Sign In
Create Account
This topic is locked
Back to top |
Neurochirurgie minim invazivă
"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv. Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice. www.neurohope.ro |
Originea românilor
Last Updated: Sep 30 2009 12:44, Started by
Diogene
, Sep 25 2005 21:16
·
0
0
#26209
Posted 23 February 2009 - 19:45
|
 plachete...lumb_006.jpgvinzi castraveți la grădinar. Nici nu pricepi diferența enormă dintre ce ai despărțit tu și eu..Tu de fapt nici nu ai arătat un rext pt că textul tău zis grecesc are litere lipsă( acolo apar pătrate) 2) Nu ai făcut transcriere 3) nu ai arătat despărțire de text ci numai cuvinte scoase din text și interpretate după ureche. Nu știi ce înseamnă să desparți un text și ce înseamnă să folosești o limbă la despărțirea unui text.Tu crezi că dacă scoți dintr-un text niște cuvinte și visezi pe ele aia e despărțire conf cu limba. Uite mai sus despărțire. Îmi produci milă. Tu ești acela care mi-ai scris pe PM că mă trîntești ded perete ca pe o muscă. Eu cred că vrei să prinzi muște,dar ești mic,ți-o spun cu sinceritate. Pune textul încă o dată,cu TOATE litereale,apoi scris fără pauze, apoi despărțirea ta fără să fie intercalată cu comentarii.Așa cum îți arăt eu acum!! No bine de ce nu zici si tu mai voalat ca doar nu mi-am dat cu OMHR in cap, nici cu dabogeticele mai "fato". Ai si tu drept daca SCHEIU a fost... you now what i mean  Asa cum te cunosc nu are rost sa-ti justific despartirea deoarece tu mergi pe alt traseu al cunoasterii si nu esti dispus la "indoiala" !  POLISTENEASNE - nu exista asa un nume, ... a existat doar POLISTENE / ROLISTENE / BORISTENE / DEMOSTENE, ..., eventual cu "S" in coada ROLISTENE-AS !, dar "-NE" nu are ce cauta in coada numelui ! Apoi NIEASCAOA - nu prea suna " naste" oricat ti-ai dori decat prin interpretare, de fapt nu am auzit rom^ni care sa spuna: NIASCAOA !
Edited by Infinitty, 23 February 2009 - 19:51. |
#26210
Posted 23 February 2009 - 20:12
|
[quote name='Infinitty' post='6058289' date='Feb 23 2009, 19:45']No bine de ce nu zici si tu mai voalat ca doar nu mi-am dat cu OMHR in cap, nici cu dabogeticele mai "fato".(?? OMHK....OMHK...K,K,K e pe inelul de la Apahida; nici atît nu poți discerne; niște litere f clare.Discuția era oricum despre alt inel dar îți place să visezi mereu la altceva)
POLISTENEASNE - nu exista asa un nume, ... a existat doar POLISTENE / ROLISTENE / BORISTENE / DEMOSTENE, ..., eventual cu "S" in coada ROLISTENE-AS !, dar "-NE" nu are ce cauta in coada numelui ! (Uliuliu.......ai descoperit America!! Păi ți-am spus io că Polisteneasne e nume??? Ți-am spus că polisteneas e nume; POLISTENEAS...iar POLISTENEASNE e o formă de vocativ popular; e stîngaci,dar e VOCATIV!!Așa merge și acum vocativul unor nume străine de ex PARDAILAN (vocativul popular e PARDAILANE). Ia zi tu o formă de vocativ pt numele POLISTENEAS. Apoi NIEASCAOA - nu prea suna " naste" oricat ti-ai dori decat prin interpretare, de fapt nu am auzit rom^ni care sa spuna: NIASCAOA ! (Cum dracu să sune NAȘTE?? Așa am zis eu? am zis NASCĂ-O-A e traducerea. Omul a scris cam cum pronunța el, cu e moale, vezi că e un H acolo care a fost E lung la greci dar omul a fost trac nu avea E lung cum nu ai nici tu acum, dar ai E moale adică IE.Voiai să fi vorbit româna literară de azi tracul?? Nu ai auzit în popor "PACIA","NEASCĂ_SE".Acum spune tu: poate să fie acel H pt E lung ca în greacă?)[/quote]-NASCĂ-O-A s-o nască de pace!! Nască-se pacea ! Dar acest inel să nască pacea; fie ca acest inel să nască pacea. Eu ți-l dau; NASCĂ-O-A PACEA!! Băi, pricepi în sfîrșit??- Edited by eleonora15, 23 February 2009 - 20:18. |
#26211
Posted 23 February 2009 - 20:40
|
Conform hartilor de mai jos se poate observa de ce romanitatea orientala s-a concentrat in partea nord-balcanica si nu in sudul balcanic, in Iliria, ori in Anatolia.
Avem de a face cu mase romanice uriase, refugiate in prima faza in Balcani (din calea arabilor), apoi repliate din Campiile fertile ale Bulgariei spre munti si la nord de Dunare spre Carpati, de unde cuprindeau toate campiile proxime. In Balcani, romanii nu au mai avut loc de slavi in locurile fertile, astfel ca au initiat o curgere masiva spre zona Carpatica. Putem spune ca Imperiul Bizantin dupa anul 600, a devenit un Imperiu grec ca etnicitate si limba, neingloband romanofonii, care au ramas la nord de muntii Balcani, in Iliria ( pentru scurta vreme aici, deoarece aici apar slavii serbi din bulgaria si slavii moravieni si sorabi) si in Carpati.
No bine de ce nu zici si tu mai voalat ca doar nu mi-am dat cu OMHR in cap, nici cu dabogeticele mai "fato".(?? OMHK....OMHK...K,K,K e pe inelul de la Apahida; nici atît nu poți discerne; niște litere f clare.Discuția era oricum despre alt inel dar îți place să visezi mereu la altceva) POLISTENEASNE - nu exista asa un nume, ... a existat doar POLISTENE / ROLISTENE / BORISTENE / DEMOSTENE, ..., eventual cu "S" in coada ROLISTENE-AS !, dar "-NE" nu are ce cauta in coada numelui ! (Uliuliu.......ai descoperit America!! Păi ți-am spus io că Polisteneasne e nume??? Ți-am spus că polisteneas e nume; POLISTENEAS...iar POLISTENEASNE e o formă de vocativ popular; e stîngaci,dar e VOCATIV!!Așa merge și acum vocativul unor nume străine de ex PARDAILAN (vocativul popular e PARDAILANE). Ia zi tu o formă de vocativ pt numele POLISTENEAS. Apoi NIEASCAOA - nu prea suna " naste" oricat ti-ai dori decat prin interpretare, de fapt nu am auzit rom^ni care sa spuna: NIASCAOA ! (Cum dracu să sune NAȘTE?? Așa am zis eu? am zis NASCĂ-O-A e traducerea. Omul a scris cam cum pronunța el, cu e moale, vezi că e un H acolo care a fost E lung la greci dar omul a fost trac nu avea E lung cum nu ai nici tu acum, dar ai E moale adică IE.Voiai să fi vorbit româna literară de azi tracul?? Nu ai auzit în popor "PACIA","NEASCĂ_SE".Acum spune tu: poate să fie acel H pt E lung ca în greacă?)[/quote]-NASCĂ-O-A s-o nască de pace!! Nască-se pacea ! Dar acest inel să nască pacea; fie ca acest inel să nască pacea. Eu ți-l dau; NASCĂ-O-A PACEA!! Băi, pricepi în sfîrșit??- Ai auzit tu ca grecii au vocativul asta ?, ori numele apartinand unui trac ..., ok. Cu privire la NASCĂ-O-A nu este tot una cu "nIEAsca" ce faci cu grupul -IEA- il faci pierdut ?! NIEASCA este stangaci rau de tot ! AM CATEVA IMTREBARI pt. tine: - Ce ai facut cu "G-ul grecesc" dintre "V"si "TA MIIE"; ... apoi de unde ai scos "VII", eu vad doar un "V" si apoi "G-grecesc" ! Apoi de unde "... iea ta" la final ca nu apare asa ceva, de fapt se termina cu "PAZ/ PACE" daca asa doresti insa nimic mai mult. Edited by Infinitty, 23 February 2009 - 20:51. |
#26212
Posted 23 February 2009 - 20:40
|
Dar se stie, eu de exemplu am invatat asta in clasa a VII a sau a VI a, oricum eram in gimnaziu cand am auzit prima data de Eutropius care spunea ceva de genul "Traian a adus colonisti din toata lumea romana", adica din tot imperiul (ex todo orbe romano iti suna cunoscut, din textul cu pricina este). Nu prea se știe. Eu am căutat "etnogeneza" sau "formarea poporului român" pe cîteva situri de referate și din vreo 15 referate citite doar două menționau asta.
Nu e recunoscut pentru ca nu e adevarat. Daca ar fi fost cum zici tu, daca slavii ar fost mai numerosi decat daco-romanii, atunci am fi fost un popor slav acum. Fenomenul asta s-a intamplat la sud de dunare: daco-romanii au fost inghititi de masa slava (si nu cu usurinta ci in timp), la noi slavii au trecut in sud, doar o parte din ei a ramas alaturi de daco-romani si s-au asimilat. Contributia lor nu este decisiva pentru ca limba romana era formata la venirea lor iar cuvintele slave care intra in romana sunt de adstrat, adica sunt adaugate peste un schelet care deja era acolo. N-am zis niciodată că slavii ar fi fost mai numeroși ca daco-romanii, am zis doar că au fost în număr mare, poate apropiat de cel al daco-romanilor în unele regiuni, în nici un caz mai mare ca al acestora. În plus de asta slavii n-au venit toți dintr-o dată, ci pe parcurs, deci în permanență ei au fost în minoritate față de populația romanizată. Asta explică și asimilarea lor. Însă în limba română influența slavă este mare în ce privește vocabularul și această influență nu poate fi explicată logic în situația în care populația slavă era redusă ca număr. Ar fi fost imposibil ca o populație redusă numeric să introducă în limba română cuvintele legate de afectivitate, lucru care nu s-a mai întîmplat în nici o altă limbă romanică. Cuvintele slave nu au venit pe un gol, multe din ele au înlocuit în mod sigur cuvinte latine, ori așa ceva se poate explica doar prin factori demografici. Pe vremea aceea nu existau nici cărți, nici mijloace de comunicare în masă, singura modalitate de transmitere a cuvintelor era de la om la om în cadrul comunităților mixte. M-am uitat în referatele despre etnogeneză iar rolul slavilor este prezentat ca minor, asta dacă sînt amintiți. Ori pe mine mă miră că se vorbește doar de limba slavă, dar nu se spune de oameni, ca și cum limba asta era auzită de daco-romani de la televizor, așa cum se aude azi engleza din filme. Românii cred că nu conștientizează aportul genetic al slavilor la formarea poporului român, deși mulți au nume de familie slave (dar poate habar nu au de asta). Recunoașterea rolului important al slavilor în etnogeneza poporului român ar însemna doar recunoașterea propriilor strămoși genetici, nu pe cei ai unor popoare străine. Și ar fi și un lucru care i-ar face pe români să se simtă mai locul lor pe pămîntul pe care trăiesc, nu să se simtă ca niște romani exilați pe o insulă în mijlocul unei mări barbare. |
#26213
Posted 23 February 2009 - 21:03
|
Conform hartilor de mai jos se poate observa de ce romanitatea orientala s-a concentrat in partea nord-balcanica si nu in sudul balcanic, in Iliria, ori in Anatolia. Avem de a face cu mase romanice uriase, refugiate in prima faza in Balcani (din calea arabilor), apoi repliate din Campiile fertile ale Bulgariei spre munti si la nord de Dunare spre Carpati, de unde cuprindeau toate campiile proxime. In Balcani, romanii nu au mai avut loc de slavi in locurile fertile, astfel ca au initiat o curgere masiva spre zona Carpatica. Message from discussion Armanii si alti rumani din afara granitelor Daciei Romane,marturii ale protolatinitatii romanesti si originii autohtone a rumanei Nu exista nici un argument care sa nege originea autohtona a limbii romanesti. Faptul ca dacii liberi si dacii din minusculul teritoriu ocupat de romani vorbesc aceeasi limba este un argument zdrobitor atestand protolatinitatea unui fond lexical important din limbajul colocvial si originea autohtona a lui per ansamblu. Faptul ca tocmai supravietuitorii izolati in munti,precum armanii,folosesc protolatina romaneasca, ca si retoromanzii si alti munteni,este un alt argument decisiv ce sustine originea autohtona a limbii rumane, alaturi de dovezile arheologice ale deplasarii spre vest a neoliticului Bazinului Dunarii de Jos. Demandarea parinteasca (blestemul la adresa celor care isi abandoneaza limba) de astazi a existat desigur si in vremea romanilor,pe care acesti munteni nu aveau nici un motiv sa-i iubeasca,asa cum nimeni nu are vreun motiv sa-si doreasca sa ajunga sclav. Asa cum toponimele si andronimele de astazi nu reflecta limba rumana |
#26214
Posted 23 February 2009 - 21:13
|
N-am zis niciodată că slavii ar fi fost mai numeroși ca daco-romanii, am zis doar că au fost în număr mare, poate apropiat de cel al daco-romanilor în unele regiuni, în nici un caz mai mare ca al acestora. În plus de asta slavii n-au venit toți dintr-o dată, ci pe parcurs, deci în permanență ei au fost în minoritate față de populația romanizată. Asta explică și asimilarea lor. Însă în limba română influența slavă este mare în ce privește vocabularul și această influență nu poate fi explicată logic în situația în care populația slavă era redusă ca număr. Cum vezi tu acest bilingvism româno-slav, încât influența să fie atât de profundă (fonologică, gramaticală, cu mari porțiuni din lexicul principal afectate)? Mi-e îmi e clar că frazelogia aia din mesajul tău, repetată delirant de Tihomir, nu poate fi operaționalizată, nu se poate face un scenariu practic și credibil din acele afirmații despre influențarea limbii române de către slavi. Este un tezism foarte păgubitor. "În detalii se ascunde diavolul" - se spune cu referire la momentul când o teză este validată sau nu de detalii - date de arheologie sau de lingvistica generală. Edited by Pierde_verile, 23 February 2009 - 21:18. |
#26215
Posted 23 February 2009 - 21:19
|
Ai auzit tu ca grecii au vocativul asta ?, ori numele apartinand unui trac ..., ok.(Aoleu .dar pafarist mai ești! Nu pricepi că inelul e scris în limba ta maternă,nu în greacă??Nu știm dacă acel Polisteneas era un grec care știa și tracă,avînd în vedere că primește de la Penea (Penea,nă,sper că ai mai auzit numele ăsta; uite-l pe un inele dinainte de hristos! Poate era un trac cu nume grecesc) Cu privire la NASCĂ-O-A nu este tot una cu "nIEAsca" ce faci cu grupul -IEA- il faci pierdut ?! NIEASCA este stangaci rau de tot !(Domnule antitalent, nu am scris eu NIEASKA ci am despărțit NIESKOA, adică scris corect gramatical în româna de azi literară NASCĂ-O-A.Pe inel e scris NHSKOA. Acel H a fost în greacă scris doar pt E lung grecesc,dar aici e un trac.Ia scrie și zi "nE...scăoa".Limba română are sunete moi și e f clar că vin de la daci căci sunetele se păstrează cel mai mult uneori chiar dacă oamenii trec la altă limbă.de aceea bulgara are sunete f aproape de română și nu de limbile slave din Nord; s-au păstrat de la traci. Ultimul cuvînt este PAZ (pace) iar pe muche în continuare HA TA, nu e HL TA; H=IE deci PACIEA TA AM CATEVA IMTREBARI pt. tine: - Ce ai facut cu "G-ul grecesc" dintre "V"si "TA MIIE"; ... apoi de unde ai scos "VII", eu vad doar un "V" si apoi "G-grecesc" !(între V și TA nu e G; sînt doi de I uniți printr-o bară; am mai explicat asta; dacă nu crezi lasă textul fără literele alea și vezi apoi ce lipsește: doi de i.) Apoi de unde "... iea ta" la final ca nu apare asa ceva, de fapt se termina cu "PAZ/ PACE" daca asa doresti insa nimic mai mult.(de aia am pus puncte, am crezut că se știe bine că textul continuă pe muche) Edited by eleonora15, 23 February 2009 - 21:23. |
#26216
Posted 23 February 2009 - 21:36
|
"În detalii se ascunde diavolul" - se spune cu referire la momentul când o teză este validată sau nu de detalii - date de arheologie sau de lingvistica generală. clar prin LIMBA RUMANILOR SUD-DUNARENI CARE dupa 1000 de ani de stap^nire romana ARE UN FOND LEXICAL LATIN MAI SARAC DEC^T RUM^NII, fara a mai aminti ca nu ei se numesc ROM^NI, ci noi, care am stat doar 165 de ani sub ocupatia romana, pe un teritoriu infim, in comparatie cu Imperiul Roman de Rasarit. Nu se poate explica prin slugarnicie, astazi mai mare, pentru ca atunci dacii au opus o rezistenta mai mare romanilor, decat cei din sud si cei de azi. Orice populatie izolata pastreaza forma arhaica a limbii. Deformari ale unor sunete sunt inerente, pe parcursul secolelor si mileniilor, chiar la nivel de N in R, rom^ni in romiri (istrorom^nii), dar fondul lexical si sufixele romane ar fi trebuit sa fie mai evidente in sudul Dunarii si ei ar fi trebuit mai curand sa-si spuna romani decat noi. Intre ARM^NI si RUM^NI legatura este clara, at^t ca sunete c^t si ca semnificatie: AR^U, in arm^neste, inseamna R^U, in rom^neste si MAN inseamna OM, in limba gotilor, care sunt niste geti nomazi, AR-MAN = R^U-MAN="omul de pe r^uri". La capitolul sunete, cuvintele arm^nilor calca evident pe urma Moldovei extra-limes si nu pe cea a Romei, chiar daca P trece frecvent in C, (Picior-Chicior; CHETIOLUS nu exista, exista doar latinescul Petiolus in chip de etimon pentru Picior). Acest fenomen lingvistic exista la arm^ni si moldoveni si mai putin la restul rom^nilor. Cuvintele etrusce CECINA si CAERE le gasiti la banateni care zic cecina la cetina, ceea ce s-ar putea sa fie chiar confirmat, daca exista CETINA=conifere, in zona localitatii etrusce CECINA. CAERUL de tors l^na (welum in latina) nu are cum sa apartina numai etruscilor sau numai banatenilor, dar cuvantul exista sigur la banateni, acolo, de unde pleaca latinitatea din punct de vedere arheologic (VILLANOVA).
em de a face cu mase romanice uriase, refugiate in prima faza in Balcani (din calea arabilor), apoi repliate din Campiile fertile ale Bulgariei spre munti si la nord de Dunare spre Carpati, de unde cuprindeau toate campiile proxime. In Balcani, romanii nu au mai avut loc de slavi in locurile fertile, astfel ca au initiat o curgere masiva spre zona Carpatica. FONDUL DE CUVINTE ROMÂNEȘTI, cu etimon daco-apulic, latin, PRESUPUS ROMAN (plus 280 listate mai sus) 1.AD-A 2.AD VIX-ABIA 3.ECCE ILLU-ACEL 4.ECCE ISTU-ACEST 5.ACCUBILARE-ACIUI 6.ECCUM HACE-ÎNCOACE 7.ECCUM ILLOC-ACOLO 8.ACCOPERIRE-ACOPERI 9.ACRUS-ACRU 10.ACTUM-ACT 11.ECCUM MODO-ACUM 12.AQUARE-ADĂPA 13.AD APOSITUM-ADĂOST 14.AD ASTARE-ADĂSTA 15.ADAUGERE-ADĂUGA 16.AD DE VERUM-ADEVĂR 17.ADILIARE-ADIA 18.AD DE IN ILLA HORA-ADINEAORI 19.ADUNCUS-ADÂNC 20.ADDORMIRE-ADORMI 21.ADDUCERE-ADUCE 22.ADDUMBRARE-ADUMBRI 23.ADUNARE-ADUNA 24.ADFORAS-AFARĂ 25.AFFENARE-AFÂNA 26.AFFLARE-AFLA 27.AD FUMARE-AFUMA 28.ACCAPTIARE-AGĂȚA 29.AGILIS-AGER 30.AD HICCE-AICI 31.AD ISTUM-AIEST 32.ALIUBIREA-AIUREA 33.ADJUNARE-AJUNA 34.ADJUNGERE-AJUNGE 35.ADJUTARE-AJUTA 36.ADJUTOR-AJUTOR 37.ILLUM, ILLAM-AL, A 38.ALBUS-ALB 39.ALBASTER-ALBASTRU 40.ALVEA-ALBIE 41.ALEGERE-ALEGE 42.ALLARGARE-ALERGARE 43.ALLENARE-ALINA 44.ALLENTARE-ALINTA 45.ALTERUM-ALT 46.ALTARIUM-ALTAR 47.ALTITUDO-ALTITUDINE 48.ALTERAMENTE-ALTMINTERI 49.ALTER-ALTUL 50.ALEVATUS-ALUAT 51.LUBRICARE-ALUNECA 52.ALLONGARE-ALUNGI 53.AMARUS-AMAR 54.AMMAGIRE-AMĂGI 55.AMARIRE-AMĂRÂ 56.AMMINACIARE-AMENINȚA 57.AMMIXTICARE-AMESTECA 58.AMMATIRE-AMEȚI 59.AD MEDIAM DIEM-AMIAZĂ 60.AMINDEI-AMÂNDOI 61.MANUALE-AMNAR 62.AMMORTIRE-AMORȚI 63.AD MODO-AMU 64.AMMUTIRE-AMUȚI 65.ANNO-AN 66.ANNINARE-ANINA 67.ANNO TERTIO-ANȚĂRȚ 68.AQUA-APĂ 69.APPENSARE-APĂSA 70.AQUATOSUS-APĂTOS 71.APPLICARE-APLECA 72.AD POST-APOI 73.APPREHENDERE-APRINDE 74.AD ROPE-APROAPE 75.PPROBARE-APROBA 76.APPROPIARE-APROPIA 77.AUCUPARE-APUCA 78.APPONERE-APUNE 79.AERAMEN-ARAMĂ 80.ARRECTARE-ARĂTA 81.ARBORETUM-ARBORET 82.ARDERE-ARDE, ARS 83.AREA-ARIE 84.ARMA-ARMĂ 85.ARSURA-ARSURĂ 86.ARSICIA-ARȘIȚĂ 87.ERUNCARE-ARUNCA 88.AUSCULTARE-ASCULTA 89.ABSCONDERE-ASCUNDE 90.ASSIMILARE-ASEMĂNA 91.ASPRE-ASPRU 92.EX-TEMPERARE-ASTÂMPĂR 93.ASTRUM-ASTRU 94.ASSTUPARE-ASTUPA 95.ASSUDARE-ASUDA 96.ADSUPRA-ASUPRA 97.ECUM SIC-AȘA 98.ASSEDIARE-AȘEZA 99.ASTECTARE-AȘTEPTA 100.ASTRENERE-AȘTERNE 101.ATTINGERE-ATINGE 102.ECCUM TANTUM-ATÂTA 103.AD TUNCCE-ATUNCI 104.ATTENERE-AȚINE 105.ATTEPIRE-AȚIPI 106.ATTITIARE-AȚÂȚA 107.AUT-AU 108.AUDIRE-AUZI 109.HABERE-AVEA 110.HAC DIE-AZI 111.ILLUM-ĂLA 112.ISTUM-ĂSTA B 113.BAJULA-BAIERĂ 114.BABA-BALE 115.BARBA-BARBĂ 116.BATTUERE-BATE 117.BATTITURA-BĂTĂTURĂ 118.BETRANUS-BĂTRÂN 119.BIBERE-BEA 120.BIBITUS-BEAT 121.BARBATUS-BĂRBAT 122.BERBEX-BERBEC 123.BIBITURA-BĂUTURĂ 124.BENE-BINE 125.BASILICA-BISERICĂ 126.BLASTIMARE-BLESTEMA 127.BLANDUS-BLÂND 128.BURSA-BOAȘE 129.BAPTIZARE-BOTEZA 130.BRACHIUM-BRAȚ 131.BRACHIALE-BRĂȚARĂ 132.BRANCA-BRÂNCI 133.BUCCATA-BUCATĂ 134.BUCCA „gură”-BUCĂ „fesă” 135.BUCINUM-BUCIUM 136.BUCINARE-BUCIUMA 137.BONUS-BUN 138.BONITAS-BUNĂTATE 139.UMBULICUS-BURIC C 140.QUAM-CA 141.QUIA-CA(SĂ) 142.CALDUS-CALD 143.CALENDARIUM-CALENDAR 144.CAPUT-CAP 145.QUALIS-CARE 146.CALAMULUS-CARÂMB 147.CARO, CARNIS-CARNE 148.CAUSA-CAUZĂ 149.QUOD-CĂ 150.CADERE-CĂDEA 151.CABALARIS-CĂLARE 152.CALIS-CALE 153.CALDURA-CĂLDURĂ 154.CAPITARE-CĂPĂTA 155.CAPITANEUM-CĂPĂTÂI 156.CAPITINA-CĂPĂȚÂNĂ 157.CARRARE-CĂRA 158.CANUTUS-CĂRUNT 159.CASCARE-CĂSCA 160.OCCASIONARE-CĂȘUNA 161.CONTRA-CĂTRE 162.CATTA-CĂTUȘE 163.CAVUS-CĂUȘ 164.CAUTARE-CĂUTA 165.QUID-CE 166.CIRCINUS-CEARCĂN 167.CAECIA-CEAȚĂ 168.CIRCUS-CERC 169.CERCARE-CERCA 170.CERCELUS-CERCEL 171.CIRCITARE-CERCETA 172.QUAORERE-CERE 173.CERNERE-CERNE 174.CERTARE-CERTA 174.CERTUS-CERT 175.CLAGUM-CHIAG 178.CLAVIS-CHEIE 179.CLAMARE-CHEMA 180.CLARUS-CLAR 181.CLINGA-CHINGĂ 182.CENARE-CINĂ 183.CINCUE-CINCI 184.QUENE-CINE 185.CICCUM-CIUCURE 186.CYMA-CIUMĂ 187.CIBRUM-CIUR 188.CYTOLA-CIUTURĂ 189.QUANDO-CÂND 190.CANTARE-CÂNTA 191.CANTICUM-CÂNTEC 192. CARNACIUS-CÂRNAT 193.CASTIGARE-CÂȘTIGA 194.QUOTIS, CATA-CÂT, CÂTE 195.COQUERE-COACE 196.COMA-COAMĂ 197.COXA-COAPSĂ 198.CHORDA-COARDĂ 199.CONSUERE-COASE 200.COSTA-COASTĂ 201.COLEUS-COI 202.CUCTUS-COPT 203.COLOSTRA-CORASLĂ 204.CORONA-COROANĂ 205.CORVODA-CORVOADĂ 206.COSSUS-COȘ, BUBĂ 207.CUBITUS-COT 208.CREPARE-CRĂPA 209.CREPATURA-CRĂPĂTURĂ 210.CRISTA-CREASTĂ 211.CREDERE-CREDE 212.CREDENTIA-CREDINȚĂ 213.CEREBELUM-CREIER 214.CRESCERE-CREȘTE 215.CRUX-CRUCE 216.CRUDUS-CRUD 216.CRUENTUS-CRUNT 217.CRUENTARE-ÎNCRUNTA 218.CUM-CU 219.CUCUS-CUC 220.CONQUIRERE-CUCERI 221.CUCULLUS-CUCUI 222.CONFUNDARE-CUFUNDA 223.COGITARE-CUGETA 224.CUNEUS-CUI 224.CALLOCARE-CULCA 225.COLLIGERE-CULEGE 226.QUOMO-CUM 227.COGNATUS-CUMNAT 228.COMPARARE-CUMPĂRA 229.COMPAUTUS-CUMPĂT 230.COGNOSCERE-CUNOAȘTE 231.CORONA-CUNUNĂ 232.CUPPA-CUPĂ 233.COMPREHENDERE-CUPRINDE 234.COCTORIUM-CUPTOR 235.CULUS-CUR 236.CURARE-CURAT 237.CURERE-CURGE 238.CURENDO-CURÂND 239.CURTIS-CURTE 240.CONSOCERUM-CUSCRU 241.ECCU TALIS-CUTARE 242.COTIS-CUTE 243.COTTIZARE-CUTEZA 244.CONTRIBULARE-CUTREIERA 245.CONTREMULARE-CUTREMURA 246.CONVENIRE-CUVENI 246.CONVENIENTIA-CUVIINȚĂ 247.CONVENTUM-CONVENȚIE D 248.DARE-DA 249.DEBITORIUS-DATOR 250.DAMNUM-DAUNĂ 251.DERAMARE-DĂRÂMA 252.DE-DE 253.DIGITUS-DEGET 254.DEGERARE-DEGERA 255.DEPREHENDERE-DEPRINDE 256.DEPONERE-DEPUNE 257.DENSUS-DES 258.DISCLUDERE-DESCHIDE 259.DISPARTIRE-DESPĂRȚI 260.DESPERARE-DISPERA 261.DESPICARE-DESPICA 261.DESERTUM-DESERT 262.DISERARE-DEȘIRA 263.DE-EXCITUS-DEȘTEPT 264.DISBRACARE-DEZBRĂCA 265.DISGLACIARE-DESGHEȚA 266.DISGLUBICARE-DESGHIOCA 267.DISMERDIARE-DESMIERDA 268.DE HORA-DOAR 269.DUI-DOI 270.DOMINUS-DOMN 271.DORMIRE-DORMI 272.DORSUM-DOS 273.DIRECTUS-DREPT 274.DUCERE-DUCE 275.DULCIS-DULCE 276.DE POST-DUPĂ 277.DOLARE-DURA- 278.DURARE-DURATĂ 279.DOLERE-DUREA E 280.ILLUM-EL 281.AETERNUS-ETERN 282.AEVUM-EV F 283.FACULA-FĂCLIE 284.FAMA-FAIMĂ 285.FALX-FALCĂ 286.FAMILIA-FAMILIE 287.FACTUM-FAPT 288.FASCIA-FAȘĂ 288.FETA-FATĂ 289.FACIES-FAȚĂ 290.FARINA-FĂINĂ 291.FACTURA-FĂPTURĂ 292.FETUS-FĂT 293.FABER-FAUR 294.FEMINA-FEMEIE 295.FABRICARE-FERECA. 296.FELIX-FERICE 297.PHARMACUM-FARMEC 298.FIRE-FI 299.FEL-FIERE 300.FEBRIS-FIOR 301.FILUM-FIR 302.FILIUS-FIU 303.FACULA-FLACĂRĂ 304.FLOCUS-FLOC 3O5.FLUVIUS-FLUVIU 306.FAMEN-FOAME 307.FORTE-FOARTE 308.FRAGILUS-FRAGED 309.FRATER-FRATE 310.FRAGMENTARE-FRĂMÂNTA 311.FREMITUS-FREAMĂT 312.FRICARE-FRECARE 313.FRIGUS-FRIG 314.FRIGERE-FRIGE 315.FRINGERE-FRÂNGE 316.FORMOSUS-FRUMOS 317.FRONS-FRUNTE 318.FUGA-FUGĂ 319.FUNDUS-FUD 320.FURARE-FURA 321.FURIA-FURIE 322.FURTUM-FURT G 323.GALBINUS-GALBEN 324.CAVUS-GĂVAN 325.GEMINUS-GEAMĂN 326.GENA-GEANĂ 327.GENICULUM-GENUNCHI 328.GELU-GER 329.GLOMUS-GHEM 330.GENER-GINERE 331.GINGIVA-GINGIE 332.GALBULUS-GRANGUR 333.CRASUS-GRAS 334.GRAVIS-GREU 335.GRANDINARE-GRINDINĂ 336.GROSSUS-GROS 337.GULA „gâtlej, gât”-GURĂ 338.GUSTUS-GUST 339.GEUSIE-GUȘĂ 340.GUTTUR „gât”-GUTURAI H 341VOLVERE-HOLBA 342.CHOLERA-HOLERĂ I 343.ESCA „hrană”-IASCĂ 344.HIC CE-ICI 345.LINEA-IE 345.HERI-IERI 346.LIBERTARE-IERTARE 347.ISTUS-IEST, IASTĂ 348.EXIRE-IEȘI 349.INCENDUM-INCENDIU 350.ANELLUS-INEL 351.ANIMA-INIMA 352.IPSUS-INS 353.INSULA-INSULĂ 354.INTRARE-INTRA 355.LICIUM-IȚĂ Î 356.IMBIBITARE-ÎMBĂTA 357.IMBRACARE-ÎMBRĂCA 358.IMBUCCARE-ÎNBUCA 359.IMBACARE-ÎMPĂCA 360.IMPERATOR-ÎMPĂRAT 361.IMPARTIRE-ÎMPĂRȚI 362.IMPEDICARE-ÎMPIEDICA 363.IMPINGERE-ÎMPINGE. 364.IMPROMUTARE-ÎMPRUMUTA 365.IMPUNGERE-ÎMPUNGE 366.IN-ÎN 367.IN AB ANTE-ÎNAINTE 368.IN ALTUM-ÎNALT 369.UNCUAM-ÎNCĂ 370.INCABALICARE-ÎNCĂLICA 371.INCAPERE-ÎNCĂPEA 371.INCARRICARE-ÎNCĂRCA 372.INCIPERE-ÎNCEPE 373.IN CIRCARE-ÎNCERCA 374.QUIETUS-ÎNCET 375.QUETARE-ÎNCETA 376.INCLAVARE-ÎNCHEIA 377.INCLUDERE-ÎNCHIDE 378.INCLINARE-ÎNCHINA 379.INCENDERE-ÎNCINGE 380.IN CECUM HOCE-ÎNCOACE 381.IN CONTRA UBI-ÎNCOTRO 382.INCUNCARE-ÎNCUIA 383.COMMITERE-ÎNCUMETA 384.IN DE RETRO-ÎNDĂRĂT 385.IN DE MINARE-ÎNDEMNA 386.IN DENSARE-ÎNDESA 387.IN DURARE-ÎNDURA 388.IN FASCIOLARE-ÎNFĂȘURA 389.INFIGERE-ÎNFINGE 390.INFRANGERE-ÎNFRÂNGE 391.INFOLICARE-ÎNFULECA 392.ANGELUS-ÎNGER 393.INGLUTIRE-ÎNGHIȚI 394.INGANNARE-ÎNGÂNA 395.ANGUSTUS-ÎNGUST 396.INJURARE-ÎNJURA 397.INNOTARE-ÎNOTA 398.IN SELLARE-ÎNȘEUA 399.INTERITARE-ÎNTĂRÂTA 400.INTITIARE-ÎNTEȚI 401.INTENDERE-ÎNTINDE 402.INTINGERE-ÎNTINGE 403.ANTANEUS-ÎNTÂI 404.INTORQUERE-ÎNTOARCE 405.INTORTICOLARE-ÎNTORTOCHEA 406.INTER-ÎNTRE 407.INTEROGARE-ÎNTREBA 408.INTEGER-ÎNTREG 409.INTELIGERE-ÎNȚELEGE 410.INTELECTUS-ÎNȚELEPT 411.INVICIARE „viciu”-ÎNVĂȚA 412.VINCE-ÎNVINGE J 413.JOCUS-JOC 414.JOVIS-JOI 415.DEOSSUM-JOS 416.JUDEX-JUDE 417.JUGUM-JUG 418.JUVENUS-JUNC 419.JUGULARE-JUNGHIA 420.JURAMENTUM-JURĂMÂNT L 421.ILLAC-LA 422.LAVARE-LĂIA, LA, LĂTURI 423.LACUS-LAC 424.LACRIMA-LACRIMĂ 425.LACTIS-LAPTE 426.LARGUS-LARG 427.LATUS-LAT 428.LATORA-LATURĂ 429.LAQUEUS-LAȚ 430.LAXARE-LĂSA 431.LAUDARE-LĂUDA 432.LIGARE-LEGA 433.LIXIVA-LEȘIE 434.LINGUA-LIMBĂ 435.LIMPIDUS-LIMPEDE 436.LENUS-LIN 437.LINGERE-LINGE 438.LANGUOR-LINGUARE 439.LINGULA-LINGURĂ 440.LINEA-LINIE 441.LITTERA-LITERĂ 442.LANGHIDUS-LÂNCED 443.LANGUM AD-LÂNGĂ 444.LECARE-LUCI 445.LUMINOSUS-LUMINOS 446.LUMINARIA-LUMÂNARE 447.LUBRICARE-LUNECA 448.LONGUS-LUNG 449.LUNIS-LUNI 450.LUCTARE-LUPTA M 451.MACER-MACRĂ 452.MAGIS-MAI 453.MAMMA-MAMĂ 454.MARGO-MARGINE 455.MARTYR-MARTIR 456.MARTIS-MARȚI 457.MENSA-MASĂ 458.MATIA-MAȚ 459.MACHINARI-MĂCINA 460.MATTEUCA-MĂCIUCĂ 461.MEDULLARIS-MĂDULAR 462.MEDULLA-MĂDUVĂ 463.MAGISTER-MĂIESTRU 464.MANUNCLUS-MĂNUNCHI 465.MARGELLA-MĂRGEA 466.MERITARE-MĂRITA 467.MINUTUS-MĂRUNT 468.MAXILLA-MĂSEA 469.MENSURARE-MĂSURA 470.AMITA-MĂTUȘĂ 471.MILIUM-MEI 472.MERGERE „a se scufunda”-MERGE 473.MERENDA-MERINDE 474.MASTICARE-MESTECA 475.MEUS, MEA-MEU, MEA 476.MEDIA-MIAZĂ 477.MILLE-MIE 478.MIER-MIERIU 479.MEDIUS-MIEZ 480.MEDIUS LOCUS-MIJLOC 481.MENTIO-MINCIUNĂ 482.MENS-MINTE 483.MENTIRI-MINȚI 484.MIRIONIS-MINUNE 485.MIRARI-MIRA 486.MISELLUS-MIȘEL 487.MANE-MÂINE 488.MINARI-AMÂNA 489.MANUS-MÂNĂ 490.MANDUCARE-MÂNCA 491.MANERE-MÂNEA 492.MANGANIARE-MÂNGÂIA 493.MANIA-MÂNIE 494.MOLLIS-MOALE 495.MORS-MOARTE 496.MONUMENTUM-MORMÂNT 496.MORTUUS-MORT 497.MORTARIUM-MORTAR 498.MORTICINA-MORTĂCIUNE 499.MUTULUS-MUCHIE 500.MUCCI-MUCI 501.MUGIRE-MUGI 502.MULIER-MUIERE 503.MULTUS-MULT 504.MORIRI-MURI 505.MUSTUM-MUST 506.MUSTACEA-MUSTAȚĂ 507.MOSTRARE-MUSTRA 508.MUSCUS-MUȘCHI 509.MUTUS-MUT 510.MUTARE-MUTA N 511.NARIS-NARĂ 512.NASUS-NAS 513.NASCERE-NAȘTERE 514.NATUS-NAT 515.NIX-NEAUA 516.NEVUS-NEG 517.NIGER-NEGRU 518.NEPOS-NEPOT 519.NERVUS-NERV 520.NITIDUS-NETED 521.NEC ALIUBI-NICĂIERI 522.NEQUE-NICI 523.NEMINEM-NIMENI 524.NE MICA-NIMIC 524.NINGERE-NINGE 524.NESCIO QUALIS-NISCAI 525.NESCIO QUID-NIȘTE 526.NODA-NOADĂ 527.NODUS-NOD 527.NOS-NOI 528.NURUS-NORĂ 529.NOSTER-NOSTRU 530.NOVUS-NOU 531.NOVEM-NOUĂ 532.NON-NU 533.NUX-NUCĂ 534.NUMERUS-NUMĂR 535.NOMEN-NUME 536.NONUS-NUN 537.NUTRICIUM-NUTREȚ O 538.OVIS-OAIE 539.OLLA-OALĂ 540.HORA-OARĂ 541.HOSPES-OASPETE 542.HOSTIS-OASTE 543.OCULUS-OCHI 544.HOMO-OM 545.OCTO-OPT 546.HORA-ORĂ 547.ORBUS-ORB 544.ABSUNGIA-OSÂNZĂ 545.HOSPITARE-OSPĂTA P 546.PACIS, PAX-PACE 547. PALEA-PAI 548.PALMA-PALMĂ 549.PINNA-PANĂ 550.PARS-PARTE 551.PASSUS-PAS 552.PASHA-PAȘTI 553.QUATTUOR-PATRU 554.PECCATUM-PĂCAT 555.PICULA-PĂCURĂ 556.PEDUCULUS-PĂDUCHE 556.PAGANUS-PĂGÂN 557.PUPA-PĂPUȘĂ 556.PIRUS-PĂR 557.PILUS-PĂR 558.PARERE-PĂREA 559.PARENS-PĂRINTE 560.PENSUM-PĂS 561.PINSATUM-PĂSAT 562.PASTIO-PĂȘUNE 563.PERTUNDERE-PĂTRUNDE 564.PATI-PĂȚI 565.SUPER, PER-PE 566.PETIGO-PECINGINE 567.PEDESTER-PEDESTRU 568.PEPO-PEPENE 569.PARICULA-PERECHE 570.PISCIS-PEȘTE 571.PERTRAICERE-PETRECE 572.PETERE-PEȚI 573.PETRA-PIATRĂ 574.PETIOLUS-PICIOR 575.PEDICA-PIEDICĂ 576.PECTUS-PIEPT 577.PERDERE-PIERDE 578.PERURE-PIERI 579.PISIARE-PIȘA 580.PAENE AD-PÂNĂ 581.PANTEX-PÂNTEC 582.PLACERE-PLĂCEA 583.PLACENTA-PLĂCINTĂ 584.PALPABUNDUS-PLĂPÂND 585.PLICARE-PLECA 586.PLENUS-PLIN 587.PIANGERE-PLÂNGE 588.POMA-POAMĂ 589.POPULUS-POPOR 590.PRAEDA-PRADĂ 591.PRETIUM-PREȚ 592.PERCIPERE-PRICEPE 593.PRIMUS-PRIMUL 594.GYRUS-PRIMPREJUR 595.PREHENDERE-PRINDE 596.PERVIGILARE-PRIVEGHI 597.PRANDIUM-PRÂNZ 598.PULPA-PULPĂ 599.PUGNUS-PUMN 600.PUNCTUM-PUNCT 601.PONERE-PUNE 602.PUPPARE-PUPA 603.PROCEDERE-PURCEDE 604.PORTARE-PURTA 605.PURULENTUS-PUROI 606.POSSE-PUTEA 607.PUTINA-PUTINĂ 608.POTENTIA-PUTINȚĂ 609.PUTOR-PUTOARE 610.PUTRIDUS-PUTRED R 611.RARUS-RAR 612.REMANERE-RĂMÂNE 613.RAPIRE-RĂPI 614.REPAUSARE-RĂPOSA 615.REPONERE-RĂPUNE 616.RESPONDERE-RĂSPUNDE 617.ERRATICUS-RĂTĂCI 618.REUS-RĂU 619.REX-REGE 620.RETELLA-REȚEA 621.REVERSARE-REVĂRSA 622.ERADICARE-RIDICA 623.RENICULUS-RINICHI 624.RIDERE-RÂDE 625.RENES-RÂNĂ 626.RANCIDUS-RÂNCED 627.RISUS-RÂS 628.RODERE-ROADE 629.ROBEUS-ROIB 630.ROSTRUM „organ bucal”-ROST 631.ROSEUS-ROȘU 632.ROTUNDUS-ROTUND 633.ROGUS-RUG 634.ROGARE-RUGA 635.RUMIGARE-RUMEGA 636.RUMPERE-RUPE S 637.SUBALBA-SALBĂ 637.SALIX-SALCIE 638.SAPPA-SĂPA 639.SARCINA-SARCINĂ 640.SATIUM-SAȚ 641.SI-SĂ 642.SILVATICUS-SĂLBATEC 643.SALTARE-SĂLTA 644.SEMENTIA-SĂMÂNȚĂ 645.SEPTIMANA-SĂPTĂMÂNĂ 646.SANITAS-SĂNĂTATE 647.SALIRE-SĂRI 648.SALUTARE-SĂRUTA 649.SATULLUS-SĂTUL 650.SUUS-SĂU 651.SCALA-SCARĂ 651.SCAMNUM-SCAUN 652.EXCADERE-SCĂDEA 653.EXCALDARE-SCĂLDA 654.EXCAPPARE-SCĂPA 655.EXCAPITARE-SCĂPĂTA 656.SCARPINARE-SCĂRPINA 657.EXCAMBIARE-SCHIMBA 658.EXCUTTERE-SCOATE 659.SCUPIRE-SCUIPA 660.EXCURTARE-SCURTA 661.EXCUTULARE-SCUTURA 662.SE-SE, SINE 663.SERA-SEARĂ 664.SICUS-SEC 665.SIMILARE-SEMĂNA 666.SIGNUM-SEMN 667.SERENUS-SENIN 668.SITIS-SETE 669.SEBUM-SEU 670.SENTIRE-SIMȚI 671.SINGULUS-SINGUR 672 SINUS-SÂN 673.SANGUIS-SÂNGE 674.EXMULGERE-SMULGE 675.SORS-SOARTĂ 676.SOCIA-SOAȚĂ 677.SOMNIS-SOMN 678.SOCER-SOCRU 679.SORBERE-SORBI 680.SPARGERE-SPARGE 681.SPATURE-SPATE 682.EX PER LAVARE-SPĂLA 683.EX PAVORERE-SPERIA 684.EX PANTICARE-SPINTECA 685.SPIRITUS-SPIRIT 686.SPSNUS-SPÂN 687.SUPER-SPRE 688.SPUMA-SPUMĂ 689.EXPONERE-SPUNE 690.SPORCARE-SPURCA 691.STARE-STA 692.STINGERE-STINGE 693.STIRPS-STIRPE 694.EXTORQUERE-STOARCE 695.STRATUM-STRAT 696.STERNUTARE-STRĂNUTA 697.EXTRICARE-STRICA 698.STRIX „bufniță”-STRIGA 699.STRABUS-STRÂMB 700.STRICTUS-STRÂNS 701.STRINGERE-STRÂNGE 702.STYPUS-STUP 703.SUBTUS-SUB 704.SUBTILIARE-SUBȚIA 705.SUBTILUS-SUBȚIRE 706.SUCUS-SUC 707.SUDOR-SUDOARE 708.SUFFERRE-SUFERI 709.SUFLARE-SUFLA 710.SUBFOLLICARE-SUFLECA 711.SUGERE-SUGE 712.SUMMITERE-SUMETE 713.SONARE-SUNA 714.SUPERARE „a întrece”-SUPĂRA 715.SUPPONERE-SUPUNE 716.SURDUS-SURD 717.SUBRUPARE-SURPA Ș 718.SELLA-ȘEA, ȘALE 719.SEPTEM-ȘAPTE 720.SERPENS-ȘARPE 721.SEX-ȘASE 722.EXCLOPUS-ȘCHIOP 723.SEDERE-ȘEDEA 724.SIC-ȘI 725.SIRA-ȘIRĂ 726.EXTERGERE-ȘTERGE 727.SCIRE-ȘTI 728.SIBILARE-ȘUERA T 729.TALEM-TARE 730.TATA-TATĂ 731.TACERE-TĂCEA 732.TITIONIS-TĂCIUNE 733.TALIARE-TĂIA 734.THECA-TEACĂ 735.TIMERE-TEME 736.TEMPUS-TIMP 737.TENER-TÂNĂR 738.TARDIVUS-TÂRZIU 739.AUTUMNUS-TOAMNĂ 740.TORQUERE-ÎNTOARCE, TOARTĂ 741.TOCCARE-TOCA 742.TOTUS-TOT 743.TRAHERE-TRAGE 744.TRADERE-TRĂDA 745.TRAICERE-TRECE 746.TRES-TREI 747.TREMULARE-TREMURA 748.TREPIDARE-TREPĂDA 749.TRAMITERE-TRIMITE 750.TRUFA-TRUFIE 751.TU-TU 752.TURBURARE-TULBURA 753.TURBARE-TURBA 754.TORNARE „a răsuci”-TURNA 755.TUSSIS-TUSE Ț 756.CIMBALUM-ȚAMBAL 757.TERRA-ȚARĂ 758.TESTA-ȚEASTĂ 759.TENERE-ȚINERE 760.TITIA-ȚÂȚĂ 761.TITINA-ȚÂȚÂNĂ U 762.OCCIDERE-UCIDE 763.UDARE-UDA 764.UBER-UGER 765.OBLITUS-UITA 766.UMERUS-UMĂR 767.AMBULARE-UMBLA 768.UMBRA-UMBRĂ 769.HUMIDUS-UMED 770.INFLARE-UMFLA 771.HUMILIS-UMIL 772.IMPLERE-UMPLE 773.UNUS-UN 774.AVUNCULUS-UNCHI 775.UNDA-UNDĂ 776.UNDE-UNDE 777.UNGERE-UNGE 778.ANGULARIUS-UNGHI 779.ANGULA-UNGHIE 780.UNCTUM-UNT 781.UNCTURA-UNTURĂ 782.ORARE-URA 783.HORERE-URÂ 784.ULUCARE-URLA 789.ORMA-URMĂ 790.EXSUCARE-USCA 791.USTULARE-USTURA 792.OSTIUM-UȘĂ 793.UZUS-UZ V 794.VADIT-VA, mai VA 795.VACCA-VACĂ 796.VADUM-VAD 797.VAE-VAI 798.VASUM-VAS 799.VIDUUS-VĂDUV 800.VELUM-VĂL 801.VERUS-VĂR 802.VERSARE-VĂRSA 803.VICTIMARE-VĂTĂMA 804.VETULUS-VECHI 805.VICINUS-VECIN 806.VIDERE-VEDEA 807.VIGILARE-VEGHEA 808.VENIR-VENI 809.VENENUM-VENIN 810.VIVUS-VIU, VIAȚĂ 812.VIGOR-VIGOARE 813.VINUM-VIN 814.VINERIS-VINERI 815.VISUM-VIS 816.VITA-VIAȚĂ, VITE 817.VITRICUS-VITREG 818.VIVUS-VIU 819.VOLUTUS-VÂLTOARE 820.VENARI-VÂNA 821.VENA-VÂNĂ 822.VENTILARE-VÂNTURA 823.VIRTUS-VÂRTOS 824.VISCUM-VÂSC 825.VOS-VOI 826.VESTER-VOSTRU 827.VOLERE-VREA 828.VULPES-VULPE 829.VULTUR-VULTUR Z 830.IACERE-ZĂCEA 831.DIANATICUS-ZĂNATEC 832.DEUS-ZĂU 833.EXBATTUERE-ZBATE 834.EXHELARE-ZBIERA 835.EXVOLARE-ZBURA 836.ZEMA-ZEAMĂ 837.DECEM-ZECE 838.DEXTRE-ZESTRE 839.SCABIES-ZGÂRIA 840.DIES-ZI 841DICERE-ZICE 842.EXVENTARE-ZVÂNTA „Ingineria” lingvistică este evidentă în tot acest bagaj latin al românilor, aspect în care nu trebuie omis procesul de școlarizare publică romană, începută cu câteva secole înaintea erei creștine. După Augustin Deac, se cunosc aversiunile unor poeți romani față de sunetele urâte, printre care R se bucură de o presă deosebită, dar Â, Ă, Ș, Ț, fuseseră de mult eliminate. Toți străinii au încercat să îndepărteze cuvintele de originea lor onomatopeică, parcă pentru a le șterge urma. Dacă foarte multe cuvinte romane au consoane duble, fenomenul este absent în română. Consoana dublă schimbă complet înțelesul, de exemplu anno este an și ano este bătrână. Acest aspect, alături de lipsa totală a sufixelor romane, dimpreună cu distorsiuni mari de tipul LUBRICARE-a LUNECA arată că înrudirile sunt mult mai vechi decât între greacă și română de tipul CARAMIDIS CĂRĂMIDĂ, BUZUNARA BUZUNAR, cu aproximativ 200 de termeni identici, deși grecii sunt vecini mai vechi decât romanii cu cel puțin 700 de ani. Fondul latin al românilor vorbește despre lucruri extrem de vechi:SOARE, AER,, APĂ, OI, VACI, BOI și nu despre CIVILIZAȚIA ROMEI. În latină există un singur nume pentru locuință, spre deosebire de COȘMELIE, COȘMEAGĂ, BORDEI, BUJDĂ, BOJDEUCĂ, COCIOABĂ, COTEREAȚĂ, care au un etimon necunoscut, VILA, cu etimon hittit, CULĂ cu etimon bulgar și IZBĂ, casa de lemn, cu etimon rus. Din latină există un singur nume pentru îmbrăcăminte, VEȘMÂNT, pe când din fondul cu etimon necunoscut există cel puțin 24, dintre care HAINE, STRAIE, ZEGHE, CIOARECI, GACI, GLUGĂ, PÂNZĂ, sar în ochi. Un termen pentru a se ÎMBRĂCA și trei cu etimon necunoscut, a se ÎNFOFOLI, a se ÎNCOTOȘMĂNA, a se ÎMPOPOȚONA. Nu avem nici un termen latin pentru ștampilă, dar avem un termen cu etimon necunoscut PISTORNIC. |
#26217
Posted 23 February 2009 - 21:45
|
M-am uitat în referatele despre etnogeneză iar rolul slavilor este prezentat ca minor, asta dacă sînt amintiți. Ori pe mine mă miră că se vorbește doar de limba slavă, dar nu se spune de oameni, ca și cum limba asta era auzită de daco-romani de la televizor, așa cum se aude azi engleza din filme. Românii cred că nu conștientizează aportul genetic al slavilor la formarea poporului român, deși mulți au nume de familie slave (dar poate habar nu au de asta). Recunoașterea rolului important al slavilor în etnogeneza poporului român ar însemna doar recunoașterea propriilor strămoși genetici, nu pe cei ai unor popoare străine. Și ar fi și un lucru care i-ar face pe români să se simtă mai locul lor pe pămîntul pe care trăiesc, nu să se simtă ca niște romani exilați pe o insulă în mijlocul unei mări barbare. Ti-am zis, e cert ca slavii si-au lasat amprenta, estimarile mele de amator sunt ca la un momentdat trebuie sa fi fost in jur de 20% din totalul populatiei (asta dupa ce trece grosul la sud ca inainte au fost chiar majoritari dar au trecut mai departe!), raspanditi detul de uniform pe teritoriul Romaniei de azi, cu anumite zone in care se poate sa fi fost majoritari pentru un anumit interval de timp. Comunitati slave au supravietuit pana spre sec. XIV-XV. Au fost migratorii cei mai importanti ca numar si ca mostenire pentru acest spatiu, dar cam atat. Nu vad ce ar mai fi de spus. In nici un caz nu pot fi bagati in aceeasi oala in mentalul colectiv alaturi de daci si romani ci dupa ei, ca importanta pentru istoria noastra ma refer. O putem lalai asa la infinit fara sa spunem nimic nou. Probabil daca iti place istoria o sa vezi ca influenta slava asupra poporului roman nu se limiteaza la perioada convietuirii efective cu slavii timpurii ci este mult mai bogata cu precadere in sec. XIV-XVII cand slavona este folosita ca limba de stat si apare o cultura romaneasca de limba slavona, dar lucrurile astea sunt interesante pentru cei pasionati de istorie, nu vad de ce ar trebui sa impuiem capul unor elevi cu asemenea amanunte, de aceea cred ca la nivel de manuale slavii sunt aproape reabilitati, mai sunt cateva de indreptat la modul in care e prezentata istoria Dobrogei si relatiile cu bulgarii intre sec. VII-XIII desi problema e foarte delicata si dificil de abordat la nivel de manuale pentru ca istoria nationala are si un rol educativ nu trebuie sa fie doar o insiruire de date si evenimente. Edited by tihomir, 23 February 2009 - 21:48. |
#26218
Posted 23 February 2009 - 22:02
|
Prognoza meteo:
Quote Nu vremurile sunt sub oameni, ci oamenii sunt sub vremi. Daca ne uitam la urmele arheologice de pe teritoriul romanesc nord-dunarean, vedem ca avem urme arheologice, inclusiv de populatie daco-romana, pina prin anii 500. Dupa aceasta data, urmele arheologice de orice origine devin din ce in ce mai rare. Care e explicatia? De obicei ne imaginam ca migratorii erau "de vina", dar nu e asa. In imaginatia colectiva a romanilor, teritoriul nord-dunarean era populat de daco-romani care se ascundeau de migratori si construiau totul din lemn si de asta nu le gasim urmele. Adevarul nu e asta. Adevarul este ca teritoriul de la nord (Romania de azi), pe la anul 700, pur si simplu nu putea suporta o populatie substantiala. Cel mai important factor nu e militar-politic, ci este cel climactic. Pentru anii 700, conditiile climactice au fost extrem de vitrege. De fapt ele sint comparabile, fara nici o exagerare, cu conditiile din Siberia de astazi. Asta ne spun cei care studiaza istoria climactica a Europei, si la fel ne spun cronicarii bizantini, care sint transanti: teritoriile de la nord de Marea Neagra erau acoperite cu gheata, iar in Scitia (Dobrogea de azi) conditiile nu erau potrivite pentru viata oamenilor si a animalelor. Bineinteles ca mai erau unii care rezistau, dar nu putem vorbi de o demografie substantiala. Cronicarii bizantini ne descriu cum nu numai Dunarea era complet inghetata, dar si Marea Neagra pina la sude de km in larg, iar in unii ani Bosforul era inghetat bocna, mergeau cu carutele de pe un continent pe celalalt. Daca Bosforul era inghetat, cum credeti ca era vremea prin Carpati? Daco-romanii sau oricine altcineva pe acolo trebuiau sa traisca in casute de gheata, precum eskimosii de astazi. Sa nu va osteniti sa spuneti ca in vestul Europei sint urme clare de habitatie umana. Tot paleoclimatologii ne spun ca in vestul Europei conditiile erau diferite, din cauze care tin de apropierea de Atlantic. Apropierea de mase mari de apa inblinzeste clima; Marea Mediterana si Atlanticul sint suficienti de mari ca sa imblinzeasca clima, dar Marea Neagra nu este, zona din est e mult mai expusa la crivatul siberian. Uitati cum descriu cronicarii bizantini icebergurile care se izbeau de zidurile Constantinopolului: Quote In the beginning of autumn (762 AD) winter has come with abnormal colds; all, also saline waters are frozen which affected inhabitants of the city severely. 100 miles stretch of the sea [1 Roman mile is approximately 1.5 km] is covered by ice like in the regions north of Black Sea. Ice invaded most of the rivers; the coasts of Mesembria and Medeia were a solid mass as ice was 30 coudée thick [old unit of length, being the distance from elbow to fingertips; 30 coudee = about 13–14 m]. Also snowfall was so heavy that this ice is enclosed by 20 coudée [about 9–10 m] of snow and all morphological differences between sea and coast disappeared. Now a white cover unified sea and land. All parts of Black Sea facing north were solidified [= frozen]. Especially the areas of Hazars and around the Scythian’s Lands were inaccessible and unsuitable for human and animal life. After a while (according to Georgios Kedrenos in February) this significant crystal crust broke into several pieces and these were uplifted in the middle of the sea like Pyramids. Most of them, dragged by winds, were smashed and sunk in the opening of the Bosphorus to the Black Sea near Daphnusia, which was a powerful castle. Most of them entered into the Bosphorus. They filled up all the curls of the water way and connected Asia and Europe. One of these huge icebergs was grounded in the bottom of Constantinopolis Fortress, and shook the city walls so that inhabitants were excited. Icebergs accumulated in front of the Fortress, then invaded all waterways. They accumulated to the same height as the city walls. As a result inhabitants of the city were able to go out of the city from the harbor by crossing these icebergs and they can walk to the Galata Castle on the other side from Constantinopolis Fortress Unde traiau stramosii nostri pe la anul 700? In casute de gheata? Nu, ei traiau pe linga Marea Adriatica si pe linga lacul Balaton, unde le putem gasi urmele. |
|
#26219
Posted 23 February 2009 - 22:13
|
Prognoza meteo: Ceea ce ai uitat tu sa precizezi e ca aceste conditii erau pe vreme de iarna si nu doar in jurul anului 700 ci si in antichitate pe vremea dacilor. Comparatia cu Siberia e absolut deplasata ca si concluzia pe care te chinui sa o tragi. Ca populatia sa fi intrat intr-un declin demografic e foarte plauzibil dar irelevant in contextul de anasamblu (asta numai daca nu crezi ca unele grupuri etnice erau mai afectate de iarna grea decat altele ceea iarasi nu mi se pare plauzibil).
Unde traiau stramosii nostri pe la anul 700? In casute de gheata? Nu, ei traiau pe linga Marea Adriatica si pe linga lacul Balaton, unde le putem gasi urmele. Si in fosta Dacie nu erau urme de locuire pe la anul 700? Si de ce dialectele aromane deriva din cel daco-roman si nu invers? |
#26220
Posted 23 February 2009 - 22:36
|
Unde traiau stramosii nostri pe la anul 700? In casute de gheata? Nu, ei traiau pe linga Marea Adriatica si pe linga lacul Balaton, unde le putem gasi urmele. |
#26221
Posted 23 February 2009 - 22:53
plachetele_de_plumb_057.jpg 33.51K
4 downloads Pt Infinity:Textul despărțit ; literele sînt acelea de pe inel doar pt a 3-a de pe rind 4 care a avut valoarea fonetică Z în unele texte grecești am scris un Z; pe acest text are are valoarea CI este textul aflat doar pe fața inelului.Pe muche (nu se văd în poză) mai sînt scrise mai mic destul de vizibil încă 4 litere HA TA; A-ul se confundă ușor cu un L grecesc. Valoarea lunor litere este ca în alfabetul latin de ex P și V H e apropiat de valoarea greacă, adică E lung,dar cum limbile tracice nu au vocale E lungi și scurte eu am zis că doar IE poate fi. Cele 2 virgule de pe textul meu sînt reprezentările liniuțelor de lîngă literele T de pe inel ; acestea schimbă valoarea fonetică a literelor respective întocmai ca azi T în Ț , deci este o diacritică de-a tracilor veacului 5 îen Edited by eleonora15, 23 February 2009 - 22:56. |
#26222
Posted 23 February 2009 - 23:13
|
Ceea ce ai uitat tu sa precizezi e ca aceste conditii erau pe vreme de iarna si nu doar in jurul anului 700 ci si in antichitate pe vremea dacilor. Quote Comparatia cu Siberia e absolut deplasata ca si concluzia pe care te chinui sa o tragi. Tu esti ala care tii mortis sa fi fost plin de daco-romani la nord de Dunare, pt ca altfel vin ungurii si ne fura ceva  Chiar nu realizezi cit de infantila e ideea? Quote Ca populatia sa fi intrat intr-un declin demografic e foarte plauzibil dar irelevant in contextul de anasamblu Quote (asta numai daca nu crezi ca unele grupuri etnice erau mai afectate de iarna grea decat altele ceea iarasi nu mi se pare plauzibil). Quote Si in fosta Dacie nu erau urme de locuire pe la anul 700? Quote Si de ce dialectele aromane deriva din cel daco-roman si nu invers?  Ingheata apele... |
#26223
Posted 23 February 2009 - 23:31
|
Ti-am zis, e cert ca slavii si-au lasat amprenta, estimarile mele de amator sunt ca la un momentdat trebuie sa fi fost in jur de 20% din totalul populatiei (asta dupa ce trece grosul la sud ca inainte au fost chiar majoritari dar au trecut mai departe!), raspanditi detul de uniform pe teritoriul Romaniei de azi, cu anumite zone in care se poate sa fi fost majoritari pentru un anumit interval de timp. Comunitati slave au supravietuit pana spre sec. XIV-XV. Au fost migratorii cei mai importanti ca numar si ca mostenire pentru acest spatiu, dar cam atat. Nu vad ce ar mai fi de spus. In nici un caz nu pot fi bagati in aceeasi oala in mentalul colectiv alaturi de daci si romani ci dupa ei, ca importanta pentru istoria noastra ma refer. O putem lalai asa la infinit fara sa spunem nimic nou. Probabil daca iti place istoria o sa vezi ca influenta slava asupra poporului roman nu se limiteaza la perioada convietuirii efective cu slavii timpurii ci este mult mai bogata cu precadere in sec. XIV-XVII cand slavona este folosita ca limba de stat si apare o cultura romaneasca de limba slavona, dar lucrurile astea sunt interesante pentru cei pasionati de istorie, nu vad de ce ar trebui sa impuiem capul unor elevi cu asemenea amanunte, de aceea cred ca la nivel de manuale slavii sunt aproape reabilitati, mai sunt cateva de indreptat la modul in care e prezentata istoria Dobrogei si relatiile cu bulgarii intre sec. VII-XIII desi problema e foarte delicata si dificil de abordat la nivel de manuale pentru ca istoria nationala are si un rol educativ nu trebuie sa fie doar o insiruire de date si evenimente. Un trib putea avea doar cateva sute de membrii. Uitati-va in DEX si veti constata ca in limba rom^na nu exista dec^t 100 etimoane "venite de la slavii din nordul Dunarii. Cei din sud nu aveau cum sa-si imbogateasca vocabularul cu 1000 de cuvinte primare in cateva secole. De ce credeti ca toti erau destepti si doar ruM6nii erau si sunt prosti de bubuie.
hai pune un text într-o limbă străină apoi desparte-l în română.Ai zis că se poate.Eu zic că nu se poate. Morfemele devin coduri sonore, inclusiv, atunci când li se dă sunetului lor vocalic un simbol fictiv (*) și sunt comune la cel puțin două cuvinte diferite, nu derivate, din aceeași sferă semantică. Codurile sonore sunt sunete și grupări de sunete consecutive, cu un sens, cu un înțeles, ce se repetă, identic sau eufonic, în cel puțin două cuvinte primare din aceeași sferă semantică. Ele pot fi recunoscute ca morfeme cu un înțeles subtil, în cuvinte. Codurile sonore nasc o familie de cuvinte dintr-o sferă semantică, de obicei bipolară și conturată difuz, asemănătoare cu o familie de cuvinte derivate de la un cuvânt primar, dar în același timp diferită de familia de cuvinte derivate de la un cuvânt primar, prin înrudirea mult mai îndepărtată, mai slab conturată, a cuvintelor ce conțin același cod. În exemplele de mai sus, APĂ a devenit un cod *P*. Sfera semantică, la rândul ei, este definită vag, la nivelul de precizie al unei metafore, „ceva ca apa“. Din punct de vedere fonetic, există: 1-un număr restrâns de coduri cu sunet vocalic exclusiv=12;un cod fiind comun la două ori cel mult trei cuvinte, precum OI, din PUH-OI, MUȘ-UR-OI și OI, având un înțeles subtil în tema „umflat”: 2-coduri de tipul sunet vocalic (v) și consoană © - v+c=17; 3---v+2c=21; 4---v+3c=1; 5---v+c+v=14; 6---v+2c+v=1; 7---c+v=18; 8---c+v+c=224; 9---c+v+2c=41; 10-2c+v=31; 11-2c+v+c=59; 12-2c+v+2c=12; 13-3c+v=4; 14-3c+v+c=4; 15-3c+v+2c=1; Total=460 Cel mai mare număr de coduri este format din 2 consoane © și un sunet vocalic (v), intercalat :c+v+c=224. Un număr mic de coduri formate din sunet vocalic, consoană și încă un sunet vocalic:v+c+v=14, *P*cu 7 înțelesuri, *D*și *L* cu 6 și în rest de la 1la 5; Un număr mic de coduri în care sunetul vocalic precede o consoană:v+c=17, în care*R are 19 înțelesuri subtile, *D 10.și restul cel mult de la 1 la 9; Un număr mic de coduri în care sunetul vocalic urmează o consoană:c+v=18, în care R* are18 înțelesuri subtile, C*17, G*15, S*14, D* și L*câte 11, fiecare, iar restul doar de la 3 la 9. În total, morfemele codate cu înțeles sunt aproximativ 460 și le putem compara cu hieroglifele |
|
#26224
Posted 23 February 2009 - 23:42
|
Cind Decebal trece Dunarea pe gheata, pierde o gramada din armata pt ca gheata se sparge si ostenii i se inneaca. Cind Bosforul e inghetat bocna si treci cu carul cu boi pe acolo, inseamna ca sint alte conditii. In vremurile noastre e mult mai cald pe linga Bosfor decit in Carpati, nu crezi? Repet, asemenea conditii erau iarna si nu in iernile obisnuite, ca daca ar fi fost ceva normal nu ar mai fi fost demn de relatarea cronicarilor. Si in timpurile noastre apa marii ingheata la mal in iernile geroase, si in zilele noastre, in iernile geroase ninge in Atena sau Israel, e adevarat ca atunci era ceva mai rece decat acum dar nu atat de rece incat sa spui ca nu se putea trai.
Asa cum ziceam, zonele din nord erau foarte putin populate. Intre aia putini de la nord, daco-romanii erau in mod sigur cei mai numerosi. Dar oricum numarul total al populatiei la nord (daco-romani plus restul) erau o fractiune din numarul celor de la sud, uita-te la numarul de orase din Balcani de la anul 700, cu populatie rurala aferenta. Asta ne spune arheologia, e plin de urme arheologice de locuire la sud, la anul 700, la nord gasesti permafrost. Si in nord sunt sumedenie de urme de locuire in acea perioada, inclusiv de orase. De acord ca in sud era o viata mai dulce, o economie mai prospera si deci si populatie mai multa (desi la intervalul de timp in care te referi situatia nu era prea roza in balcani din cauza slavilor si bulgarilor care devastasera multe cetati pana spre Atena) dar nu e nevoie sa ne folosim exclusiv imaginatia pentru ca avem izvoare scrise din acea perioada. Inutil sa repet ca nici un izvor nu consemneaza o migratie masiva spre nord.
Ingheata apele... Nu stiai? Nu-i nimic, afli acum, dialectele aromane arata o directie de la nord la sud, lipsa multor cuvinte slave, rotacismul maramuresan in cazul dialectului istro-roman (ca si memoria colectiva a istro-romanilor) toponimele aromane din Bulgaria ca si cuvantul "pacura" din dialectul daco-roman arata ca romanii din Balcani au venit din nord in sud si nu invers.
Putei sa-i intrebati pe bulgari, care vorbesc doar de 7 triburi slave. Un trib putea avea doar cateva sute de membrii. Uitati-va in DEX si veti constata ca in limba rom^na nu exista dec^t 100 etimoane "venite de la slavii din nordul Dunarii. Cei din sud nu aveau cum sa-si imbogateasca vocabularul cu 1000 de cuvinte primare in cateva secole. De ce credeti ca toti erau destepti si doar ruM6nii erau si sunt prosti de bubuie. De unde stii tu cati indivizi avea un trib de slavi din alea 7? Cronicarii bizantini vorbesc de sute de mii de slavi care s-au asezat in Balcani. Numai 100 de etimoane slave, sigur nu le confunzi cu alea dacice? Nu am inteles de ce trebuie românii sa fi fost prosti, bag seama ca te simti frustrat cu stramosii tai si cazi in penibil, am mai vazut de astia ca tine... Edited by tihomir, 23 February 2009 - 23:43. |
#26225
Posted 24 February 2009 - 00:21
|
Cite cimitire crestine gasesti la nord pe la anul 700? Asa cum ziceam, gasesti urme de populatie romanica crestina in jurul lacului Balaton, o mica zona cu clima mai blinda. Ingheata apele... Pacat ca ingheata si rationamentul unora. De ce s-ar chema romani unii din nordul Dunarii si nu cei din sudul Dunarii,unde Imperiul a dainuit cu 1000 de ani in plus? Incercati sa observati ca rom^na este altceva decat ati invatat la scoala. În DEX, din 1975, la codul S*R „a strânge, a aduna, a apropia” și opusul „a expanda, a desprinde, a îndepărta”, există 57 cuvinte, dintre care 42 sunt la prima variantă, după cum urmează. 1.sar-abandă, etimon (et) spaniol;la dans se adună lumea, ca și la cântece; 2.sar-afan, et rus; îmbrăcămintea se strânge pe corp; 3.sar-agea, et turc (tc) 4.sar-i, et francez (fr) 5.sar-ic, et tc 6.sar-ică et latin (lat); 7.sar-ong, et fr 8.săr-ăd, et grec (gr) 9.săr-dac, et ucrainean 10.sur-tuc, et gr; 11.sar-amură, et gr, conține 12. sar-e, et lat, care strânge pielea; 13.sar-casm, et fr, strânge fruntea, ca și 14.sar-donic, et fr; 15.sar-cină, et lat; 16.sar-cofag, et fr; 17.sar-cologie, et fr =miologie 18.sar-coplasma, et fr, e tot la mușchi 19.sar-male, et tc; 20sar-sailă, et necunoscut, care adună suflete; 21.sar-t, et italian, care adună barca; 22.săr-ac, et bulgar (bg); există și săracul de el, milionarul, constrâns de alt neajuns decât sărăcia; 23.a ser-ba, et lat; 24.ser-afim, et slav (sl);prapor ce adună credincioșii la o procesiune; 25.ser-ai, et tc; casă, ce adună acasă; 26.ser-ă, et fr; 27.ser-hat, et tc; 28.ser-dar, et tc; un comandant adună ostașii; 29.ser-gent, et fr; 30.sear-ă, et lat; lumea se adună; 31.ser-ie, et fr; 32.ser-ios, et fr, probabil adună toate criteriile de sobrietate;o persoană încruntată; nu noi suntem francezi ci ei sunt descendenți de rumâni; 33.ser-maia, et tc; o sumă; 34.ser-pentină, et fr; fâșie înfășurată; 35.ser-tar, et gr; 36.ser-v, et lat; constrâns de stăpân; 37.sir-op, et fr; stors; 38.sâr-bă, et sârb; 39.sâr-g, et maghiar; constrâns de treabă; 40.sâr-mă, et gr; 40.sâr-mă, et gr; 41.sor-ă, et lat; 42.a sor-bi, et lat; 42.sur-ată, et lat; Aspectul opus. 43.a săr-i, et lat 44.pa-săr-e, et lat; 45.soar-e, et lat; emană lumina; 46.ră-sar plantele, et lat; 47.a sor-ta, et german; a desprinde; 48.soar-tă, et lat; dez-nod-ământ; 49.sor-ți, et lat; 50.sor-oc, et sl; dez-nod-ământ; 51a sor-covi, et bg; a ura o soartă; 52.sur, et bg; a îmbătrâni, a se îndepărta; 53.sur-d, et lat; a se îndepărta, a se izola; 54.sur-ghiun, et tc; 55.sur-lă, et bg;s e suflă; cu surle și trâmbițe se convoacă; 56.a se sur-pa, et lat; a desprinde; 57.sur-să, et fr; o emanație. Româna nu este o adunătură întâmplătoare de cuvinte străine, ci un concept lingvistic ingenios, în care cuvintele ei, foste și actuale, se adună într-un sistem, un tipar propriu, inconfundabil, elaborat integral de băștinași, din care străinii au doar crâmpeie, pentru că, numai România și rumânii constituie inima vechii civilizații europene, nu grecii, nici latinii și nici slavii. Cele 1132 de etimoane romane ne dau dreptul de a ne numi o LIMBĂ LATINĂ. Cele 1300 de cuvinte de construcție proprie, certă, ne dau dreptul de a ne numi o LIMBĂ RUMÂNĂ. Distincția RUMÂN, RAMAN, ROMAN, este o simplă eufonie pentru lichide, ape, râuri, RI-N, RI-NI-KI, RI-NO-REE, RO-NU, RA-NĂ, PÂ-RA-IE; RA-NA „Volga“, la RAMANII VEDII. Din orice RA-NĂ curge o „apă”. ARÂU se cheamă apele acolo unde și românii se cheamă AR-MÂNI, acolo unde numele apei este AR-GEȘ, ei se cheamă AR-GEȘ-ENI. Englezii de la Cambridge, a căror faimă a depășit de mult granițele Angliei, de peste 100 de ani, că ORIGINEA RAMANILOR AR-IENI VEDII este în ROMÂNIA, doar că românii nu cunosc acest lucru.
No bine de ce nu zici si tu mai voalat ca doar nu mi-am dat cu OMHR in cap, nici cu dabogeticele mai "fato". Ai si tu drept daca SCHEIU a fost... you now what i mean Asa cum te cunosc nu are rost sa-ti justific despartirea deoarece tu mergi pe alt traseu al cunoasterii si nu esti dispus la "indoiala" ! NIEASCAOA - nu prea suna " naste" oricat ti-ai dori decat prin interpretare, de fapt nu am auzit rom^ni care sa spuna: NIASCAOA ! Sa incercam sa lamurim, ce sunt despartiturile, de cuvant, cu care vad ca nu sunteti de acord. Ele se numesc morfeme =bucati de cuvant. Nu sunt inventia mea. Prefix si sufix,sunt exemple de morfeme. Eu am constatat ca in mod particular, in rom^na exista o regula a morfemelor, cu un inteles naiv sau subtil, de tipul FUR TUNA, care poate fi descrisa de catre un om primitiv drept ceva care TUNA aFARA = FUR-TUNA. Acest gen de despartire se chiama LIMBAJUL MORFEMELOR. Orice limbaj foloseste CODURI. Morfemele pot fi codate d^nd vocalelor valoarea x sau *. Astfel AFARA si FURTUNA au un cod sau un morfem codat F*R, adica, a-F*R-a, F*R-TUNA. Bucata de cuvant F*R este o reprezentare eufonica = suna la fel sau aproape la fel ori sinonim cu FAR si FUR, * inlocuid pe A sau U, care au o importanta decisiva in delimitarea intelesului unui cuvant, respectiv A pentru AFARA si U pentru FURTUNA, dar nu mai au o importanta precisa pentru delimitarea unui inteles mai general, mai vag conturat numit, nu cuvant ci, sfera semantica ori tema, tematica, idee, notiune ori categorie. Ideea de: DEPARTE, de INDEPARTARE, de a fi DEPARTE, de a lumina DEPARTE, de a se auzi DEPARTE, (=FAR in engleza) se poate exprima prin multe cuvinte care contin morfemul codat F*R, care astfel devine un numitor comun, un reprezentant al notiunii de DEPARTE,care ea insasi ar fi putut sa fie de-FAR-te, pentru ca in lingvistica comparata P aluneca usor in F, precum indo-europeanul sau tiganescul PANCI (cinci) ori rusescul PIATI aluneca in germanul FUMF. Nu uitati ca nu exista nici un cuv^nt rom^nesc. Ideea de INDEPARTARE sau sfera semantica INDEPARTARE se poate exprima prin codul F*R, dupa cum urmeaza: a-FAR-a, FAR, fan-FAR-a, lucea-FAR, FER-e-ASTRA, a a-FUR-isi, a FUR-a, FUR-tun, FUR-tuna. Naivitatea apare in a explica faptul ca aFARa e mai departe decat inauntru ,ca pe FER-e-ASTRA vezi ASTRELE, c~a o fan-FAR-a se aude de departe, c~a o FUR-TUN-a e anuntata de departe prin tunetele care insotesc obligatoriu o furtuna, c~a un furtun duce apa departe, c~a a afurisi inseamna a scoate, a indeparta pe cineva din r^ndul celor drept-credinciosi, c~a a fura inseamna a indeparta ceva din buzunarul altuia intr-al tau, c~a un FAR lumineaza FAR=departe, ca in engleza, desi in dictionar scrie c~a acest cuvant se trage de la numele insulei grecesti FAR-os, chestiune in care dumneavostra puteti crede in continuare, c~a eu nu va impun nimica, ci va expun doar un alt punct de vedere, etc . Daca dv.vi se pare mai logic explicata filiatia LU-bricare=a LU-neca, A-cu-A=A-p-A, este o optiune pe care nu o comentez, decat prin prisma ca este absolut acelasi rationament si anume: ce exista in comun, intre cuvintele vorbite de rom^ni si cele vorbite de ostasii lui Traian si ce exista in comun intre cuvintele slavilor, grecilor, turcilor ori albanezilor care alcatuiesc poporul rom^n, atunci c^nd vorbesc rom^neste. Epitetele prea putin magulitoare pe care mi le-ati adresat, nu prea le vad la locul lor, dar suntem cu totii in Rom^nia si dv.dovediti o civilizatie rom^neasca de care eu nu sunt prea m^ndru. In procesul de analiza a lexicului folosit de rom^ni (pentru ca un lexic rom^nesc nu exista, in mod oficial) se poate defini o terminologie si se poate face o sistematizare. Sistematizarea am prezentat-o in urma cu cateva pagini. Codurile (acele despartiri aiuristice de cuvinte=morfeme) se definesc prin sunete si grupari de sunete consecutive, cu un sens (inteles), ce se repeta, identic sau eufonic (cu * in locul vocalelor), in cel putin doua cuvinte primare ( a-FAR-a si FUR-TUNA) din aceeasi sfera semantica (recte DEPARTAREA, in exemplele de mai sus). Prefixele si sufixele sunt ceva asemanator dar nu identic. Cluj este un oras, un obiect, care ram^ne oras chiar daca nu ar contine nici un om. Daca adaugati sufixul -AN obiectul devine obligatoriu OM=AN=CLUJ-AN. In AN-tropologie, AN-gajat, AN este prefix. Nu mai este sufix si pastreaza totusi intelesul de OM=AN. Naivitatea apare doar cand trebuie sa explici unor eruditi ca dv.,c~a AN-tropologia este stiinta despre omul AN, care TROPAIE pe acest pamant si ca AN-gajat este omul AN, gajat, adica, care lasa munca lui drept GAJ, pentru a fi platit. Nu sunt cuvinte rom^nesti si totusi sunt metafore si cuvite compuse doar in sistemul sau limbajul morfemelor, ca o exceptie, spre deosebire de rom^na, unde metafora este o regula. Morfemul AN=OM, indiferent de pozitia lui in cuv^nt, daca discutam despre sau in cadrul sferei semantice ori in categoria OM. Morfemul AN, inseamna altceva, in alta categorie. De exemplu inseamna timp in categoria vreme, scurgerea vremii: AN, AN-o-timp. Deci intelesul precis este limitat de o anume categorie si nu in orice categorie. Cuvantul roman LU-bricare si cuvantul folosit de rom^ni, a LU-neca, au un morfem comun LU, L*, pentru ca fac parte din aceeasi sfera semantica : "a glisarii, a ALUNECARII=ceva care merge LIN, LI-nist-it pe valuri, desi LU-bricare inseamna ungere, precum LU-brifiant inseamna o unsoare si nu a aluneca. In aceeasi ordine de idei "a CAL-atori"="a merge, a se misca, a parcurge distante" este o sfera semantica, care definita prin morfemul C*L ,da evident cuvintele: CAL-e, a CAL-ca,CAL-atorie, CAL-c^i, CAL-cat-ur-a, fier de CAL-cat, CAL, CAL-arie, a in-CAL-eca, a des-CAL-eca, des-CAL-ecarea (lui Dragos Voda), CAL-ul (la sport), CAL-aret, CAL-arie, CAL-arasi, CAL-arimea. Calcuta, din India, pronuntata in engleza, devine un cuvant rom^nesc, daca ati auzit vreodata: CALC-at-a, ce vine de la sfera semantica C*LC si *T ="postura",precum CALC-AT in picioare (zdrobit), CULC-AT la pam^nt (a schimba postura la orizontala), a se CULC-a (a se intinde pe jos),spre deosebire de sfera semantica C*LC "somn", la CULC-ar-e, CULC-us, a se CULC-a. CAL-ul de la sport nu se misca, nu necheaza, dar te misti tu in jurul lui , i-l in-CAL-ec-i. Si un gard putea fi in-CAL-ec-at, poate chiar inainte ca omul sa cunoasca, CAL-ul, astfel ca originea cuvintelor rom^nesti pare sa fie alta decat cea care este scrisa in carti. Chestiunea apar^nd totusi ca o contradictie in cuv^ntul in-CAL-ec-i, EC-i fiind urmatoarele coduri (*C si I) care exprima exact faptul ca notiunea este (i, ^I) legata (*C) EC (ca cu un AC) de tema CAL-ar-i-ei (*R fiind codul pentru sfera "actiune", de la a m-ER-ge, a consuma en-ER-gi-e, de catre OM-ul *N=AN=EN=eu, in maghiara=EN-glez, din AN-glia; GLIE=pam^nt). Dupa cum observati este vorba de 16 cuvinte grefate pe morfemul C*L ce pot fi numite o familie de cuvinte. Morfemele codate nasc o familie de cuvinte intr-o sfera semantica, de obicei bipolara si conturata difuz, asemanatoare cu o familie de cuvinte derivate de la un cuvant primar, dar in acelasi timp mult mai mare, diferita, prin inrudirea mult mai indepartata, mai slab conturata, a cuvintelor ce contin acelasi cod (recte C*L). Secventa este un tipar rom^nesc imposibil de redat in latina romanilor lui Traian fie si pentru faptul c~a, CAL-ul se cheama CABALUS la romani si CAL la rom^ni. Acesta este motivul pentru care eu gasesc un specific, un tipar rom^nesc, pe care toti il negati. Daca tot nu ati inteles, va rog din nou sa-mi spuneti ce nu ati inteles, bascaliile pastr^ndu-le pentru alte ocazii.
Prognoza meteo: Daca ne uitam la urmele arheologice de pe teritoriul romanesc nord-dunarean, vedem ca avem urme arheologice, inclusiv de populatie daco-romana, pina prin anii 500. Dupa aceasta data, urmele arheologice de orice origine devin din ce in ce mai rare. Care e explicatia? De obicei ne imaginam ca migratorii erau "de vina", dar nu e asa. In imaginatia colectiva a romanilor, teritoriul nord-dunarean era populat de daco-romani care se ascundeau de migratori si construiau totul din lemn si de asta nu le gasim urmele. Adevarul nu e asta. Adevarul este ca teritoriul de la nord (Romania de azi), pe la anul 700, pur si simplu nu putea suporta o populatie substantiala. Conform acestor date meteo rusii, balticii si scandinavii s-au nascut dupa anii 700 AD si asa de multi de au invadat toata Europa? |
#26226
Posted 24 February 2009 - 01:26
|
Mda... Aia cu prima populatie atestata in Banat este pur si simplu falsa. Mai multa precautie nu strica niciodata. Iazigii stramutati (de catre romani) au locuit intre Tisa si Dunare...Acolo a fost baza lor. J. Harmatta (poate unul dintre cei mai importanti "iazigologi") in "Iranier, Germanen & Romer in Mittlern Donaubecken", apoi D.M. Pippidi in "Dictionar de istorie veche a Romaniei" pomeneste de cel mai vechi mormant iazig de la Varsand, apoi de site-urile arheologice de la Borca (cartierul "Banatean" din Belgrad), Sanpetru German, Deta, Mosnita, Calugarus, ca fiind limitele estica al prezentei lor in Banat. Iazigii au venit dinspre Oltenia spre Banat, si abia la urma in Pusta. Au fost aliatii romanilor contra dacilor, de unde i-au atacat pornind dinspre Banat (Tacit, Pliniu cel Batran).2. Nu amesteca "deportatii" din sec. al III-lea (arcaganti, limiganti si iazigi - cf. Aurelius Victor si Eutropius Breviarum, IX) cu iazigii din primul secol.
Dar aci discutam de perioada sec. 5-7, asadar dupa retragere. Nu trebuie sa confundam aspectele demografice ale Daciei pre-romane cu cele din perioada provinciei sau si mai rau: cu cele din perioada post-retragere. Daca amestecam datele si punem in aceeasi oala toate astea iasa o ciorba fara un gust anume, cu darul de a plictisi pe toata lumea... 1. Sursele vremii ii prezinta pe daci mai mult ca o putere politica. 2. "Autohtonii" nu erau doar daci, ci în mare parte neamuri scitice, sarmatice, poate chiar celtice si germanice. Niciun izvor nu destainuie demografia Daciei pre-romane. Apoi nu se stie daca acesti "daci" mentionati de surse au fost chiar aia "de la Nistru pan'la Tisa", ci doar aia din vecinatatea Dunarii, cunoscuti mai bine de catre lumea greco-romana. 3. Nu stim daca getii, dacii, si, cumva, tracii vorbeau aceeasi limba (sa retinem ca Strabo nu cunostea limbile lor). Primele indicii le avem de la Dio Cassius, apoi unii lingvistii (Sorin Olteanu) incep sa infirme unitatea lingvistica traca pe de-o parte si geto/dacica, de cealalta parte. 4. Arheologic cultura dacilor are influente majore din cultura celtica si sarmatica, daca nu se identifica chiar cu aceste etnii. Exista un specific dacic, dar acesta este mult mai restrans decat se pretinde de obicei. 6. Diversitatea etnica este atestata si dupa cucerirea romana: sarmatii din Moldova (roxolani) si bastarnii sunt atestati mult timp dupa razboaiele lui Traian. 6. Dacii, carpii, costobocii au nume specifice in sursele vremii. 7. Mai toate numele dacice au corespondente in mai multe limbi indo-europene (baltice, iranice, greaca). Deci nu se poate demonstra ca acestea ar apartine limbii dacilor. 3. Romanitatea orientala nu era formata doar din daci romanizati (nu foarte multi, se pare), ci din traci, iliri, celti, greci romanizati, de alte populatii aduse de politica imperiala din Asia Mica, din Italia, din nordul Africii, etc. PS. Relaxeaza-te, nu am de gand sa-ti inlocuiesc "eroii" cu celti, sarmati sau iliri. Edited by Fabris, 24 February 2009 - 01:55. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.