Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Originea românilor
#26317
Posted 26 February 2009 - 20:49
Infinitty, on Feb 25 2009, 10:18, said: De ce sec 9 (800-900) ?! Aveau mai multe motive sa urce in timpul Daciei Constantiene si mai apoi sub presiune germanica (375-400) si mai ales SLAVA (510-550-623-717) !!! Au urcat de la N-S constant si continu in aceste perioade. Migratia N-S se va opri dupa sec 8-9, deoarece resturile romanice subtiri sud-dunarene care vor ramane pe loc, vor fi asimilati treptat, ADICA nu mai existau mase romanice sud-dunarene substantiale, iar Slavii aveau loc sa se intinda. De altfel sud-dunarenii dupa 800-900, vor avea relatii bune cu slavii (v. I. Asanestilor) si deci nu aveau de ce sa migreze. MASELE ROMANICE INITIALE (326-378-400-623-717) acestea au migrat deoarece inca aveau amintirea imperiului si nu doreau sa devina supusi, ci sa supuna. In spatiul nord-dunarean Dunare-Tisa-Carpati-Siret-Prut-Nistru-..., ROMANII se puteau intinde mai ales dupa anul 510-550, cand slavii vor rupe alianta cu TURANICII. In mare Romanii au avut noroc cu Turanicii, care i-au izgonit pe Slavi la sud de Dunare ! Infinitty, on Feb 24 2009, 19:21, said: Trebuie sa privim totul firesc ca o miscare de populatii si nu neaparat migratii. Romanii / Rom^nii, vor urca constant la nord de Dunare inca din 375-400 perioada huno-germanica (daca nu luam in considerare Dacia Constantiana). Romanii orientali raman in afara imperiului inca din 375-400 si 600, iar apoi se rup complet de lumea greco-bizantina. APOI vor migra intr-o fasie nord-Dunareana ce cuprinde Panonia-Carpatii-Campia nord-pontica, adica in spatiul TURANIC, spatiu niciodata slavizat ci doar de tranzit pt., slavi. Cand Slavii se vor rupe de turanici, ei vor deveni inamici ai acestor turanici si vor fi antrenati spre Grecia montana si Iliria, de unde se vor replia prin presiune bizantina mai spre nord. ADICA Slavii umplu spatiul sud-dunarean, paraziteaza un timp Bizantul si apoi trec in simbioza, retragandu-se din Grecia, in Moesia si Iliria dupa 800-900, complet, adica in locurile de origine la perioada 510-717, de altfel aceste regiuni proxime Dunarii nu raman golite de slavi, ci de aici slavii pornesc raidurile spre coastele maritime bizantine. Dominatia romana in Carpati a durat in mod continu de la anul 106 pana la 275, insa a existat o dominatie romano-bizantina constantiana de la 328 pana catre 500 cu mai multe intreruperi, o perioada sub-carpatica romano-orientala-(taifalo-gepido-hunica). EVIDENT o masa mare romanica s-a mutat mai apoi de la sud la nord de Dunare, dupa venirea slavilor in Moesia si Iliria si apoi in Tracia (500-550-623-680-717) ceea ce explica lipsa aproape totala astazi a romanofonilor la sud de Dunare, in timp ce avem o masa mare romanofona la nord de fluviu. Initial in timpul primei faze de migratie datorata germanicilor si hunilor 376-400 si a slavilor 500-550, romanii s-au deplasat spre muntii din pen. balcanica, IAR dupa ruperea relatiilor dintre AVARI si SLAVI (550-623-680) si coborarea slavilor la sud de Dunare, ROMANII s-au refugiat in munti, iar de aici spre Panonia si Carpati. Dupa aceea se poate observa cum ROMANII aleg ca loc de refugiu Carpatii si Panonia Orientala de langa Carpati, deoarece in Panonia Occidentala, Francii ii incurajau pe Slavi sa coboare inspre sud si sa ii loveasca pe avari; din acest motiv romanii nu au avut vreo sansa in panonia Occidentala. Edited by Infinitty, 26 February 2009 - 21:13. |
#26318
Posted 26 February 2009 - 20:58
crisdiac, on Feb 26 2009, 17:39, said: Ar citi oricine este interesat de posturi ce conțin argumente, nu doar afirmații. Eu folosesc ca argumente fragmente din cărți scrise de istorici. M-am uitat pe ce susțineți cu privire la cuvintele românești și e într-adevăr interesant, dar e o abordare mai degrabă filozofică și literară asupra limbii, bazată pe multă speculație. O astfel de abordare a avut și Constantin Noica în "Cuvînt împreună despre rostirea românească" deși el nu căuta să afle originea cuvintelor, ci mai degrabă înțelesul lor ascuns. Mihai Bărbulescu - Istoria Românilor (editura Corint 2007) ========================================= Profesiunea mea este de medic uman si un medic nu prea are timp sa se ocupe de altceva decat de profesiunea lui. Tocmai profesiunea mi-a permis sa inteleg ca limbajul uman nu poate fi doar de pe vremea romanilor si grecilor. Referitor la slavi,nu cred ca poate sa existe vreo lucrare mai filorusa decat DEX-ul din 1975 si daca nici acolo nu a indraznit nimeni sa sustina aberatii cu privire la implicatia slavilor in geneza rom^nilor,cred ca e de prisos sa mai discutam. Ca urmare a unei urme fine de logica, ar trebui sa se inteleaga ce scrie in acest DEX rau famat: Bulgarii au 500 de cuvinte comune numai cu rom^nii si cu nimeni altcineva. Au alte 450 cuvinte slavone (de slavire a lui Dumnezeu;din discursul liturgic, ce contin inclusiv referiri la Za-MOL-xis= MOL-itsia, a se ruga) comune cu rom^nii si cu toti slavii, pe care bulgarii i-au crestinat, in numele Imperiului Bizantin,protagonisti ai calugarilor macedoneni Chiril si Metodiu. Tot in acest DEX mai exista trecute 60 de etimoane sarbo-croate,35 rusesti,60 ucrainiene,16 poloneze si 2 cehesti;pentru numele lui Dumnezeu! |
#26319
Posted 26 February 2009 - 21:12
tihomir, on Feb 26 2009, 19:32, said: Cultura Bijelo Brdo nu e altceva decat amprenta materiala a intemeierii statului maghiar. E "made in Hungary" pentru sec. X-XI cand ungurii tocmai se asezau locului si se crestinau, un sincretism de cultura ungureasca nomada cu elemente slave si romanice locale sau datorate crestinarii si imitarii modei bizantine. Raspandirea ei corespunde in linii mari granitelor ungariei de atunci, adica panonia+croatia+voievodina+crisana. Normal ca mi se pare irelevanta pentru evolutia populatiei romane din Transilvania intrucat doar zonele vestice (Crisana, vestul banatului) sunt atinse de Bijelo Brdo si nu o pun pe seama vreunei migratii cat pe formarea statului maghiar care probabil aduce o oarecare standardizare si moda. Se observa cum corespunde perfect granitelor ungariei de atunci care nu inglobeaza ardealul decat ceva mai tarziu. Edited by Pierde_verile, 26 February 2009 - 21:20. |
#26320
Posted 26 February 2009 - 21:14
#26321
Posted 26 February 2009 - 21:27
Pierde_verile, on Feb 26 2009, 09:32, said: Adrianpolitanii au lăsat urme arheologice mai consistente. Ei nu erau simpli refugiați ci pur și simplu constructori de țară nouă, favorizați de khanul prabulgar. Sper că acest costum muscelean nu este influență teutonă din nord ci bizantină, adrianopolitană, mai veche: [ http://www.romanianmuseum.com/Romania/muscel/MuscelFemeie.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] http://www.romanianm...uscelFemeie.jpg. s-ar putea ca vesmintele barbatesti sa-si fi pastrat mai bine vechimea, dat fiind conservatorismul barbatilor in materie de moda. s-a intamplat in clasa taraneasca ceea ce inregistram si in clasa boiereasca in prima jum. a sec. 19 - in timp ce femeile adopta malacoful (crinolina) occidental, venit, dupa cum se observa si din nume, pe filiera ruseasca - barbatii raman la caftan si islic. |
#26322
Posted 26 February 2009 - 22:22
ego_zenovius, on Feb 26 2009, 21:27, said: cred ca in muntenia si oltenia vesmintele tarancilor erau influentata de cele ale boieroaicelor. asa cum in zilele noastre femeile cu venituri nu prea mari isi cumpara fake-uri pentru a se imbraca precum cele care isi permit sa-si cumpere produsele originale, tot asa femeile de la tara cu acul si ata cu ghergheful si razboiul isi confectiona haine asemanatoare cu ale "vedetelor" societatii in care traiau. [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/_oyt6DcHa1U?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] ============================================ altíță (altíțe), s.f. – Broderie pe partea superioară a mînecii la ie sau cămașă. Lat. altĭtia, de unde it. altezza. Se explică prin poziția relativă a broderiei; partea inferioară a mînecii, cînd este brodată, nu se poate numi astfel. După Cihac, Hasdeu și DAR, din sb. latica „margine de rochie” (de unde, în Ban., var lătiță); este posibil însă ca cuvîntul sb.[sârbesc] să provină din rom. Este dubletul lui alteță, s.f., din it. (sec. XIX). lătițár, lătițáre, s.n. (reg.) colan de mărgele mărunte. Un lătițar: [ http://www.ici.ro/romania/images/cultura/mz_tr_p6.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] http://www.ici.ro/ro...ra/mz_tr_p6.jpg Acuma putem studia împreună colanele Bjelo-Brdo din Transilvania: http://www.mnuai.ro/...ota_rustoiu.pdf Edited by Pierde_verile, 26 February 2009 - 22:40. |
#26323
Posted 26 February 2009 - 23:10
Hangeonos, on Feb 26 2009, 20:58, said: Domnule crisdiac,eu nu am avut timp sa citesc decat ceea ce am trecut in bibliografia cartilor pe care le-am scris eu. Profesiunea mea este de medic uman si un medic nu prea are timp sa se ocupe de altceva decat de profesiunea lui. Tocmai profesiunea mi-a permis sa inteleg ca limbajul uman nu poate fi doar de pe vremea romanilor si grecilor. Referitor la slavi,nu cred ca poate sa existe vreo lucrare mai filorusa decat DEX-ul din 1975 si daca nici acolo nu a indraznit nimeni sa sustina aberatii cu privire la implicatia slavilor in geneza rom^nilor,cred ca e de prisos sa mai discutam. Ca urmare a unei urme fine de logica, ar trebui sa se inteleaga ce scrie in acest DEX rau famat: Bulgarii au 500 de cuvinte comune numai cu rom^nii si cu nimeni altcineva. Au alte 450 cuvinte slavone (de slavire a lui Dumnezeu;din discursul liturgic, ce contin inclusiv referiri la Za-MOL-xis= MOL-itsia, a se ruga) comune cu rom^nii si cu toti slavii, pe care bulgarii i-au crestinat, in numele Imperiului Bizantin,protagonisti ai calugarilor macedoneni Chiril si Metodiu. Tot in acest DEX mai exista trecute 60 de etimoane sarbo-croate,35 rusesti,60 ucrainiene,16 poloneze si 2 cehesti;pentru numele lui Dumnezeu! Dexul din 1975 nu este filorus. A fost făcut într-o perioadă de promovare a naționalismului cînd se terminase cu filorusismul.Dacă ați fi mai tînr aș înțelege, dar așa am impresia că nu aveți discernămînt suficient.Îl acuzați pe Ceaușescu de filorusism, pe el care a dat afară din armată,securitate,poliție,aviație,marină pe toți ofițerii care au fost școliți în URSS și pe toți ofițerii unguri. Poate vreți să arătați cuvintele bulgărești liturgice care se referă la ZAMOLXE că așa ceva nu a mai zis nimeni după cîte știu eu. Nimeni nu a creștinat pe cineva vreodată în numele vreunui imperiu după cîte știu eu despre creștinism ci în numele tatălui,al fiului și al sfîntului duh,dacă nu ați știut. Din exprimarea dv ambiguă și agramată nu se înțelege cine sînt acei ptotagoniști ai numiților călugări și ce fel de macedoneni erau ei: slavi,greci,macedo-români...."..... pe care bulgarii i-au crestinat, in numele Imperiului Bizantin,protagonisti ai calugarilor macedoneni Chiril si Metodiu deci ziceți aici că bulgarii au creștinat pe slavi......în numele imperiului. Cu o asemenea gîlmă nu luați examenul de intrare la Facultatea de istorie. Ce e aia "protagoniști ai călugărilor"? Eu zic să fiți mai atent la felul în care vă exprimați,dacă tot ați spus că sînteți doctor. |
#26324
Posted 26 February 2009 - 23:17
ego_zenovius, on Feb 26 2009, 22:27, said: cred ca in muntenia si oltenia vesmintele tarancilor erau influentata de cele ale boieroaicelor. asa cum in zilele noastre femeile cu venituri nu prea mari isi cumpara fake-uri pentru a se imbraca precum cele care isi permit sa-si cumpere produsele originale, tot asa femeile de la tara cu acul si ata cu ghergheful si razboiul isi confectiona haine asemanatoare cu ale "vedetelor" societatii in care traiau. probabil ca ceea ce vedem astazi in materie de costume femeiesti s-a fixat in perioada fanariota cand, prin grecii veniti in tara a patruns aceasta influenta pe care tu vrei sa o numesti "adrianopolitana" si sa o consideri ca fiind veche. e de la fanar si nu e chiar foarte veche. s-ar putea ca vesmintele barbatesti sa-si fi pastrat mai bine vechimea, dat fiind conservatorismul barbatilor in materie de moda. s-a intamplat in clasa taraneasca ceea ce inregistram si in clasa boiereasca in prima jum. a sec. 19 - in timp ce femeile adopta malacoful (crinolina) occidental, venit, dupa cum se observa si din nume, pe filiera ruseasca - barbatii raman la caftan si islic. |
#26325
Posted 26 February 2009 - 23:18
[quote name='Pierde_verile' date='Feb 26 2009, 22:22' post='6075987']
altíță (altíțe), s.f. – Broderie pe partea superioară a mînecii la ie sau cămașă. Lat. altĭtia, de unde it. altezza. Se explică prin poziția relativă a broderiei; partea inferioară a mînecii, cînd este brodată, nu se poate numi astfel. După Cihac, Hasdeu și DAR, din sb. latica „margine de rochie” (de unde, în Ban., var lătiță); este posibil însă ca cuvîntul sb.[sârbesc] să provină din rom. Este dubletul lui alteță, s.f., din it. (sec. XIX). lătițár, lătițáre, s.n. (reg.) colan de mărgele mărunte. Un lătițar: Ei,draci,lați,bălțați! Și altiță o scoateți acuma din latină.Dați-o dracului de treabă că nu aveți pic de discernămînt și nici aceia care au scris în vreun dicționar. Cum să vină asta din latină? Unde ați văzut voi romani cu ii cusute cu altițe? Altezza seamănă dar nu de aici vine.Altezza înseamnă pur și simplu înălțime. Ba se poate numi și altă parte altiță în românește pt că asta nu are legătură cu înălțimea la care e cusută.Asta credeți voi și "marii savanți" care vor să învețe păoporul să vorbească corect. |
#26326
Posted 26 February 2009 - 23:30
eleonora15 said: scrie tu o propoziție, mai bine vreo trei latinești, măcar o frază,apoi același lucruri în românește.Eu zic că nu e aceeași gramatică și vocabular.Nu mai face afirmații goale Nu le fac eu, le fac lingviștii. E regretabil că nici un lingvist preocupat de etimologia cuvintelor românești nu are sit sau blog unde să-și expună mai pe larg modul de cercetare, dar asta e, nu-i poți obliga pe oameni să aibă o prezență pe internet. eleonora15 said: Dexul e plin de erori; însăși ideea de bază este eronată.Ideea e urm: seamănă cu latina - e de origine latină; seamănă cu X- e de origine X Bun, atunci cum ar trebui procedat în lipsa unei mașini de întoarcere în timp ? Este evident că sînt și etimologii greșite în DEX, dar mecanismul descris mai sus merge mai ales dacă un anumit cuvînt latin a dat derivate nu numai în română, ci și într-una din celelalte limbi latine (franceză, spaniolă, italiană, portugheză). Deci se poate deduce cu o bună probabilitate că un anumit cuvînt românesc e de origine latină dacă se găsește un cuvînt relativ asemănător în latină și în cel puțin încă o altă limbă romanică. eleonora15 said: așa este; dar vezi, cînd găsești cuvinte ca în slavonă zici că au venit aceia cu ele; cîncd găsești cuvinte ca în franceză știi precis că nu au venit francezi, deci se putea să nu fi venit nici slavi Nu, nu se poate nicidecum trage o asemenea concluzie. În cazul francezei cuvintele au fost introduse în limbă prin intermediul școlilor (elementare, liceu, facultate), deci al profesorilor care predau acolo și al manualelor. În plus de asta au fost la mare modă și în ziare, cărți, reviste, etc., așa cum sînt acum cuvintele englezești. A fost deci un bombardament educațional și mediatic cu franțuzisme și numai așa s-au putut impune în limbă. Un astfel de scenariu este imposibil de folosit pentru perioada în care populațiile daco-romană și slavă au conviețuit, pe vremea aceea nu existau școli, cărți și altele asemenea, deci schimbul de cuvinte a avut loc numai prin vorbire de la om la om. Este mecanismul de învățare a unei limbi "după ureche", valabil și în ziua de azi pentru copiii care învață cuvinte și expresii în limbi străine de la partenerii de joacă sau pentru adulții care emigrează în țări străine și învață limba de la colegii de muncă sau de la vecini. eleonora15 said: Așa!! afirmație goală și la domnii academicieni. probe? Ioc; șmecherii bazate pe mici asemănări ale cuvintelor.Cuvintele care seamănă mai mult cu cele sanscrite vin din sanscrită judecînd analog, dar știm f bine că nu s-a întîmplat așa Cartea din care am citat este o sinteză a istoriei românilor, nu un tratat de lingvistică. Probabil că într-un astfel de tratat se explică metoda de a deduce etimologia unui cuvînt pe baza asemănării lui cu cuvinte din limbi străine. Mihai Bărbulescu adaugă la sfîrșitul părții scrise de el o bibliografie: ============================== Pentru glotogeneză, a se vedea: I.I. Russu - Etnogeneza românilor. Fondul autohton traco-dacic și componenta latino-romanică - București, 1981 Pentru formarea limbilor romanice: C. Tagliavini - Originile limbilor neolatine - București, 1977 În chestiunea limbii române: I. Pătruț - Studii de limbă română și slavistică - Cluj-Napoca, 1974 I. Coteanu - Originile limbii române - București, 1981 H. Mihăescu - La langue latine dans le sud-est de l'Europe - București-Paris, 1978 Mihai Bărbulescu - Istoria României (ed. Corint 2007) - pag. 119 ============================ |
|
#26327
Posted 26 February 2009 - 23:57
eleonora15, on Feb 27 2009, 00:10, said: Eu zic să fiți mai atent la felul în care vă exprimați,dacă tot ați spus că sînteți doctor. Faptul ca rusii au fost crestinati de catre misionari bulgari sau bizantini nu este un secret pentru nimeni. In masura in care in DEX sunt neadevaruri in aceeasi masura vi le spun si eu. Nu eu am scris DEX-ul respectiv si nici Ceausescu. Slavii au o origine asa cum si latinii au o origine. Nu exista slavi cu origine sud-dunareana, ci slavi ajunsi in sudul Dunarii,prin secolul al VI-lea. Biblia Bessica se pare ca contine cuvinte slavone de dinainte de a exista slavii in sudul Dunarii. Zic se pare pentru ca nu cunosc textul ei ci doar afirmatia atribuita lui Ioan Krisostomul pe la anii 399,cum ca tracii au tradus Biblia in limba lor. Primii slavi au aparut in sudul Dunarii abia peste 200 de ani. Asa cum exista 1300 de cuvinte primare cu etimon necunoscut in limba rom^na,deci care nu sunt latine,asa exista si 450 cuvinte slavone,liturgice (de slavire a lui Dumnezeu) rom^nesti, de dinainte de a exista slavii,tinand cont de faptul ca pe malurile Dunarii existau episcopii, inainte ca Imperiul Roman sa adopte crestinismul ca religie de stat,deci inainte de crestinarea romanilor,dovada si martirii de aici din anii de dinainte de 313 AD. Rom^nii din nordul si din sudul Dunarii vorbesc aceeasi limba si nu vad de ce slavii abia desprinsi din nord ar vorbi alta limba,odata ajunsi in sud,fata de cei din nord. |
#26328
Posted 27 February 2009 - 00:03
Pierde_verile, on Feb 26 2009, 20:39, said: Adică prietenia româno-slavă se subînțelege, românii și slavii s-au aliat (de ce nu s-a fi aliat slavii cu „migratorii” contra românilor?) de frica „migratorilor” (neidentificați, nici nu pot fi identificați acești dușmani comuni), s-au amestecat într-o proporție favorabilă românilor, dar omogenă în fiecare din mii de sate, între Dunăre, Nistru și Tisa. Nu era o prietenie româno-slavă, ci era o prietenie a unor comunități învecinate care se vedeau în situația de a rezista sau a pieri. Migratorii erau toți aceia care veneau după ce pe un anumit teritoriu se stabiliseră deja de ani buni (zeci de ani, sute de ani) populații sedentare. E normal ca aceste populații care își făcuseră un rost să privească ca pe niște potențiali dușmani pe oricine trecea pe acolo, indiferent de originea etnică. Omogenizarea populațiilor daco-romane și slave a avut loc pe parcursul a sute de ani, nu dintr-o dată, nu văd nimic ciudat în asta. Pierde_verile, on Feb 26 2009, 20:39, said: Eu îți dau un sfat, meditează mai mult la ce spui, ajută-te de cât mai multe lecturi, care să conțină puncte de vedere diverse, chiar opuse. Deci rumegă mai mult și scrie mai puțin. Mircea Bărbulescu nu garantează cu nimic că nu are fantezii slab susținute arheologic. Pare printre ultimii mohicani ai arheologiei național-comuniste (cu rezultate la comandă). Poate nu e decât un oltean cu trecut sârb, rătăcit pe la Cluj-Napoca. Deocamdată am vorbit strict demografic, trecerea la lingvistică pare imposibilă în acest moment al discuției. Eu mă sprijin în argumentele mele pe ceea ce citesc în cărțile de istorie disponibile pe piață. Nu am auzit pe nimeni să ceară scoaterea din circuitul public a "Istoriei Românilor" de C.C. Giurescu și a "Istoriei României" de Mihai Bărbulescu și alții, pe motivul că ar conține mistificări, elucubrații, afirmații lipsite de fundament, etc.. Din contră, fiecare carte a avut mai multe ediții din 2000 și pînă acum, ceea ce semnalizează că se vînd bine și nu sînt contestate. Pierde_verile, sincer ai cîteodată un stil tare ciudat de a purta o discuție în contradictoriu, stil care te pune pur și simplu în inferioritate și în situația de a nu-ți susține ideile/opiniile cum trebuie. Faci tot felul de afirmații generaliste, nu oferi probe atunci cînd contrazici pe cineva, acum o dai în atacuri la persoană motivate etnic (originea presupusă de tine a lui Mihai Bărbulescu). Pe bune că te faci de rîs, fie că-ți dai sau nu seama. O vizită simplă făcută pe pagina indicată de mine despre Mihai Bărbulescu ar fi evitat să te pui singur într-o situație neplăcută și să apari ca o persoană superficială, pusă doar pe harță. Mihai Bărbulescu e născut la Oradea, deci presupunerea ta că e "un oltean cu trecut sîrb" este penibilă. Cum vrei tu să pari o persoană serioasă, care ia în considerație datele istorice, cînd nici măcar o cercetare banală asupra originii unui om nu ești în stare să faci... Cum poți tu atunci să te pronunți cu privire la popoare cînd te împiedici de un singur om și o dai în speculații fanteziste și răutăcioase? Aoleu Pierde_verile, e rău de tot... Las-o mai moale cu sfaturile generaliste și vino cu chestii concrete, altfel nu te mai citește nimeni. Dă exemple de autori și lucrări care trebuie citite în opinia ta și care ar oferi o perspectivă cît mai obiectivă asupra etnogenezei românilor. Cum naiba poți tu să-ți închipui că eu iau în serios aerele tale de superioritate care nu-s bazate pe nimic altceva decît pe o poreclă anonimă pe un forum de internet ? Poate că ești nou pe-aici însă te asigur că nimeni nu mai ascultă de "experți" sfătoși ca tine care nu sînt în stare să ofere nimic concret, însă sînt primii care atacă (bineînțeles fără probe) autori recunoscuți ? Poate că asta mergea în 1999 pe forumurile de copii, dar în 2009 pe un forum ca SP chiar că nu mai ține... Pierde_verile, on Feb 26 2009, 20:39, said: Dacă circuli prin această țară vei vedea că bruneții și blonzii au regiuni predilecte. Eu de exemplu mă trag dinspre mamă din ceva blonzi maramureșeni -ucraineni și bruneți români sud-ardeleni, iar dinspre tată din ceva bruneți suspecți (poate chiar coloniști romani de-ai lui Traian, că tare aduc a italieni) și ceva blonzi parcă germanici. Desigur, culoarea părului este mai degrabă pe post de metaforă pentru bagaje genetice mai complexe. Deci de-abia cu mine (satul meu este la cumpăna apelor, între bazinul Someșului și bazinul Mureșului), în secolul al XX-lea, neamurile ăstea s-au amestecat suficient de bine - un prim argument de bun simț împotriva elucubrațiilor respective. E clar cît de rațional ești după insistența ta să aplici un caz particular la o populație întreagă. Eu am să te ignor de acum înainte, se vede de la o poștă că ești neserios și superficial. |
#26329
Posted 27 February 2009 - 00:15
crisdiac, on Feb 27 2009, 00:03, said: Nu era o prietenie româno-slavă, ci era o prietenie a unor comunități învecinate care se vedeau în situația de a rezista sau a pieri. Migratorii erau toți aceia care veneau după ce pe un anumit teritoriu se stabiliseră deja de ani buni (zeci de ani, sute de ani) populații sedentare. E normal ca aceste populații care își făcuseră un rost să privească ca pe niște potențiali dușmani pe oricine trecea pe acolo, indiferent de originea etnică. Omogenizarea populațiilor daco-romane și slave a avut loc pe parcursul a sute de ani, nu dintr-o dată, nu văd nimic ciudat în asta. Cam asa a fost, slavii au fost ce mai "de treaba" din mai multe puncte de vedere si asta a fost si motivul pentru care s-a ajuns la un sincretism intre români si slavi. Spre deosebire de turci (avari, huni, unguri, cumani, etc.) si germani, slavii nu aveau o cultura a razboiului si a violentei cum aveau acestia. Erau o societate de agricultori si pescari si aici se asemanau in multe privinte cu autohtonii daco-romani fapt ce a inlesnit convietuirea. Asta e pe scrut motivul pentru care se vor amesteca pe teritoriul de azi al Romaniei si pe cel de la sud de Dunare. Sa nu crezi insa ca iti dau apa la moara, slavii nu au constituit un element hotarator in formarea limbii sau a poporului român, au constituit doar un adaos, o pata de culoare. Limba protoromână era formata atunci cand a primit influenta slava. crisdiac, on Feb 27 2009, 00:03, said: E clar cît de rațional ești după insistența ta să aplici un caz particular la o populație întreagă. Eu am să te ignor de acum înainte, se vede de la o poștă că ești neserios și superficial. Aici nu pot decat sa te aprob, individul e un panglicar (inainte folosea pseudonimul Diogene daca citesti posturile mai vechi) dar vad ca te-ai prins si singur. |
#26330
Posted 27 February 2009 - 00:18
Infinitty, on Feb 26 2009, 21:49, said: Dominatia romana in Carpati a durat in mod continu de la anul 106 pana la 275, insa a existat o dominatie romano-bizantina constantiana de la 328 pana catre 500 cu mai multe intreruperi, o perioada sub-carpatica romano-orientala-(taifalo-gepido-hunica). EVIDENT o masa mare romanica s-a mutat mai apoi de la sud la nord de Dunare, dupa venirea slavilor in Moesia si Iliria si apoi in Tracia (500-550-623-680-717) ceea ce explica lipsa aproape totala astazi a romanofonilor la sud de Dunare, in timp ce avem o masa mare romanofona la nord de fluviu. Initial in timpul primei faze de migratie datorata germanicilor si hunilor 376-400 si a slavilor 500-550, romanii s-au deplasat spre muntii din pen. balcanica, IAR dupa ruperea relatiilor dintre AVARI si SLAVI (550-623-680) si coborarea slavilor la sud de Dunare, ROMANII s-au refugiat in munti, iar de aici spre Panonia si Carpati. Dupa aceea se poate observa cum ROMANII aleg ca loc de refugiu Carpatii si Panonia Orientala de langa Carpati, deoarece in Panonia Occidentala, Francii ii incurajau pe Slavi sa coboare inspre sud si sa ii loveasca pe avari; din acest motiv romanii nu au avut vreo sansa in panonia Occidentala. Exista vreo certitudine asupra amicitiei dintre daci si romani,daci si bizantini? Oare nu cumv tocmai bizantinii erau dusmanii dacilor de unul dintre imparati s-a impopotonat cu titlul Dacicus? Oare nu cumva gotii au venit in ajutorul dacilor si nu ca agresori ai lor, de vreme ce au atacat impreuna cu dacii pe romani,venind direct din Suedia in Dacia? Am aratat lista cu aproape 300 de cuvinte gotice ce au 90% radacini rom^nesti si 70% radacini latine. Inca nu mi-a raspuns nimeni cum e cu cuvintele latine specifice romanilor, in fondul colocvial taranesc rom^n, singurul autentic sau singurul ce caracterizeaza limba rom^na, care astazi e latina 80%, prin intermediul francezei, ca si italiana de altfel. |
#26331
Posted 27 February 2009 - 00:56
crisdiac, on Feb 27 2009, 00:30, said: Nu le fac eu, le fac lingviștii. franțuzisme și numai așa s-au putut impune în limbă. Un astfel de scenariu este imposibil de folosit pentru perioada în care populațiile daco-romană și slavă au conviețuit, pe vremea aceea nu existau școli, cărți și altele asemenea, deci schimbul de cuvinte a avut loc numai prin vorbire de la om la om. Este mecanismul de învățare a unei limbi "după ureche" ============================ De exemplu in nicio limba romanica nu exista cuvantul GURA,in afara rom^nei,dar in francezele in-GUR-git-a si re-GUR-git-a este vorba de GURA si de GIT-ul rom^nesc. Reconstituirea unor etimoane se face dupa modelul ce exista in Wikipedia si pe care v-il dau mai jos,ocazie cu care o sa vedeti catde inrudite sunt latina,slavona,albaneza,greaca,rom^na si gotica: Filiația cuvintelor prin rădăcina indo-europeană, după The American Heritage dictionary of Indo-European roots, Second edition, Hougton Mifflin, September 14,2000, de Calvert Watkins; A dictionary of selected synonyms in the principal Indo-European languages: A contribution to the history of ideas, Uni9versity of Chicago Press; Reprint edition(June 15, 19888), de Carl Darling Buck; Indogermanisches Etymologisches Worterbuch (1959), de Julius Pokorny; Lexicon der Indogermanischen Verben (1998,2001), de Rix et al.. Nr. Latine, Slavone, Albaneze, Grecești, Românești, Gotice, Tracice 1.Plaga Placati Ploje Plesso Plesni Flocan 2.deBilis Bolii Belton Bolnav Pal 3.Faba bob Bathe Bob(fasole) 4.Barba Boroda Barba Bars 5.Fagus Buzina Bung Fegos Fag Boka 6.Flavus Belii Balle Felos Bălai,Fălos Bala Balios 7.Flos Bule Fulon Floare Bloma 8.Frater Brati Frater Frate Broder 9.Tonare sTenati sTennei Tuna Donner 10.Duco nDuc aDeuces conDuce Tiuhan 11.Longus dLugu Giate doLigos Lung Lags 12.Domus dom caTun Domos căTun,domiciliu 13.fUmus dImu thUmos Fum Dauns 14.fOres dvIri dEre thUra Poarta Daur Dur 15.hUmus zEmlia dhE chthOn (GEos),pĂmânt Guma sEmele 16.pIsces Ictus Pește Fish* cotora cotos război, a cotonogi 17.Calere Hle a inCălzi(Oset,Gald) 18.Cerebrum Sernia Crie Corn Haurn 19.Cor Sridice Cardia inima Hairto ceriomuha kerasos Cireașa 20.Curro epiCouros a fugi,a Curge 21.CLino sLoi Kie Cline a Culca Hlain 22.CLoaca sLiza Cludon a Clăti Hlutrs 23.Cluere Slovo Cuem Cleos a auzi,Clăpăuge Hliup 24.Clunis Cur 25.Centum Suto heCaton Suta Hund 26.Cubitus Sup Cubos Cârca,Spate Hups 27.Canis Cuon Câine(Dac,Kinu) Huns Dinu 28.Corbus Soroca Corax Cioara 29.Gener dHendher Gambrios a se căsători 30.Gena Ghenis obraz,Chip Chinnus 31.gNosco zNati Nieh gigNosco a cuNoaște 32.gRanum zRino GRâu Caurn 33.GEnu zvEno GOnu Genunchi Cniu 34.Anser gus Gânsac,gâsca Gansus 35.HElvus zElenu dHelper Hloros Verde,luminos 36.Hortus Gorod Gard kHortos Gard Garda 37.HOreo dErr kHeros tAre,rigid zvonu ze zvon,sunet 38.Ferus zVer tEr Fiara Tire 39.HIems zIma dImer Heima Iarna 40.Caecuss Caikias Chior de un ochi Heris 41.Cacare Cacati Cacao a Defeca 42.Cano caniuc Canakeo a Cânta Hana 43.Caper Capros Capra 44.Cerumen Keros Ceara 45.Capere Carpos a Culege Hairban 46.Cum Cu Kia Coinos Cu Ga ceremusa cromion ceapa 47.Cruor cravi Creas sânge Craca Crah Craci,picioare 48.CuPere Kipeti Capit CaPiros a Fierbe aFiapian 49.Caseus Cvasu Cos acru apo hâra,râzboi,Hârjoana Harjis 50.GeLu hLad GheLandron frig,Ger 51.Grus Gheranos cocor Zrebu Gervish Grafo a Zgâria 52.Lactis dhaLA ga La Lapte Gradu Grindina 53.GRanem grizti bRichein a Roade 54.Habere Gobino Grabis a lua,a Găbji Ghiban 55.HEdus zAieci Ied 56.HOstis gOsti HUai Oaspete Gasts Grindis griada Grinda 57.HOrdeum gRosdu dRithe kRi Orz 58.Quattuor Cetire Catar tessares patru Chetri 59.CoRpus Crep pRapis Corp . Bathos a îmBăia,a scufunda 60.Vivere Jiti Bios Viu Qius 61.VEnio pregIm bEma a Veni Qiman 62.VoRare jRati ngRene boRa a ruga 63.GRates Jrets Grish a adora 64.GRavis juRnuvi baRos Greu Kaurioos 65.Bovis Bous Bou Bonasos 66.FUrnus Jar Jarr thErmos Jar Warmian Ghermos 67.ManiFestus Pitati a întreBa ,a îmBia Bidian 68.Mirus sMeio Meidos a râde,a zâMbi 69.Memor Mermeros memorie,Mărturie Maurnan 70.Taurus Turu Taroci Tauros Taur sTiur 71.Tego sTog sTego a acoperi,sTog Dechen Taiati Teusios a Tăinui 72.Sterilis Shtiere Shteira Sterp Staicoo 73.MIle kIlioi Mia 74.Sudus suhoi Tha Hauos a Usca 75.Sedeo Sedeti Hezomai a Ședea Sitan 76.Serere Seti a Semăna,însămânța Saian Sito Shosh eTseo a Cerne,a da prin Sită 77.Sagire Hageomai a Cauta Sochian 78.Semel Sam giTa Heis Singur,Toți Sama 79.Semis Hemisus Jumătate Samis 80.Senex Henos Ghiuj,bătrân Sineigs 81.Serpo Giarpar Herpo a se târâ,a Șerpui Shui Stânga,șui 82.Scandere Scandalon a Sări 83.Capus Copai Chep sCheparnion Sculă 84.Maxila Mieker maxilar,obraz 85.Medulla sMuris a unge,a zMângăli Smairpr 86.Neve sNeg Nifa Neaua Snaiws 87.Nebula Nouthos Negura,ceața 88.Nurus sNuha Nusa Nuos Nora 89.Sal Soli gibSon halS Sare Salt sUcu gIac Opos sUcu,APA 90.SAlvus sUlei gIale HOlos salvat,întreg,nevătămat 91.SPuere Pliui Ptuo a stuPi,scuiPat,Ptu Spiwan 92.Parra sParasion Vrabie,(Porumbel) Sparwa 93.Lien sLezena spLen spLina 94.SORbeo Gierne Rhofeo a Sorbi 95.Sto Stati Shtuara hiStein a Sta Standan Postigonti shteg stichos a Păși Steigan 96.SUs thi Hus grOștei,porc Swein 97.Soror Sestra eor Sora Swistar 98.Socrus Svecuru viecar Hecuros Socru Swaihro 99.Sllavis Hedus dulce,mied Sutis 100.Sibare Svistati Sizo a Șuiera Swigloon 101.Sudor dierSa Hidros a aSuda 102.Somnus Sunu giuma Hipnos Somn 103.SupAre Svepiti a Arunca,a țâpa sRaga deRgiet grija Saurga 104.Suere Sija a coaSe Siujan 105.Sol Slunice Helios Soare Sauil 106.ARmus Ramo ARthron bRaț,ramura 107.Dens desna oDous Dinte Tunțus !08.Edo Iasti Edo a mânca,a gliOjDi,hămesIt Itan Esco 109.UTerus ETor mAȚe 110.Ater Arde,foc 111.Eoo Iti Ik Eimu a mergE,duTE,IUTE 112.VEpres vepr Vier Ebros 113.ARies jArici Erifos căpRior 114.Esse Estu Eshte Esti Este Ist 115.SuBucula oBuj mBath a îmBrăca,a se îmBuca 116.Ube Outhar Uger 117.Uro Ushel hEuo a Arde 118.Ex Iz Iaste Ex Ieșire 119.Equus sase hIppos Iapa Aiktundi Esvas 120.NOmen Ime Emer oNoma Nume Nomer 121.Os usta gUra,a Ostoi 122.Ocior jAstrebu Ocus Acu,acut 123.Umerus Omos Umăr Ams 124.Ruber rdeti eRuthros a Roși Rauts 125.Rapere Riep eReptomai a Rupe 126.Ructare rugati eReugoma a Râgâi,a voma Rouhan* 127.Aser Ear sânge,a sângEra 128.Ovum Ajuse velvO Oon Ou,cOaja,gĂUAce Ai 129.Unus edInu nie Oios O,Unu Ains 130.Aqua(Hitit) Oka Apa Aha 131.Ascia Aksine topor,(aschie?) Aqizi 132.Agnus Agne Enie AMnos Miel 133.Aeger Jesa keEk betIag,bolnav 134.Geminus Gishme Geamăn Aemulus gIhme asEmenea 135.Aevum Eshe Aion vEșnic Aiws 136.Aesculus Enje Aingilops stEjar 137.Ico Igla aIklos sulIța 138.Alius Allos Alt Alus 139.AlBus teBed Alfos Alb 140.Alus Olu Aludoinos bere 141.Anus Annis stramoși 142.Anima vOnia Ej Anemos duh AnDi 143.Anguilia thNegel Enkelus anghila,șarpe 144.AnAs UtcA rsE nEttA rAța,utiu 145.Ancus ugoli Ancos Ungher,Colț 146.Angor Ang Ankho a Înghesui Aggwus 147.Amnis=Ape(hittita APAA,prusaca APE,sanscrita AP) Omat 148.Apex Hapto apt,cOpt 149.ArCere ArKeo a înCuia 150.Aro Orati Aroter a Ara Arjan 151.Arguo Arguros luCios,Argintiu unAircns Arzas 152.Aveo Aones a Ajuta 153.Auctis Aucsano a augmenta Aucan 154.VER,Aurora UtRo Err hEeoos rAsĂRit Oostra 155.Avis Vida Aetos pĂsărEt Aqua Jezero Akheron Iezer,Iaz 156.Acer Ostru Athet Akros Ager,Acru Ahs 157.NEriosus Nrav Nier aNer om,bĂrbat 158.Nasus Nosu Nas Nasa 159.AUris Ushi Vesh Ous Auz,Urechi Auso 160.Ursus Arush Arastos Urs(Aers in Osseta) 161.Ignis Ogni Enite Ignat,foc 162.Stella aSter Stea(Stali in Oss) Stairno 163.SuPer Huper pe,deaSupra Ufaroo 164.Juvenis Junu Juninca,Jun Juggs 165.Ager Agros câmp,(deșErt) Acrs 166.Antie Ane Anti frOntal(Anda,Oss),în frUnte And 167.Arcus rachito Arkeutos Arc Arazna 168.Avena Ovisu Aigilops Ovăs 169.Aes metal Aiz azi(Azan,avestic) 170.Alnus Hale Olihon Arin(Alan,Hittit) Elira 171.Amarus Ambel Omos Amar 172.Unguo(Umbrian,UMTU) a Unge Ancho* 173.UmBo Omfalos Buric,OmBilic Nabalo* 174.Unguis Noguti Onuks Unghie Naghel* 175.OculUS Oco Si OftalmOs Ochi,vĂz Augo Oriol Ore Ornis vultUr Ara 176.Os cOsti Asht Ostoun Os 177.Ovis Ovinu Ois Oaie Aue 178.Regere oRego stRâmtoare Raihts 179.Rex Radhe Rege Rhesus 180.AnnOna osEni OpooRa Rod,opulența Asans 181.OrNus Osina Ah Akherois ceNUșa Eshe 182.ORbus Rabu ORFanos Orfan,Răpit,Rob Arbi 183.Iecur Icra hEpar fIcat 184.HORnus Jara Ora anu Jarr 185.Iugum Igo Zugon Jugu Juc 186.IaNitrices Ienater cumNata 187.Vadis Ved Eedna doVada Wadi 188.VAdere Vete plecAți,valea! Wada* 189.Vespa Vosa Viespe Wespe 190.UnDa VoDa Uie hiDor a uDA(DA-ci,man-DA) UaTo Udremus 191.LUtra vIdra hIdros lutrie,Vidra (Oseta,Uird) 192.Ventus Vetru Vint Vindr 193.Video Vedeti eido a Vedea Veitan 194.Victima a alege, victima Weihan 195.Vincere Vecu victorie Weigan 196.VirEre mugUre,vlăstAr Visir* 197.Velus Vluna Lenos Lâna Wulla Rrunie aRen a garnisi 198.Vomere Emero a Vomita Vama 199.Urgere Vragu a luCRa Vaurchian 200.VeRbum VRaci eiRo a VoRbi Vaurd 201.VEstis HEnnumi Veshminte,Haine Vasian 202.Vescor Veselu Vesel Vists 203.VEtus Vetuhu Etos Etate Vitsrus 204.Vegeo Viu Vacan 205.VEho Vezo Vieh Ochos a vehicula, a da ocolu gaVigan 206.Radix vRed Ranze Rhiza Rădăcina,vrej vauRts 207.Lupus vLicu Lupu VuLfs 208.VeRmis Vermije Rrime Rhomos Vierme,Râma Vaurm 209.RApun Repa Rhapus Nap(turNip,englez) 210.REstis Rozga aRricos a Răsuci,a împlEti (Plait,eng) 211.Rota Rrath Roata Rad* 212.LevuS Levu Laios stânga(Left,eng) 213.Lavo Louis a Lăia,a spăLa Laug* 214.Lacus Laccos Lac Lagul 215.LasCivus Lilaiomai zeLos,Chef de Lustus 216.LaBium Lobzati Buze 217.Lectus Lejati Lagte Lechomai cuLcat,Legănat Ligan 218.LiBare Liti Lise Leibo a Vărsa,a tuRna Laithu 219.Liquo oLek Liq Leipo a Lăsa jos Leian 220.Lingere Lope Leicho a Linge biLaigon 221.Lumbus Liadvie șaLe 222.LeVis Ligucu Lehte eLachUs Ushor Lihts 223.Lubet Liubu Laps a Iubi Liufs 224.Liber Liudje Lind eLeutheros Lume Liudan 225.Lux Luci Loqe Leucos Lumina Liuhat 226.LuGeo Lunge Lugros aGăuri,a sparGe Luche 227.LInum Linu Lini Linon In Lein 228.Lucrum Lovu Leia a Lua Laun Mogo Mechos a putea,mocofan Magan 229.Manus Marr Mare Mâna Mundr* 230.MatEola săpĂliga Modela* 231.Me Mua eMe Mă,pe Mine Mik 232.Meditari Medo a Măsura Mitan 233.Medium Mejda Mes la Mijloc Mijdis 234.Mensis Meseci Muaj măsura de o lună(Oss,Mej) Mena 235.Minuere Minii Meion a Micșora Mins 236.MuNus Mena a îNoi,a schiMba gaMains 237.MeiEre PerMier oMeicho a urina,pișAre Maihstis 238.Molere Melie Miel Mule a Măcina,Melița Malan Mleco Melkion umed,lapte Milucs 239.Mulgeo molozivo Miel aMelgo a Mulge Milucs 240.MembRum Mish Meniniscs mushchi,carne Mimz 241.Mens Mineti Mund Menos Minte Muns 242.MoRtuus Mritvu Mershe bRotos Mortu Maurt 243.Magnus Madh Megas Măreț, mare(Marin,Oss) Michils 244.Monile Monisto Manon a Mângâia Miun* 245.Morum Moron Mure (sMeur,Irlandezii) 246.Mare more Marea Marei 247.ForMica Mravie Morr Murmecs Furnica Miera 248.BRevis Brachus scuRt 249.Musca Mushi Mize Muia Musca,Mușița Muca 250.Mus Mish Mi Mus șoarec(Miste,Oss) Maus 251.Mater Mati Moter Meter Mama(Muter,Ger.,Made,Oss) Modir Muj AMazon OM Mana 252.Mel Mialte Meli Miere Milit 253.NEbula Nebo Avull Nefos Nor (Nebel,Ger) Niflhel* 254.NefRones Nefros Rinichi (Niere,Ger) Nira 255.Natrix Naperca Năpârca,șarpe Nadrs 256.Noegeum Nicso a desNăclăi,a spăla Nicr* 257.Numerus Neme Nemo a se Nimeri la, a distribui la Niman 258.Nex Necros mort, pe Năsălie Naus Nizu Neios Jos(Nieder,Ger) Nider 259.Nudus Nagu GumNos gol Nacads 260.Nox Noshci Nate Nucs Noapte Nahts 261.NoVem deVeti Nente eNea Nouă Niun 262.Navis aNie Naus a îNota(Nau,Oss) Noor* 263.Nepos Nestera Nip aNepsios Nepot(Neffe,Ger) Nevo* 264.Nunc, Nine taNi Nun amu,acum,na' hai! Nu 265.Novus Novii Neos Nou(Nog,Oss) Niuiz Neos 266.Nidus gNesdo cuib(Nest,Ger) Nest* 267.Pectus Piept 268.Paastum Poimen a aPăra,a proteja Fodian 269.Bibere Piti Pi Pinoo a Bea,bere Pinon 270.Pecu Peco a Culege Faihu 271.Coquere peCo Pessoo a se Coace 272.Palea polova Farina 273.Palleo Plavu Plac Pelitnos gri,cenusiu,pleșuv 274.Pellis Plah Pelma Piele Fill 275.PlaNus Ploscu Platis Plat,Neted 276.Pons Puti Pontos Poteca,drum,cale Finvan Perdeti Porthe Perdomai a pârții,a beși(Furts,Ger) 277.Quercus Shparr SteJar Fairguni Prahu Praf 277.Perna Pterne a aPleca Fairsna 278.Penis Peos penis(Fasel,Ger) 279.Penna shPende Pana 280.Peto Petomai a pasăre,a zbura 281.Pandere Peteninai a Pândi 282.PaTer Pater Tata Fadar vulva Pidh vulva 283.Plectere Plesti Plaf Pleco a îmPleti Flahto pliuce pleumon plaman 284.Pulex Plesht Psilla Purec Floh 285.QuInque peti pese pEnte Cinci Finf Pneuma a respira Fivehan 286.Pes Pes Poshte Pous Picior,Pas(Fus,Ger) Fotus 287.Pumex Pena sPuma sPuma(Faim,Ger) Prejo Praos Prieten Frijon 288.Porcus porosiata Porc(Ferkel,Ger) Ferchel* pRigati fRii a saRi 289.PosCoo Prositi a ruGa(Fraga,Ger) Fraihnan 290.Primus Pervu Pare Proteros Primul Furst* PiRe PuRos gRâu Pulzon,Piliges pilozitate,Păros Pir Parjol,Foc Foon 291.BaCulum Bactron Bățul,Cârja 292.FAr bRasino Feron Orz Barizins 293.Fucus Bucela alBina(Bia,Ger) Bia* 294.FiBer Bobr Brun(Braun,Ger) Braun* 295.Feroo Birati Beie Fero a Purta,a se Burduși Bairan 296.Ferveo Brume Porfirein a Fierbe 297.Fortis Breg Purgos Fort Bairgah Berga Brega a se Pregăti,Proteja Bairgan 298.Fui Biti Bui Fuomai a Fi Bauan Casibaunon 299.Fleo Blegeras Belazoo a Behăi 300.Fulgeo Blizcu Flegein a Fulgera Blech Bredh a o Brodi prin vad,a sFredeli Bredai Brivino Bârna Brugga* Brivimi oFrus sPrinceana,a Privi 301.Fundus Puthmen Fund Boden* 302.Fraxinus Breza Frasin(Birke,Ger) Berzas 303.Tango Tetagon a aTinge,a înTinge 304.Torqueo Tierr aTracto sToarce Drecheln* 305.Tabere Taietu Teco a Topi,a Tăia 306.Tenebre Timinu Terr înTuneric 307.Tenuis Tinucu Tani puȚin,subȚire 308.Tepere Teplosti fToh a Topi,disolva 309.TRans ceRez pRin paiRh 310.Terminus shTir Terthron sTârpi,a Termina 311.TOrRere Ter Tersomai a șTerge,a sToarce,a usca pAuRsus 312.Textoo Teso Teshe Tecne a Țese,a împleTi 313.TonGeo TanGhe a Gândi(Gond,Ungar;denKen,Grm) panGkian 314.TRIbus Tereamon cuIbul,gRajd,locuinȚa Dorf* 315.TRuudo Trudu Tred a se sTrădui uspRiutan 316.Turdus Drozdu sTruthos sTurz 317.TRees Trije Tre Treis copac,Trunchi(Trii,Eng) pReis SAcos Sac,Acoperiș,tEaca bOLa tAlpa,Locul,spațiul TIsoshti mii,Toți (Tauzands,Ger) pAsunti Duaideo legătura,noDu 318.Doo Dati Dashe Didimi a Da 319.Domoo Damnao a Domoli,a domestici gaTamian 320.Dexter Desnu Diathe Decsios Drept 321.HErii dIe khIihes Ieri gIstragis 322.Indulgere Dligu legare,Îndeletnicire 323.LinGua Limba tuGgo uDirati Dromos a fugi,Trap anaTrimpam 324.Dormio Dremliu Darthano a Dormi DuJdi ploaie,Duș,Dușca,fleașcă Tuz 325.Duo Duva Di Duo Doi Twai 326.DEcrimare DAcru Lacrima (DA=apa,TAU) Tagr 327.Dies Dini gDin Zi SinTins 328.Deus Divu Zeus Zeu Tiz 329.Decem Deseti Dhete Deca Zece(Dece,Dac) Taihun Drevo Dru Drus coDru Triu Dal Thalo inflorite,Dalbe 330.FovEre teFra Foc,Jar Jesti tefra Jar 331.FeTus Doiti Diathe Thelus a da Țâță,Doica Dadian 332.Facioo a Face Delati DOnj uThemi a Face,a DUra,a Găti Gadeths 333.FinGoo theiChoos Coca taiGs Dizos 334.Infestus Drizati thrasos Dârz,Îndrăzneț gaDars Duno aDânc Tif 335.FORia dArdainei transFug,a Trăda Trizan* 336.CulmuS Calamos Stuf pe Culmea casei 337.Caanus Cănit,Sur 338.CicEr thIerca Crios mazĂre 339.Conguius Cogchos sCoica 340.GeNus Zeti Ghenos a genera,a Naște ChiuNi 341.Gustare due Gheuomai a Gusta Chiusan Țeapa(Thorn,eng) a Dori Traum* FUTrei(in dialect Oscan) FaTa DauhTar Craca Hooha Chedos Hain Hatis 342.Clepoo Clepto Hoție Hlifan Svetu Sfânt Hunsl Fena Coina iarba(Cosită),Fânețe Gras Zvonu Ze Sunet Thelu Khailo înTregime Hailags Callos Galesh 343.Cantus Canthos Colț,Cotlon 344.Caput Cap Haubip Cange Hachen 345.Cerumen Cheros Ceara Colla Clei Cadilo Chedros a Cadelnița(fum=cadru,în Skr) Theni Conis păduChe Colle a tUși HUsten* Cobi a Cobi 346.CorUlus Alun Glava Gol Gagganein Gluma,Gogomănie Godu a Grupa Gops Chelidon a Chema,a Colinda Golian 347.PrehenDere Gadati Ghiej Ctaomai a uiTa bighiTan 348.Fastus naPasta Chleuee Gluma Groaza Gaurs Grinda Grindil 349.-QUe dhe te shi -U 350.Quiees Pociti poCit Cheila Crivi Crimb a Crâmpoți Priamai a procura 351Colere Quell Polos care se învârte,Colac, 351.Filum Jitha nojița,Fir,Fibra Delfus Burta wamBa Gora Gur deiRas Gorgan,Gurgui 352.BituMen rășina,Mâzga,Chit Chit Jrebe BRefo gRavida Grizo Megice bRucho a Rumega,a Mesteca Gunati Ghianj tHeino a Chinui,inJunghia banJa 353.Nedoo Netsoo a îNoda Neepla 354.SeqUor Hepomai a Urma,Apoi Gialpe Elpos unt Salbon 355.Septuaginta Hebdomeeconta 70 Sir Hirre bRanza 356.Se(Sibi,Suis) Se Vete Heos Se,Sine,Sieși Sik 357.Sex Giashte Hex șase Saihs 358.Sonare a Suna 359.Sordeere a smoli,înnegri Swarts SinU Nios fiU Sunu 360.EbUlus Elate a Alerga oifoo a folosi fofoloanca 361.OleCran PaCuti Line oolenee Cot Aleina 362.Inguen Anger Aden glAnda,Uger 363.Ervum Orobos mazĂre 364.VovEre Eucoma a lauda,adOra Esh Echinos arIci 365.Octo Tete Octo Opt Achtau Iagoda Agrișe Acran Vrug Frișca 366.Ruumen beRegata Abluco mĂr Agos pĂcat Ed Aix Ied a poseda,a Avea Aigan Elb Alfiton Orz 367.Abiees Aspris Aspru? Jugu Agoi Auger a se Uita 368.Ador Azein cereale,bucAte Atisc Azi(Avesta:Azi) Ozos vlAstar(Hittit:Ashduer) Asts Oura Ieșire,afAră Ars* Herdhe Orchis Coi 369.Vai a Văita Vej Hife a Flutura mâna 370.Venter mărUntaie Vedo(Welsh:;arWedu,Hittit:uWate) a conduce,Voda 371.Vicus Visi Vis Oicos Sat 372.Vox Epos Voce Vattr* 373.Vigint Niezet Ghicosi un pol Latacs mLaștină Letto* Eleliz a sări,pârLeaz Laics Ledina stepa,Lan Land* Lugati a minți Liugan Luncs râsul Luhs* Mecsh tineri,Muguri Magus Moshina buzunar,Mușuroi Magen cal,Mârțoaga Marr* Medu Mied(Oseti:Mud) Miudr* fulger Miln* Mizda Misthos plată,Mita Mizdoo creer,Măduva Mergr* gaMaurghian scUrt Murghi* Imi Imi Mein MEshine Ascuns,Masca Meiss* mort,pe Nasalie Naus Ligmaoo a Limpezi,curăța jordie,Găteje Gazds 374.GEmma Zubu DhEmb GAmfos DAmb,dinte,zÂmbet,Gingie 375.Prestoo Hestos Pajiște,loc îngrădit 378.HErnia Zorre Măruntaie,mațe 379.FUutis Dhille Chunoo Furtuna giUtan 380.Hiir kHeir Kessor mâna,Hârști!,Kezaș,Cosor Total L 382 S 254 Alb200 Gr 364 R 452 G 292 Tr 15 Din 541 rădăcini indo-europene studiate, 452 revin românei (84 %), 382 latinei (71 %), 364 limbii grecești (68 %), 292 limbii goților (54 %), 254 limbii slavone (47 %), 200 albanezei (37 %), 15 revin tracilor (2 %) și una dacilor. Latina are în comun cu grecii 299 cuvinte (78,4 %), cu goții 273 de cuvinte (64 %), cu slavona 243 cuvinte (63 %) și cu albanezii 169 cuvinte (44,3 %). Din 380 de cuvinte latine, 82 (21,6 %) nu sunt comune cu grecii. Slavona reprezintă 54 % dintre rădăcinile indo-europene ale "Goților" Geți. Ea, prin definiție, este limba bisericească a tuturor slavilor, deci lipsind la slavi înainte de a avea ei biserici, adică înainte de secolele IX-X și a fost transmisă de bulgari, tuturor slavilor, cu ocazia creștinării. Biblia Bessica scrisă cu caractere "chirilice" prin secolul III AD este o mărturie în acest sens,în ciuda legendei cu călugării Chiril și Metodiu din secolul IX, ca inventatori ai scrisului chirilic și ai limbii slavone. Abia în secolul al VII-lea apar primii slavi în sudul Dunării, conform Wikipedia. Geții nomazi au fost numiți și Goți.Româna conține 84 % dintre rădăcinile europene și are 66,3 % rădăcini comune cu latina, deoarece 1/5 dintre rădăcinile latine (prezentate aici) nu se regăsesc în fondul ei colocvial ancestral (majoritatea fără majuscule în tabel). Un eșantion de 250 de cuvinte poate defini o limbă, precum maghiara este caracterizată de doar 250 de cuvinte ugro-finice, conform cu lucrarea Limbile lumii, Ed.Șt. și Enc.,Buc., 1981, de Marius Sala și Ioana Vintilă Rădulescu. O limbă europeană "mamă" putea să fie de tip "mixt" precum româna sau de tip latin, cu o diversificare ulterioară, regională, plecând de la faptul că latina are 380 de rădăcini reconstituite ca indo-europene. Incorporarea a 452 de rădăcini, 84 % din radicalii indo-europeni, existența unei Române Onomatopeice și a limbajului morfemelor românești (ce descriu metaforic noțiunile europene), în contextul dovezilor arheologice atestând cea mai veche civilizație, din Europa, a ceramicii pictate, pe teritoriul României, conferă limbii românești nu numai statutul de "mumă a limbii latinești", dat de Petru Maior și de B.P.Hașdeu, prin fondul ei Getic"Gotic", dar și statutul de "mamă a limbilor europene", așa cum reiese și din cartea Romanian, the first language of Europe, Ed.Solif, Buc., 2008, de Dr.L.I.Cueșdean, care îl citează pe germanul Johan Schmidt, autorul ce plasează pe Geți ("Traci") în sfera de la care derivă toate limbile europene, in lucrarea sa Teoria undelor (Die Wellen Theorie). |
|
#26332
Posted 27 February 2009 - 01:53
tihomir, on Feb 26 2009, 09:32, said: Mai da o data sursa pentru ca am dubii serioase. Uite aici paleoantropologi unguri care nu se sfiesc sa spuna ca au fost populatii romanizate care au supravietuit in Pannonia in epoca migratiilor: http://www.sci.u-sze...ta HP/44-87.pdf Quote He provided trustworthy evidences for the survival of romanized population groups on more than one occasion. Quote Bartucz (1934) He declared that the Avars were characterized by a heavily mixed racial composition. He established 3 groups among the cemeteries according to their skeletal material. The first group was made up of those series which contained a majority of Mongoloid elements: Mosonszentjános, Nemesvölgy, Csorna, Gátér, Cebe, Ondód. Tungid, Palaeomongoloid and Sibirid elements featured in these series. The series of the second group could be characterized by the intermingling of characteristics. The Turanid type was the most frequent one at these burial sites. Üllô, Kecel, Bakonykoppány, Kiskôrös-Város alatt, Öskü and Gyôr came under this heading. The third group of Bartucz was composed from the series that bore a dominance of the Europid element. Its members were: Jutas, Keszthely, Szob, Tiszaderzs. Nordic and Mediterranean elements featured the most frequently within the individual cemeteries Quote Cultura Bijelo Brdo nu e altceva decat amprenta materiala a intemeierii statului maghiar. E "made in Hungary" pentru sec. X-XI cand ungurii tocmai se asezau locului si se crestinau, un sincretism de cultura ungureasca nomada cu elemente slave si romanice locale sau datorate crestinarii si imitarii modei bizantine. Daca te inteleg bine, tu ai spune ca cultura Bijelo Brdo ar fi o adaptare locala a culturii bizantine de catre ungurii in procesul crestinarii. Deci ungurii faceau excursie la Constantinopol si cind se intorceau faceau imitatii de cruciulite? Sau e asa cum zic eu, adica romanicii (si slavii) crestini din zona influenteaza pe maghiari? Quote Raspandirea ei corespunde in linii mari granitelor ungariei de atunci, adica panonia+croatia+voievodina+crisana. Quote Normal ca mi se pare irelevanta pentru evolutia populatiei romane din Transilvania intrucat doar zonele vestice (Crisana, vestul banatului) sunt atinse de Bijelo Brdo si nu o pun pe seama vreunei migratii cat pe formarea statului maghiar care probabil aduce o oarecare standardizare si moda. Se observa cum corespunde perfect granitelor ungariei de atunci care nu inglobeaza ardealul decat ceva mai tarziu. Quote Dacii liberi adera si ei la cultura si limba romanica, intai cei din muntenia, apoi cei din moldova. Procesul e insuficient explicat dar documentat arheologic. Personal cred ca a cuprins atat deplasari de populatie cat si aspiratiile dacilor liberi de a accede la standardele romanice provinciale (intai in ceea ce priveste cultura materiala romanica ce era superioara si apoi total prin adoptarea limbii si religiei). Care cultura s-a dovedit superioara si atractiva atit pentru slavi cit si pentru maghiarii timpurii, seminomadici, a fost cultura bizantina/romanica din Balcanii de vest. Care a dat cultura Bijelo Brdo care a ajuns pina in Transilvania. Quote Basarabia de azi cred ca a fost colonizata in evul mediu dupa intemeierea Moldovei, dovada stau localitatile numite "Slobozia" foarte numeroase in acea regiune (sate intemeiate de domnie si slobode de biruri). Quote Nu spun ca nu s-ar fi produs si deplasari de populatie romanica din Moesia in Banat sau ardeal sa zicem, dar aici avem dovezi ale unei populatii romanice ce a locuit neintrerupt de la retragerea aureliana pana in evul mediu. Daca au venit grupuri de romanici din sud ele nu au fost hotaratoare pentru soarta romanitatii din fosta Dacie. Sau astea sint convingeri intime? |
#26333
Posted 27 February 2009 - 06:33
tihomir, on Feb 26 2009, 15:15, said: Spre deosebire de turci (avari, huni, unguri, cumani, etc.) si germani, slavii nu aveau o cultura a razboiului si a violentei cum aveau acestia. Erau o societate de agricultori si pescari si aici se asemanau in multe privinte cu autohtonii daco-romani fapt ce a inlesnit convietuirea. Asta e pe scrut motivul pentru care se vor amesteca pe teritoriul de azi al Romaniei si pe cel de la sud de Dunare. |
#26334
Posted 27 February 2009 - 07:35
Hangeonos, on Feb 27 2009, 00:56, said: Exista multe curiozitati. De exemplu in nicio limba romanica nu exista cuvantul GURA,in afara rom^nei... in latina avem gula insemnand "gatlej" sau "cerul gurii". de la "gula" la "gura" s-a ajuns intr-un singur pas prin transformarea lui "l" in "r" ("rotacism" se numeste fenomenul asta). uite aici: http://en.wiktionary...wiki/gula#Latin in spaniola avem gula insemnand "lacomie", cu originea in latinescul "gula". aici: http://en.wiktionary...ki/gula#Spanish in franceza avem gueule insemnand "bot" sau "gura". vine tot de la "gula". uite aici: http://en.wiktionary.org/wiki/gueule se foloseste si in expresia "ta gueule!" - "gura!". o auzeam destul de des pe profa de franceza strigand la vreunul din noi: "ta gueule, espece d'imbecile!". ehe, ce vremuri, dom'le!... francofonia era in floare... probabil ca azi pana si profesorii de franceza spun "shut up, you fucking idiot!". |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users