Sa construim o casa - Rezistenta

Dupa cat timp se poate zidi pe placa de la parter ? Eu stiam ca pentru placa de la etaj trebuie lasata 21 de zile dar la cea de la parter am inteles ca e diferit. Ma poate lamuri cineva ?

ech, on 6th March 2010, 02:27, said:

Graficul asta ( de genul asta, pentru ca in cimp era reprezentat momentul mai mare) imi amintesc ca mi l-a prezentat si persoana respectiva; acum , coroborat cu postul anterior ( al lui Astru'), trag concluzia ( personala) ca urmatorul enunt ar fi corect : aria armaturii superioare > aria armaturii inferioare, aceasta ( aria) ajungind sa fie = daca momentul din cimp este 2 X suma momentelor  de reazem .
Cazul acesta de grafic este valabil pentru o grinda incastrata, aflata in "repaus" sau este pentru situatia cind cladirea (constructia) este in " miscare" ( termenii repaus si miscare se refera la seism, ca tot este luna lor)

Daca erai mai atent ... vedeai ca am pus si formulele acolo ... deci momentul in camp e jumatate din cel de pe reazem ... si ATAT.
Ariile de armatura ar fi egale atunci cand momentul din camp ar fi egal cu cel de pe reazem ... nu de 2 X suma momentelor pe rezem ... dar aici nu e cazul ...
Exista o regula - armatura de jos sa fie minim 40% din armatura de sus ( din cauza seismului ) dar in niciun caz asa cum spuneai tu ... ca armatura de jos sa fie cel putin cat cea de sus ... asta e o aberatie ...
Diagrama e pentru o grinda incastrata la ambele capete cu o incarcare uniform distribuita, fara seism. La seism mai apare o diagrama de moment liniara, cu moment zero pe la mijlocul grinzi ... deci asta creste sau scade momentul de pe rezem ... nu prea il afecteaza pe cel din camp.

 GRINDA.JPG   48.71K   510 downloads

ech, on 8th March 2010, 01:31, said:

dintr-un normativ, sa zicem 100   . cel ptin jumate (50 %) din partea  inferioara se prevede si la partea superioara. adica armatura inferioara este mai.. multa.

Acum sunt lamurit. Pe deplin. Ho,ho, ho

Ca Castelul Bran, on 8th March 2010, 13:20, said:

Esti de groaza ... nu ai inteles nimic.
Acel paragraf se refera la o sectiune anume ...
De exemplu, la reazem armatura intinsa e cea de la partea superioara, deci trebuie ca la partea inferioara ( unde e compresiune ) sa ai 50% din armatura de la partea superioara.
In camp, intinderea e la partea inferioara, deci armatura superioara trebuie sa fie 50% din cea inferioara ... dar in camp armatura la partea superioara uneori lipseste ... iar paragraful asta tocmai asta cere ... sa pui si la partea superioara armatura constructiv ... jumate cat cat la partea de jos.
Tocmai astea erau unele din chestiile care se faceau pe vremuri si se doresc a fi evitate acum:
1. Armatura de jos era ridicata in dreptul rezemelor si ramanea prea putina la partea de jos ( acum se impune ca jumatate din armatura de sus in dreptul reazemelor sa fie si jos ).
2. Armatura de la partea de sus cobora jos la 1/3 de rezem, la partea superioara ramanand grinda fara armatura in camp ( acum se impune ca in camp sa fie si la partea de sus 50% din armatura de la partea de jos ).

Edited by ech, 08 March 2010 - 13:54.

ech, on 8th March 2010, 13:51, said:

Nu cred ca lipseste undeva ( la proiecte recente , verificate de un om cu cap, nu vreun alcoolist sau shpagar) armatura la partea superioara intr-o grinda.

La o grinda uzuala ( ca dimensiuni ( lungime 4.5 - 5.5m, latime 0.25 -0.3 si 0.3- 0.6 m inaltime)), cu incarcare normala, rezemata, "intinderea" armaturii de la partea inferioara este ????? ( <, =, >) fata de " intinderea" armaturii de la partea superioara ( in cazul extrem )?
Sau altfel : momentul de cimp este  ??? (<, =, >) fata de momentul de reazem?

Mersi, si nu te enerva.

Ca Castelul Bran, on 8th March 2010, 21:39, said:

Eu vorbeam de armatura la partea superioara in camp, deci intr-o sectiune de la mijlocul grinzi, unde este intindere jos si compresiune sus ... deci armatura de sus in camp poate sa lipseasca, dar se impune o armatura constructiva de 50% din cea de jos ( deci nu este necesara din calcul ).

Ca Castelul Bran, on 8th March 2010, 21:39, said:

Aici nu am prea am ce sa iti raspund, pt. ca nu ai specificat in ce sectiune ...
Daca te referi intr-adevar la o grinda rezemata si nu a fost o greseala de scriere ... vei avea intindere doar la partea inferioara ... dar de 3 ori mai mare decat in cazul in care era dublu incastrata ...

Ca Castelul Bran, on 8th March 2010, 21:39, said:

Daca e vorba de grinda rezemata, momentul pe reazem e 0 ... iar cel in camp e pxLxL/8 ... deci de 3 ori mai mare decat cel in situatia grinzii dublu incastrate.
Dar e cam ciudat sa folosesti o grinda simplu rezemata ... poate prefabricata ... dar e neeconomic ... tocmai ca are moment in camp foarte mare.
Daca e vorba de grinda dublu incastrata, am mai spus - momentul pe reazem e dublu decat cel din camp, iar intinderea, respectiv armatura sunt direct proportionale cu momentul.

Edited by ech, 08 March 2010 - 22:13.

Acuma ar trebui sa explici (daca tot te-ai apuact) ce inseaman grina simplu rezemata , incastrata , dublu incastrata.... adica sa explici faza cu gradele de libertate

ech, on 8th March 2010, 22:11, said:

Mi-ai dat toate teoriile ( stiinta) peste cap:   Te urasc de acum  

mschumy, on 8th March 2010, 22:51, said:

Ca Castelul Bran, on 8th March 2010, 22:55, said:

pfoai ... m-am scos  

Deci ... capatul unei grinzi ... are 3 grade de libertate ( posibilitati de deplasare ) ... in plan ... ca in spatiu sunt vreo 6 cred ...
- verticala
- orizontala
- rotire
Daca ii blochezi posibilitatea de deplasare pe verticala ... e simplu rezemata.
Daca ii blochezi posibilitatea de deplasare pe verticala si pe orizontala ... e articulata.
Daca ii blochezi toate posibilitatile de deplasare ( verticala, orizontala si rotire ) ... e incastrata.
O grinda din beton armat turnat monolit pe santier ... are capetele incastrate ... ca are toate posibilitatile de deplasare blocate.
Doar o grinda prefabricata si asezata acolo pe pozitie poate fi simplu rezemata sau articulata ( neavand forte orizontale nu mai conteaza daca are sau nu blocata si deplasarea pe orizontala ).
Deci o grinda simplu rezemata ... nici nu ar avea moment pe reazem ... pt. ca s-ar invarti liber acolo ... dar ar avea moment foarte mare in camp ...

Ioi, unde s-a ajuns de la o intrebare care mi se parea la momentul respectiv tampita!!!!
Edi imi dai de lucru acum.....

Ma bag si eu in explicatii  

Reazemul simplu (mobil) impiedica numai deplasarea pe normala la suprafata de contact ,deplasarea cuprinasa in planul tangent si rotirea este posibila , un astfel de rezem impiedica o singura deplasare a constructiei si in calcul se va introduce o singura necunoscuta (marimea reactiunii)
Articulatia (reazem fix) impiedica deplasarea pe orice directie in plan , rotirea in jurul generatoarei de contact este libera , reactiunea din articulatie se descompune in 2 componente corespunzatoare deplasarilor impiedicate dupa orizontala si verticala.
Incastrarea impiedica deplasarea pe orice directie in plan , precum si rotirea , unei incastrari ii corespund 3 necunoscuta corespunzatoare celor 3 deplasari impiedicate dupa : orizontala , verticala si rotirea

O grinda incastrata in ambele capete rotirea da moment => moment in reazem => la o casa obisnuita grinzile din beton sunt incastrate

Succesuri mari !!!!!

Edited by mschumy, 09 March 2010 - 13:30.

Daca ma puteti ajuta si pe mine cu un rationament:
   Am gasit intr-o carte o echivalenta intre clasa de beton si rezistenta la compresiune, de exemplu pt beton B200(den veche) era data rezistenta de 200daN/cmp, calculata pe o epruveta cubica cu l=20 cm.  Asta inseamna ca acel cub poate sustine maxim 80 tone.
   Intrebarea mea e cum influenteaza inaltimea epruvetei rezistenta la compresiune, adica daca ar fi avut 1m inaltime, la aceeasi suprafata de 400cmp, ar rezista tot la 80tone sau cu cat mai putin?

Edited by FLAVIUS76, 09 March 2010 - 17:18.

Valoarea aia de 200 daN/cmp e cam ciudata ... e de 2 ori mai mare decat una uzuala ...
La un cub de beton, eu stiu ca cedarea are loc prin expulzarea partilor laterale ... deci cu cat e mai inalt ... cu atat cedeaza mai usor.
Daca ai imbraca acel cub cu un corset metalic ... nu ar mai ceda.
Se si foloseste un anumit tip de armatura de "confinare" ... o bara metalica sub forma de spirala, care imbraca un stalp rotund de exemplu ... imbunatatind comportarea la compresiune.

Probabil, o fi cartea mai veche, acolo cifra marcii de beton corespunde cu rezistenta la compresiune, adica B50= 50daN/cmp, pana la B800= 800daN/cmp.

Ce ma interesa pe mine concret, era sa aflu daca un stalp inalt de 120 cm, armat cu 4 fire fi16,latura de 20cm, poate sustine permanent fara probleme o greutate de 1,5t.

Gata cu grinzile incastrate ? .... si imi placea subietul

FLAVIUS76, on 9th March 2010, 20:37, said:

Eu zic ca da.

FLAVIUS76, on 9th March 2010, 20:37, said:

Stalpul din cate stiu eu trebuie sa aiba latura minim 30 cm ....si eu zic ca tine daca stalpul e supus la compresiune centrica....daca e supus la compresiune excentrica ma mai gandesc un pic....depinde cat de mare e excentricitatea