Neurochirurgie minim invazivă
"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv. Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice. www.neurohope.ro |
Reducerea cheltuielilor bugetare! - discutie tehnica.
#1
Posted 07 May 2010 - 08:48
Ce parere aveti de masura guvernului?
As vrea sa purtam discutia in termeni tehnici pt. ca politica se face exclusiv in poiana. |
#2
Posted 07 May 2010 - 09:02
MASURI ANTICRIZA
- pensiile subb 1000 RON nu se modifica; - pensiile peste 1000 RON impozitate cu 16%. - recalcularea pensiilor speciale, pe baza contributitivitatii - infiintarea unei companii nationale de achizitii pentru institutiile bugetare si stabilirea unor stadarde de cost. - restructurari in companiile bugetare...structura de personal este supradimensionata si facuta pe nepotisme - publicarea unei grile de salarizare unice pentru sectorul bugetar, transparenta salariilor bugetarilor. - privatizarea tuturor companiilor statului care produc pierderi sau inchiderea lor; se elimina astfel pierderile cel putin gugutata, on 7th May 2010, 09:48, said: Ce parere aveti de masura guvernului? As vrea sa purtam discutia in termeni tehnici pt. ca politica se face exclusiv in poiana. |
#3
Posted 07 May 2010 - 09:03
Problema cea mai dureroasa este subventia in agricultura , daca nu se mai da! , agricultura chiar o sa fie complet la pamant!
|
#4
Posted 07 May 2010 - 09:05
referitor la agricultura...de ce sa subventionam ceva care merge prost? Sa se dea subventii celor ca vand produsele la export. Ai vandut un kg de grau la export, statul iti da o prima de 25 de bani la KG. Nu iti dau subventie la motorina si tu nici nu cultivi pamantul.
ibm_570, on 7th May 2010, 10:03, said: Problema cea mai dureroasa este subventia in agricultura , daca nu se mai da! , agricultura chiar o sa fie complet la pamant! |
#5
Posted 07 May 2010 - 09:06
gugutata, on 7th May 2010, 09:48, said: Ce parere aveti de masura guvernului? As vrea sa purtam discutia in termeni tehnici pt. ca politica se face exclusiv in poiana. |
#6
Posted 07 May 2010 - 09:14
ibm_570, on 7th May 2010, 10:03, said: Problema cea mai dureroasa este subventia in agricultura , daca nu se mai da! , agricultura chiar o sa fie complet la pamant! Pitzifelnic, on 7th May 2010, 10:06, said: Ca sa porti discutia in termeni tehnici iti trebuie niste cifre |
#7
Posted 07 May 2010 - 09:29
sybarino, on 7th May 2010, 10:02, said: MASURI ANTICRIZA - pensiile subb 1000 RON nu se modifica; - pensiile peste 1000 RON impozitate cu 16%. - recalcularea pensiilor speciale, pe baza contributitivitatii - infiintarea unei companii nationale de achizitii pentru institutiile bugetare si stabilirea unor stadarde de cost. - restructurari in companiile bugetare...structura de personal este supradimensionata si facuta pe nepotisme - publicarea unei grile de salarizare unice pentru sectorul bugetar, transparenta salariilor bugetarilor. - privatizarea tuturor companiilor statului care produc pierderi sau inchiderea lor; se elimina astfel pierderile cel putin ma intreb de ce capetele luminate de la guvern nu s-au putut gandi la asemenea masuri si vor sa ii amaratului cu o pensie de 200-300 de lei 25%?? aceste reduceri bugetare nu ar trebui aplicate celor cu venituri sub 1000-1200 de lei ci celor cu venituri de zeci de mii lei, aici ma gandesc pensiile speciale si la bugetarii cu salarii ce depasesc cu mult limita bunului simt ma intreb de ce guvernul nu a stat sa verifice care sunt institutiile bugetare cu cele mai mari cheltuieli, care sunt agentiile create doar de dragul de a mai angaja inca 2-3 nepoti, care sunt achizitiile facute la preturi de zeci de ori mai mari decat pretul de piata si exemplele pot continua...de ce sa nu taiem sporurile si primele tuturor angajatilor de la stat cu salarii de peste 2000 de lei (suma este doar un exemplu) si sa luam 50 de lei de la un pensionar Edited by marce, 07 May 2010 - 09:30. |
#8
Posted 07 May 2010 - 09:31
Sincer nici nu sti de unde sa te mai informezi corect pentru ca fiecare post de televiziune modeleaza informatia cum doreste (irealitatea, antenele) si o face in asa hal incat sa sperie pe toata lumea si sa ofere o pozitie negativa romaniei si a intregului sistem (exemplu: care s-a uitat aseara pe irealitatea la faza cu pensiile va intelege).
|
#9
Posted 07 May 2010 - 09:39
Cum s-a facut, tehnic, la criza din '31
Quote Curbele de sacrificiu. Ce efecte au in economie si ce le spunea Iorga, bugetarilor nemultumiti? Despre curbele de sacrificiu nu e mare lucru de spus. Intr-o incercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusa prima „curba de sacrificiu“. Salariile au fost diminuate cu o cota cuprinsa intre 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile in functie nu mai atrageau dupa sine cresterea veniturilor. La 10 februarie 1931, Romania a luat un nou imprumut extern, numit „de dezvoltare“. Suma totala era de 1,3 miliarde de franci francezi, iar dobanda era una dintre cele mai ridicate ale epocii – 10,23%. In acelasi an, Marmorosh Blank a dat faliment. Statul a introdus noi taxe, care au provocat inflatie. Au scumpit painea si celelalte produse, mai pe sleau. In ianuarie 1932 a fost introdusa cea de-a doua „curba de sacrificiu“, prin care salariile erau diminuate cu 10%-12%. Caderea productiei si necesitatea achitarii datoriei externe au secat bugetul. Functionarii de stat erau platiti cu intarzieri de trei pana la sase luni. Cand o delegatie de invatatori a venit la Mamaia sa se planga primului-ministru Nicolae Iorga, afirmand ca sunt disperati, acesta a ripostat: „Daca erati disperati, nu veneati in casa mea. Alaturi este marea” ( o aluzie cam dura pentru gustul meu) In perioada aceea, curbele de sacrificiu au provocat derapaje sociale, inflatie si au agravat criza. Partidele de factura legionara au castigat adepti pe fondul nemultumirilor sociale. “Pentru criza economică nu există medicamente monetare… Este o falsă și primejdioasă iluzie să-și închipuie cineva că prin devaluarea monetară și prin sporirea de semne monetare ajungem la o vindecare a crizei”(Victor Slăvescu, în perioada când era ministru liberal al finanțelor) Prima „curbă de sacrificiu“ asupra salariilor a dus la acumularea unor venituri ale statului de 3,4 miliarde lei. O a doua „curbă de sacrificiu“ a fost aplicată în septembrie 1932, aducând statului economii de 5 miliarde lei, iar o a treia „curbă de sacrificiu“ în februarie 1933. Creanțele restante ale statului se ridicau, la finele anului 1933, la circa 17 miliarde lei. Ce a facut Statul ca economia sa isi revina? A lua, foarte pe scurt spus, masuri protectioniste care in final s-au dovedit bune si au scos economia din groapa. In plus, au investit masiv în agricultură. Măsuri protecționiste: - creșterea tarifelor vamale și restrângerea importurilor la bunurile de consum care puteau fi produse în țară, - acordarea de prime de export, - încurajarea industriei electrotehnice, - acordarea unor avantaje fiscale Măsuri legislative Decretul-lege pentru completarea Legii de încurajare a industriei naționale și „Decretul privitor la înființarea de fabrici pentru produse nefabricate în țară“ din 31 iulie 1936, asigurand condiții avantajoase pentru importul de utilaje și materii prime, ca și dreptul de monopol pe o perioadă de 16-36 luni asupra pieței de desfacere întreprinderilor ce fabricau articole de mare tehnicitate. Drept rezultat, în perioada următoare a avut loc o creștere a numărului de companii, iar comertul s-a intensificat. Protecția vamală a fost ridicată pentru unele produse la cote care făceau greu accesibil importul de produse fabricate similare străine. Spre exemplu, taxele vamale la mărfurile de import au crescut în anul 1938 cu 84% față de anul 1929, în această perioadă peste 90% din întregul import fiind supus controlului de stat. În același timp, au fost reduse taxele vamale la o serie de produse necesare industriei, precum materii prime, mașini și instalații. Ca urmare, în perioada următoare a avut loc o creștere a numărului firmelor comerciale, dar și a shimburilor comerciale. In comertul exterior Pentru echilibrarea comerțului exterior, protecția vamală a fost ridicată pentru unele produse la cote care făceau greu accesibil importul de produse fabricate similare străine. Taxele vamale la mărfurile de import au crescut în anul 1938 cu 84% față de anul 1929, peste 90% din întregul import fiind supus controlului de stat. În același timp, au fost reduse taxele vamale la o serie de produse necesare industriei, precum materii prime, mașini și instalații In relatia cu bancile Debitorilor agricoli capata o reducere de 50% din totalul datoriilor, iar datornicii care își lichidau creditele în decurs de doi sau cinci ani beneficiau de reduceri suplimentare, de 70% și respectiv 60% din totalul datoriilor. In segmentul industrial O măsură intervenționistă a guvernului a fost și adoptarea Decretul-lege pentru reglementarea și controlul cartelurilor din 10 mai 1937, potrivit căruia noile fabrici se puteau înființa numai cu avizul Ministerului Industriei și Comerțului, statul îndeplinind, astfel, o funcție de îndrumare și control al investițiilor. Pentru finanțarea industriei a avut loc și o intensificare a participării instituțiilor de credit industrial la finanțarea ramurilor industriei grele, iar în 1937 a fost înființată Banca întreprinderilor aurifere și miniere. Statul a devenit principalul finanțator al industriei, dar și principalul ei consumator, astfel că putea acționa inclusiv pe cale administrativă pentru creșterea gradului de protecție a industriei. În același timp, ia nastere un Fond Industrial, constituit dintr-o taxă de 1% aplicată asupra valorii importurilor făcute cu scutiri de taxe vamale de întreprinderile industriale și miniere, și destinat exclusive ajutorării cu mașini și instalații a micilor industriași și meseriași. Ce sa intampla cu banii din exporturile de oi si vaci ? Statul a intervenit în domeniul comerțului exterior și prin regimul primelor economice și valutare, astfel de prime fiind plătite pentru exportul de bovine, ovine, cereale etc. și stabilite diferențiat pe țări și produse. Referitor la reglementările exportului în compensație, introdus încă din noiembrie 1932, prin decizia ministerială din 7 mai 1934, importurile din țările cu balanță deficitară nu se puteau face decât în compensație, iar devizele obținute din export trebuiau cedate BNR. Una peste alta, măsurile protecționsite au dus la consolidarea economiei și au mărit gradul de securitate economică. Pentru acest text am mai folosit ca sursa si o prezentare a dr. Ionel Bostan, prezentata la Scoala de vara a USV, din vara anului trecut. Concluzie Degeaba faci curbe de sacrificiu daca nu le insotesti cu politici fiscale si de investitii care sa sprijine efortul Edited by don_dannielo, 07 May 2010 - 09:41. |
#10
Posted 07 May 2010 - 09:44
gugutata, on 7th May 2010, 10:14, said: Basescu a spus ca in ultimii 10 ani s-ar fi bagat in subventii peste 30 miliarde de euro si rezultatele nu au fost cele urmarite...deci?! . Agricultura fara munca?! Poate ne ajuti tu cu cifrele. Parerea mea este ca se vantura cateva zile spectrul asta, lumea sare in sus indignata, bugetarii sunt multi si atunci guvernul va zice: OK, ar fi nedrept, mai bine umblam totusi un pic la TVA+cota unica. |
|
#11
Posted 07 May 2010 - 10:19
Quote - creșterea tarifelor vamale și restrângerea importurilor la bunurile de consum care puteau fi produse în țară, - acordarea de prime de export, A, si ar mai fi si impozitele actualizate pe proprietate. Eventual si progresiv pt mai multe proprietati. Sa se impoziteze mai putin productia si mai mult proprietatea. Edited by csv, 07 May 2010 - 10:21. |
#12
Posted 07 May 2010 - 10:36
Noi nu avem tarife vamale pt. ca partenerii nostri comerciali sunt preponderent din UE...
csv, on 7th May 2010, 11:19, said: A, si ar mai fi si impozitele actualizate pe proprietate. Eventual si progresiv pt mai multe proprietati. Sa se impoziteze mai putin productia si mai mult proprietatea. csv, on 7th May 2010, 11:19, said: Sa se impoziteze mai putin productia si mai mult proprietatea. - produci cereale pe un teren proprietate. - produci otel pe cateva hectare de cladiri industriale, hale si terenuri. - produci masini...idem... Tot in productie lovesti. |
#13
Posted 07 May 2010 - 10:40
ibm_570, on 7th May 2010, 10:03, said: Problema cea mai dureroasa este subventia in agricultura , daca nu se mai da! , agricultura chiar o sa fie complet la pamant! Cat a dat inapoi? Care e valoarea adaugata? Daca-mi raspunzi la intrebarile astea si reusesti sa ma faci sa inteleg plusul valoare, sunt alaturi de tine. Agricultura de subzistenta va ramane tot unde era...dar se usuca mana intinsa dupa subventie, mafia din APIA, arendasii de carton. |
#14
Posted 07 May 2010 - 12:40
Din toata tevatura asta eu nu inteleg o chestie. De cand presedintele Romaniei se ocupa de administrarea tarii ? Acest lucru nu i se cuvine primului-ministru care are functie executiva ? Din cate stiu, presedintele are doar o functie simbolica, si este interzis prin lege sa aibe functie executiva.
|
#15
Posted 07 May 2010 - 12:58
In termeni tehnici, din cate imi amintesc eu, trebuie sa reducem cheltuielile bugetare pentru ca avem de rambursat un imprumut la FMI (vreo 24 mld). Din cate imi amintesc iarasi, fondurile imprumutate au intrat aproape integral in rezerva BNR ca sa inlocuiasca sumele eliberate bancilor (99% straine) prin reducerea rezervei minime obligatorii. Ma insel eu, sunt rau intentionat sau asa e ?
|
|
#16
Posted 07 May 2010 - 13:19
csv, on 7th May 2010, 11:19, said: A, si ar mai fi si impozitele actualizate pe proprietate. Eventual si progresiv pt mai multe proprietati. Sa se impoziteze mai putin productia si mai mult proprietatea. "ART. 252 Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce dețin mai multe clădiri (1) Dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuință, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri se majorează după cum urmează: a) cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; b ) cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; c) cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; d) cu 100% pentru cea de-a patra clădire și următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu." Deci iarasi o non-solutie mult dicutata zilele acestea. Edited by Pitzifelnic, 07 May 2010 - 13:20. |
#17
Posted 07 May 2010 - 13:37
Quote Pai si acum nu se impoziteaza imobilele progresiv? Eu vorbesc de impozite de 0.5-1% din valoarea de piata a imobilelor, nu cum e acum ca impozitul e mai mic ca factura la intretinere pe o saptamana. Sau de 10 ori mai mic decat RCA-ul al un Logan. Sau decat o factura la mobil. Sau cat 4 shaorme. Adica sa fie impozitele vre-o 250-500 Euro pe an la 2 camere in Bucuresti. Da noi ne-am obisnuit sa fim proprietari doar cand vine vorba de drepturi, nu si de obligatii (vezi si restantele la intretinere, mizeria de pe scara blocului, refuzul de a participa la imbunatatirea imobilului sau la reparatiile tevilor, teraselor si altor parti comune). Sau mai bine zis inca nu ne-am obisnuit sa fim proprietari. |
#18
Posted 07 May 2010 - 13:46
Eu zic ca ai uitat ceva in formularul de mai sus -> mai trebuia o optiune - reducerea cu cel putin 25% a aparatului birocratic-administrativ:
SUNT PREA MULTI ANGAJATI LA STAT. Adica la 3,6 milioane angajati in domeniul privat avem vreo 1,5 milioane la stat. Eu zic ca trebuie subtiate masiv randurile, Patriciu a zis-o bine: pentru eficentizarea aparatului birocratic functionaresc, trebuiesc dati afara 4 din 5 angajati, adica din mama, tata, fiu, fiica, cumnat, var si verisoara sa ramana doar 1-2 dintre ei. Edited by onlyone, 07 May 2010 - 13:51. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users