Culturi hidroponice

decoservicestil, on 11 aprilie 2019 - 14:13, said:

Cel mai mare impediment este daca are mult sodiu, restul se poate si asa. Clorul se evapora, carbonatul de calciu (banuiesc ca asta e prima problema) te scapa de adaugat calciu (dar aduce probleme de pH).
Acidul fosforic este un acid slab, si vine cu o mare problema: fosforul. Cu cat mai mare duritatea, cu atat mai mare problema. Iar fosforul este un mare dusman al microelementelor. pH-ul mare nu aduce probleme de functionare a radacinilor, in limite decente (pana pe la 9). E vorba tot de microelemente (Fe, Mn, Zn, Cu in ordine de disparitie cu pH-ul). Deci prin supra adaugare de P faci partial acelasi lucru cu un pH ridicat.
Pentru cineva cu apa cu adevarat dura (500+ ppm de carbonat de calciu), cantitatea de acid fosforic necesara va face din P principalul ingredient din 'fertilizare.'
Acidul nitric este solutia ideala (cuplat cu un ingrasamant cu mai putin N), dar acizii tari vin cu problemele lor (vapori toxici, posibilitate de accidente). Dupa care sulfuricul. Apoi pe locul trei as pune fosforicul.
Mai este si raportul Nh4+ / No3-, care va decide si el directia pH-ului dupa nitrificare si/sau absorbtie de planta
Acel ph magic de 6.2 care il vehiculeza toti e dat de limita de functionare a FeEDTA (minimul necesar in hidro, deoarece sub forma inorganica fierul e practic inuntilizabil). Daca treci la o formula custom folosind un HBED sau macar EDDHA de fier, iar restul micro sub forma de EDTA, atunci zburzi si la pH 8.

Mai este si formula semi-hidro, care e cea mai populara la amatori, adica de crestere in substrat pe baza de turba, care vine cu avantaje de pret si mai putina nevoie de precizie (faptul ca turba e 'buffered' cu carbonat datorita pH-ului natural scazut e un avantaj pentru incepatori, nu un dezavantaj), mai sunt si acizii humici din turba descompusa din amestec care aduc propria complexare a acelor microelemente deci iar pH-ul nu trebuie sa fie prea precis.Si apoi fertirigare ca pe pamant, in mod obligatoriu cu ceva scurgere macar din cand in cand, pentru a nu creste concentratia locala in vas.

Apa din panza freatica  la mine are peste 2000 ppm .Osmoza si apa de ploaie sunt singurele solutii tehnice

Concentratie de 2000 ppm de ce anume? La ce substanta sau ioni te referi?
In oras apa de ploaie poate avea multi poluanti chiar daca plumbul a scazut de cind sa introdus benzina fara plumb.

Saruri de calciu.Ph 7.

Apa din Bucuresti are tot 7...7,5 dar nu are calciu. Lipsa de calciu este defapt principalul motiv pentru care eu adaug superfosfat. Altfel pierd peste jumatate din recolta de rosii (putregai apical din lipsa de calciu). Nu am intilnit cazuri in care sa ma deranjeze excesul de calciu la plante. Sistemul meu de pompare e gindit astfel incit nu se infunda prea usor deci depunerile de piatra nu ma deranjaza.

Cum sa nu aiba calciu??? Cine ti-a bagat in cap asemenea baliverna???

In general apa de robinet are calciu intre multisor si foarte mult. Nu intotdeauna destul pentru rosii, dar depinde. Eu aici am 700 ppm carbonat de calciu (la robinet, si pH 7.8) si credeam ca detin un record, dar se pare ca altii stau mai rau. 2000ppm intr-adevar cred ca e cam inutilizabila,

Apa fara calciu gasesti doar in izvoarele de la munte cu apa <moale>, la ses de regula e apa <dura> cu calciu in exces.

Am mai  spus cândva.apa din panza freatica are in compozitie calciu fractii neasimilabile de către plante. studiati recomandările celor de la Haifa unde recomanda sa nu se i-a in calcul sarurile de calciu din sursa de apa in formula de nutritie.
Am urmărit ceva articole in serele hidroponice si....sursa ideala rămâne apa din precipitatii ..restul se completeza cu apa filtrata cu osmoza.

Edited by decoservicestil, 12 April 2019 - 19:31.

Cind am cumparat masina de spalat mi-a dat gratis un tester pentru duritatea apei. Testerul avea 6 variante: incepind cu apa distilata si pina la cea mai dura apa. Am facut testul in Bucuresti (zona din sud) acum aproximativ 8 ani si am obtinut varianta a doua (prima fiind apa distilata). Nu pot sa garantez cit de bun a fost testul sau daca intre timp situatia apei s-a schimbat. Totusi in 10 ani nici boilerul nici masina de spalat nu mi-a creat probleme din cauza depunerilor de piatra desi nu folosesc nici un fel de produse impotriva depunerilor de piatra. In plus, daca nu adaug calciu (superfosfatul contine calciu 31%, sulf 33%, fosfor 21%) am probleme cu lipsa de calciu la tomate.
Este posibil sa aiba dreptate si Decoservicestil si sa existe ceva calciu in apa dar sa nu fie utilizabil de catre plante.
Totusi am cautat pe net si nu am gasit nici o informatie privind escesul de calciu la plante. Poate fi 2000 ppm = 2g/litru calciu nociv pentru cresterea plantelor?

Apa (soft)in care se baga nutrientii are maxim 50ppm .Vorbim de profesionisti .Daca ar fi sa pornesc o cultura cu 2000 ppm Ca unde mai încap si nutrientii de care se foloseste planta.In Olanda gasesti 2000 de ppm in solutia hidroponica dupa ce ai recoltat 15 kg de rosii de pe o planta.

Edited by decoservicestil, 15 April 2019 - 16:40.

Azi am facut citeva poze:
 P_20190506_082744.jpg   416.02K   71 downloads
 P_20190506_082829.jpg   519.45K   65 downloads
 P_20190506_082850.jpg   552.27K   64 downloads

Am recitit explicatiile postate de Zipcode in 11 Apr 2019. Abia acum cind le-am recitit am inteles dece plantele crescute pe substrat de turba s-au dezvoltat in fiecare an mai bine ca cele care sunt direct in apa.
Aveti mai jos citeva poze facute pe 30.05.2019:
 P_20190530_084125.jpg   313.08K   43 downloads  P_20190530_084229.jpg   523.03K   46 downloads
Anul acesta am semanat tomatele in aceeasi zi si am utilizat acelasi plic de seminte. Cu toate acestea cele din stinga care sunt crescute in substrat ce se aseamana foarte mult cu tuba sunt vizibil mai dezvoltate decit cele din dreapta care sunt drescute doar in apa fara substrat solid. De citiva ani ma intrebam dece apare acesta diferenta intre plante. Totusi pina anul acesta nu am folosit acelasi lot de seminte in ambele parti si nu am stiut care este cauza.
Din pacate nu pot sa compar informatiile numerice cu cele de la mine. Eu sunt amator si nu am sistemul de masura asa de sofisticat ca ceilalti. Nu masor conductibilitatea solutiei ci doar concentatia anumitor componente ale ei. Pentru acesta utilizez seturi de substante concepute pentru analiza apei din lacuri. Cu acestea masor: PH, NO3, NO2 si O2.
In vasele cu apa mentin PH=6...6,5, NO3= 20...50 ppm si O2=7...9. Apa ce este evacuata din ultimul vas catre canalizare contine NO3= 5...10 ppm, NO2= 0,2...1 ppm.
Din cauza temperaturii ridicate nivelul oxigenului din apa a scazut prea mult in ultima luna si unele plante crescute in apa nu au rezistat. Totusi cele crescute in substrat solid nu au avut prea mult de sufetit. Vedeti mai jos citeva poze facute in august.
 P_20180816_082932.jpg   182.24K   46 downloads  P_20180816_082940.jpg   328.69K   29 downloads

Ce inseamna direct in apa? Adica ceva gen NFT sau cum? Sau cum cultiva astia salata, asa zisul kratky?
Eu comparam turba cu substrate gen cocos, perlita, vata minerala.
In sistemele cu radacini mai mult in apa, nu orice planta se preteaza, salata pare cea mai comuna. Rosiile, ardeii au nevoie de un ciclu de uscare partiala, probabil pentru oxigenare, pentru rezultate bune.

Edited by zipcode, 02 September 2019 - 11:34.

Plantele pe care le cresc numai in apa au radacinile intr-un vas cu apa si sistem de aerare cu pompa de aer si piatra pentru acvarii. Am 2 vase de 80 de litrii si unul ceva mai mare. Recircularea o fac lent pentru uniformizarea nutrientilor. Pentru fertilizare utilizez ingrasaminte hirosolubile (din cele pentru fertirigare) pe care le adaug saptaminal iar PH-ul il corectez cu 3 linguri/saptamina de superfosfat. Se poate vedea mai clar in poze din primavara cind plantele erau mici.
 P_20190506_082829.jpg   519.45K   29 downloads

Intradevar am constatat si eu ca unele plante nu pot creste direct in apa. Cele cu bulbi sau radacinoasele nu merg. Totusi tomatele se dezvolta binisor cu conditia sa nu scada nivelul oxigenului. Plantele acvatice insa (cum ar fi menta de apa) suporta si nivele mai scazute (dar nu foarte scazute) ale oxigenului.

Salut,

din cate am citit eu, sistemele hiroponice/acvaponice (NFT sau DWC) se preteaza cel mai bine pentru plante de frunze. Pentru culturi de plante ce fructifica (rosii, ardei, vinete etc.) trebuie un substrat. Daca se alege vata minerala, atunci se foloseste sistemul de fertirigare, daca se folosesc paturi cu substrat, acestea trebuie prevazute cu autosifon (se umple patul cu apa apoi cand ajunge la un punct se goleste automat si tot asa). In felul acesta redacinile plantelor respira.

Am citit acest post de la un cap la altul si am vazut ca majoritatea merg pe sistemul NFT (nutrient film tehnique). Acesta este cel mai greu sistem de administrat! Trebuie eperienta vasta si masurarea parametrilor foarte precis.
Cel mai prietenos sistem si care permite cele mai multe abateri este sistemul DWC.

Salutare,
are cineva o statistica din care rezulta costul de productie a unui kilogram de produs in sistem hidroponic sau acvaponic? Eventual fara costul manoperei ca asta e prea subiectiv .