC/Components/Photo/_new/120805-space-mars3.grid-6x2.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by caroline_hi, 06 August 2012 - 07:54.


#36
tiestodj20

tiestodj20

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,700
  • Înscris: 04.06.2007
Bravo lor, acum ii putem vedea la un fel de conferinta de presa cum sarbatoresc  :cheers:

Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv.

Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate