Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...
 probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...
 Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...
 

Originea românilor - partea II

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
9037 replies to this topic

#7345
jders

jders

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 14
  • Înscris: 18.12.2006

View PostMount_Yermom, on 21st May 2010, 18:00, said:

Draga, tu inventezi probleme pentru ca mai apoi sa ai ce combate.

Problemele există de multă vreme, dar în România se fuge de discuțiile asupra identității naționale mai ceva ca dracul de tămîie. Practic se adoptă tactica șarpelui, aia cu "mersul pe burtă", poate-poate localnicii și străinii o să creadă în continuare în invențiile Școlii Ardelene din secolul 19.

View PostMount_Yermom, on 21st May 2010, 18:00, said:

1. Limba rom^na ar fi fost latina indiferent daca vocabularul ei arhaic slavonesc ar fi fost pastrat, la fel cum limba engleza este germanica indiferent de injectia masiva de termeni latinesti [pe filiera latinei bisericesti sau franceze]. Cred ca poti formula fraze intregi in engleza numai cu cuvinte adoptate din franceza, excluzand articolele, conjunctiile si prepozitiile. Nu stiu daca asa ceva ar fi fost posibil in rom^neasca secolului al 18-lea.

Tu se pare că nu înțelegi conceptul de arhaic, care înseamnă în esență "vechi". Ei bine, cuvintele de origine latină sînt mai arhaice, deci mai vechi decît cele de origine slavă, dar asta nu le-a condamnat la dispariție în timpul campaniei de "modernizare" a limbii din secolul 19.

Limba română nu e "latină", e romanică, pentru că diferențele dintre română și latină sînt foarte mari, lucru care se observă cu ochiul liber deschizînd o carte scrisă în latină, al cărei conținut nu este înțeles de nici un român. Pentru un român limba latină e o limbă străină, așa cum e și pentru un francez, spaniol, portughez, italian. În fapt româna seamănă azi (și cu ajutorul franțuzirii din secolul 19) mai mult cu limbile romanice moderne decît cu latina.

Încă o dată repet faptul că în secolul 19 s-a preferat discriminarea unor cuvinte românești în favoarea unor cuvinte străine, care nu erau cu nimic mai bune. Asta e problema, nu faptul că acele cuvinte românești erau de origine slavă. Iar pentru că în secolul 19 li s-a băgat în cap românilor că trebuie musai să aibă o limbă care să aibă tone de cuvinte străine, acest lucru s-a perpetuat de-a lungul timpului și acum românii vor să umple limba cu cuvinte englezești, existînd riscul să devină arhaice alte cuvinte românești, de data asta de toate originile, inclusiv latină sau franceză. Și iarăși, la fel ca acum 200 de ani, e vorba de un moft, nu de o necesitate stringentă.

View PostMount_Yermom, on 21st May 2010, 18:00, said:

2. Noi suntem urmasii latinitatii balcanice, ai intregii latinitati, nord si sud dunarene. Eu nu cunosc un tratat istoric serios care sa ne prezinte ca urmasi ai latinilor italici. Unde bati?

Tratatele istorice sînt citite de o minoritate infimă din populație. Cea mai mare parte a populației se bazează pe cunoștințele de istorie învățate în școală și liceu, unde nu se spune că românii ar fi urmașii latinității balcanice, așa cum susții tu. În fapt nici nu se mai vorbește de latinitate, ci de romanitate, ceea ce este logic, pentru că Imperiul era Roman, nu Latin. Însă în școală nu se spune că românii sînt urmașii "romanilor balcanici", ci ai "romanilor" și atît, subînțelegîndu-se că e vorba de cei italici, pentru că centrul Imperiului Roman era la Roma. Mai e nevoie să vorbesc de propaganda care vede asemănări de comportament ale românilor cu italienii, nu cu popoarele balcanice? Normal că și prin asta se întărește percepția populară greșită că românii sînt urmașii unor coloniști romani italieni, nu sud-dunăreni și orientali.

View PostMount_Yermom, on 21st May 2010, 18:00, said:

3. Cand citesti ce-a scris Balcescu in rom^na poti avea senzatia ca era un dobitoc intr-atat de prost se exprima. Nu poti acuza de conspiratie o generatie intreaga din cauza ca nu poseda o limba materna capabila sa exprime si lucruri mai elevate decat nevoile de comunicare ale unui plugar cu vita sa [asta a propos "bogatia" slavona pierduta].

Se vede că n-ai citit deloc texte mai vechi, altfel nu te apucai să te faci de rîs în public susținînd că româna din secolul 19 nu era "capabila sa exprime si lucruri mai elevate decat nevoile de comunicare ale unui plugar cu vita sa". Dar ce să-i faci, atunci cînd te bazezi pe propagandă și nu cercetezi singur cum stau lucrurile, ajungi să-ți distrugi credibilitatea. Dacă Dosoftei, Varlaam, Antim Ivireanul, Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, Constantin Cantacuzino, Văcăreștii, Goleștii și alții au scris într-o limbă adecvată doar pentru comunicarea om-animal, înseamnă că aceia care s-au ocupat cu studiul limbii române vechi trebuiau să aibă pregătire veterinară și nu filologică. Propaganda bazată pe imagini șocante, cu impact psihologic mare este și cea mai slabă, ea putînd fi desființată cu ușurință. Pentru cazul de față nu e nevoie decît de citirea operelor autorilor mai sus amintiți.

View PostMount_Yermom, on 21st May 2010, 18:00, said:

Cand il citesti in franceza remarci ca poseda un spirit viu perfect racordat la lumea Occidentala in care se educase. Cineva [nu mai stiu unde am citit] spunea ca textele ramase de la el in rom^na lasa senzatia ca si-ar fi articulat ideile in frantuzeste si apoi le-ar fi tradus in rom^neste.

Nu limba face spiritul unui om. Dacă ar fi așa, atunci românii de azi, dintre care mulți știu engleză bine ar avea o inteligență pe măsura celei a americanilor, iar România ca țară ar rivaliza cu țările occidentale. Una din vrăjelile propagate de latiniștii secolului 19 a fost că o limbă română relatinizată i-ar face automat pe români occidentali. Cu astfel de argumente au trecut ei la epurarea limbii, fără să-și dea seama cît de absurdă era teoria lor. Și culmea e că această teorie care echivalează limba cu inteligența este predominantă și în societatea românească de azi, slujind acum la anglofonizarea românilor, așa cum în secolele 19-20 a servit la francofonizarea lor. Iar rezultatul e știut de toată lumea și nu e nevoie decît să mergi pe stradă ca să-ți dai seama că o limbă străină nu face pe nimeni mai deștept, îl face doar să pară mai deștept.

View PostMount_Yermom, on 21st May 2010, 18:00, said:

4. Arhaismele slavone, in mare masura, sunt rezultatul unui proces similar cu cel de relatinizare a vocabularului din secolul al 19-lea - multe fiind adoptate prin intermediul elitelor medievale, ale popilor care voroveau doar pe slavoneste.

Citatul ăsta îți arată exact nivelul de cunoaștere a istoriei limbii române, care este extrem de scăzut, fiind bazat numai și numai pe propaganda oficială pe care ai înghițit-o în școală și eventual din mass-media.

Popii români din trecut nu se comparau cu cei de azi ca nivel de pregătire, și nu se comparau nici măcar cu cei ai Școlii Ardelene, care-și făcuseră studiile în Occident. Cunoștințele de slavonă ale popilor români erau minime, pentru că nu se făcea școală cum se face azi, cu seminar și cu facultate. Popii n-aveau cum să slavizeze limba română din moment ce ei înșiși nu știau bine slavona. Dar nu numai atît, condițiile de viață ale popilor nu erau precum cele de azi, ci de multe ori erau foarte grele.

Uite un citat despre pregătirea popilor din Transilvania pe la 1670, pe care ți-l dau pentru că primele texte mari în română, textele rotacizante, au fost traduceri religioase din slavonă făcute cel mai probabil în Maramureș.

Keith Hitchins -- The identity of Romania (la paginile 31-32) - carte în engleză publicată la editura Enciclopedică în 2009
At the parish level the evidence reveals that the training many candidates for the priesthood received was barely adequate to enable them to carry out their essential duties. Many were taught at home by their fathers, who were serving priests. Still others, who came from the ranks of serfs, received their first lessons in reading and writing  from the village priest or "dascăl", who might be the singer or custodian of the village church or the village teacher. Where there was such formal instruction the house of the priest or the "dascăl" or the narthex of the church served as a classroom. Some candidates for the priesthood were more fortunate. They were able to study at a monastery school in Wallachia or Moldavia, or their families might hire a monk from the principalities to teach their sons, but sometimes not until they were ordained.


Așa că deși acești preoți cunoșteau limba slavonă, e greu de crezut că o cunoșteau la un nivel avansat, poate că și nivelul mediu era ceva la care nu ajunseseră, ținînd cont de precaritatea pregătirii lor. Însă în orice caz nu a existat niciodată un complot al popilor ortodocși în vederea slavizării limbii române și eliminării cuvintelor de origine latină, așa cum a existat complotul binecunoscut al popilor greco-catolici ai Școlii Ardelene care au promovat agresiv latinizarea limbii române și eliminarea cuvintelor de origine slavă.

View Postego_zenovius, on 21st May 2010, 21:41, said:

sigur, hai sa-i zicem mausului - șoarece iar cravatei - gâtlegău. fotbalului sa-i zicem piciorminge iar locomotivei - cal de fier.

Sînt românii mai deștepți pentru că zic "mouse" ca în engleză, în comparație cu francezii, spaniolii, polonezii, cehii, suedezii, nemții, turcii, danezii, maghiarii, olandezii, grecii, norvegienii, rușii, sîrbii, slovacii, ucrainienii care folosesc cuvîntul pentru "șoarece" din limba lor? Evident că nu, românii apar doar ca unii care vor să se laude cu orice preț că sînt pe cale să devină o colonie lingvistică englezească. Asta așa, ca să li se dea peste secole o palmă răsunătoare latiniștilor și să se demonstreze în fața întregii lumi că românilor nu le pasă nici cît negru sub unghie de "latinitatea" poporului pe care s-au chinuit atît de mult elitele culturale s-o inventeze și s-o inoculeze la nivelul subconștientului colectiv.

Cît despre "gîtlegău" sau "piciorminge" ce să mai zic? Atîta timp cît americanii zic gîtlegău ("necktie") și piciorminge ("football") pe limba lor, de ce le-ar fi românilor rușine să folosească termeni asemănători? Pînă una-alta românii învață engleza și nu americanii româna, deci libertatea de construcție lexicală pe care și-o manifestă anglo-saxonii cu orice prilej nu a făcut deloc rău limbii engleze, ba chiar dimpotrivă. Românii ar avea de învățat de la americani să nu le fie rușine cu limba lor în nici o situație și să-și arate creativitatea cu care se laudă, inventînd cuvinte românești noi, nu stînd cu mîna întinsă la limbile străine, făcînd "salutul lingvistic românesc" practicat de 200 de ani încoace.

View Postecraul2, on 22nd May 2010, 00:39, said:

corect
un raspuns de bun simt
probabil pe cel vizat nu il v-a interesa decat in masura in care poate sa mai dea o replica tembela

limbile evolueaza permanent odata cu evoluti societatii
imbogatirea vocabularului cu slavisme a raspuns unei nevoi de la momentul respectiv la fel cum s-a intamplat cu frantuzismele si acum cu englezismele

pe cei ce vor conservarea limbii ii indemn sa mearga in desertul Kalahari acolo printre bosimani se vorbeste inca o limba asemanatoare cu cea a stra - stra -.........stramosilor nostrii

Eu îți spun sigur că nu te afli în poziția de a da indicații lingvistice nimănui, ținînd cont de modul semianalfabet în care te exprimi ("v-a") și scrii (fără diacritice și majuscule). Iar miștoul grosier pe care-l practici te asigur că n-ar fi gustat nici măcar la triburile africane față de care te simți superior în mod cu totul nejustificat.

View Postego_zenovius, on 22nd May 2010, 01:07, said:

Incerc sa te linistesc oleaca spunandu-ti ca nu toate neologismele au viata lunga in limba "gazda". Am rasfoit (in graba) "O noapte furtunoasa" si uite ce am gasit:

amploaiat
musiu
a manca (de la fr. manquer - a lipsi)
ambetată
mizericordioasă

cine le mai foloseste astazi?

Un argument care se sprijină pe un citat dintr-o piesă de teatru nu are nici o valoare. Piesele de teatru, ca și romanele sînt opere de ficțiune, care nu reflectă fidel realitatea. Ele nu sînt reportaje ziaristice, ci opere literare în care autorul își ia libertatea să înterpreteze realitatea așa cum dorește, accentuînd sau estompînd anumite aspecte ale mediului pe care-l descrie. În cazul de față, Caragiale ironizează limbajul franțuzit din epocă, dar o face folosind cuvinte care nu au fost niciodată în uzul populației obișnuite. El caricaturizează limba vorbită de o mică parte din bucureștenii de atunci, exagerînd vădit situația de fapt, tocmai pentru a stîrni hohote de rîs de la spectatori. Dacă el ar fi folosit cuvinte franțuzești utilizate pe scară largă în acea vreme, n-ar mai fi rîs nimeni, pentru că ar fi părut ceva normal. La fel a procedat și Alecsandri în piesele despre personajul fictiv numit Coana Chirița, personaj care nu a existat în realitate, ci este creația dramaturgului, care a apelat și el la exagerarea unor ticuri verbale specifice limbii vorbite de o mică parte din populația moldoveană a secolului 19.

Cine știe limba franceză își dă seama foarte ușor de numărul enorm al cuvintelor provenite din această limbă care există actualmente în limba română. Strategia folosită în procesul de reromanizare a limbii române a fost aceea a importului masiv de cuvinte din limbi romanice moderne și din latina cultă. Normal că nu toate aceste cuvinte au rămas în uzul general, dar o bună parte din ele fac azi parte din limba română vorbită de toată lumea. Aceeași strategie ca a franțuziștilor din secolul 19 este folosită de engleziștii de azi, în speranța că cel puțin un procent tot atît de însemnat de cuvinte englezești vor pătrunde în limba română. Ce nu s-a înțeles nici de către franțuziști și nici de către engleziști este că importurile masive și nenecesare de cuvinte străine distrug specificul limbii române și o transformă într-o corcitură artificială din ce în ce mai greu de folosit, mai ales pentru că se dorește scrierea și pronunțarea cuvintelor englezești exact ca în engleză, deci total diferit de felul în care se scriu și pronunță cuvintele românești neaoșe sau cele străine adaptate de-a lungul timpului. Deci pînă la urmă se poate obține o limbă plină de cuvinte străine dar fără consistență interioară și fără o structură proprie bine închegată. Primul pas a fost deja făcut, prin nefolosirea diacriticelor, lucru care face româna să semene cu engleza în scris, dar care în același timp produce nenumărate confuzii referitoare la sensul cuvintelor, alături de confuzii ale timpurilor verbale și alte probleme legate de nerespectarea ortografiei limbii române.

Edited by jders, 23 May 2010 - 13:40.


#7346
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Postjders, on 23rd May 2010, 13:28, said:

Eu îți spun sigur că nu te afli în poziția de a da indicații lingvistice nimănui, ținînd cont de modul semianalfabet în care te exprimi ("v-a") și scrii (fără diacritice și majuscule).
Iar miștoul grosier pe care-l practici te asigur că n-ar fi gustat nici măcar la triburile africane față de care te simți superior în mod cu totul nejustificat.

"MIShTO-ul" si "NAShPETzEA", or fi apartinand unui "etnic" bilingv ?!  :puke:

#7347
entwistle

entwistle

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 657
  • Înscris: 03.11.2008

View Postutvrdavaros, on 23rd May 2010, 03:20, said:

Turda   are cam aceeasi origine cu sarbo-croatul utvrda ce inseamna cetate, fortareata dar si cu celebrul varada ce ni-l da si pe varos si pe Arad si pe Oradea.

    Nu știu care e explicația istoricilor maghiari cu privire la Turda, dar istoricii care au înaintat această ipoteză, chiar dacă filoslavi, au formulat probabil varianta cîștigătoare. Asta ar întări convingerea mea că zona Mureșului Mijlociu a fost populată de slavii vestici înainte de venirea ungurilor. Dacă numele orașului cu celălalt castru de legiune din Dacia Romană este un toponim slav ( Bălgrad - Cetatea Albă), mi se pare firesc ca și Turda să fie tot un toponim slav. Deși năpădit de vegetație, un castru sub forma unui dreptunghi cu laturile de cîteva sute de metri și înălțimea între 5 si 10 metri trebuie să fi fost o imagine impresionantă, care ar fi putut da ușor numele unei întregi regiuni, nu doar a unei localități. Dacă mai adăugăm și Zlatna sau Tîrnava, ne putem face o idee despre populația care viețuia atunci in centrul Transilvaniei.( În dreapta văii Ampoiului, pe un pisc abrupt, pe la jumătatea distanței dintre Bălgrad si Zlatna se află cetatea de la…Tăuți).

    Altfel, e interesant motivul amplasării castrului la Turda, avînd în vedere de relativa apropiere de celălalt castru de legiune de la Apulum, raportat la întreaga suprafață a Daciei Romane. Se știe că legiunea a fost dislocată de la Troesmis în anul 168. Proximitatea față de o sursă de piatră este un argument secundar. Primul castru de legiune a fost construit la Apulum(capitala de facto a provinciei) la vărsarea Ampoiului în Mureș cu dublu rol: apăra orașul devenit centrul economic principal al Daciei și supraveghea accesul pe Valea Ampoiului către Ampelum si Alburnus Maior. Cealaltă posibilitate de acces  a năvălitorilor către aceste așezări era pe Valea Arieșului. Această problemă a fost rezolvată prin mutarea legiunii a V - a Macedonica de la Troesmis la Potaissa.

    Eu consider că exploatările aurifere din Apuseni au constituit principalul motiv al stăpînirii romane din Dacia. Cît timp acestea produceau destul minereu care să susțină două legiuni, o administrație importantă, construirea infrastructurii, precum și o contribuție importantă la visteria imperiului, atacurile numeroase asupra provinciei  nu influențau bunul mers al lucrurilor, la modul general. Atunci cînd filoanele au secat, s-a luat decizia de abandonare a provinciei. Interesul Romei nu a fost de a crea o provincie loială Imperiului Roman. Colonistii dalmați, greci, semiți etc.  au fost aduși pentru a exploata zăcăminele aurifere și argintifere, și nicidecum pentru a crea o infrastructură rurală contributoare prin producția agricola la creșterea imperiului. Numărul extrem de mic de așezări rurale raportat la numărul mare de fortificații de orice tip descoperite, întărește acest lucru. În condițiile în care după retragerea aureliană, doar secolul gotic este reprezentat în descoperirile  de la Roșia Montană, după care urmează o pauză pînă in sec. XIII, este greu de conceput o etnogeneză și o continuitate daco-romană. Dacă aceasta ar fi existat cu adevărat, exploatarea filoanelor ar fi continuat in exploatări familiare ale urmașilor coloniștilor, cum s-a întîmplat, cu mare succes, între sec. XIII-XX cu noi coloniști. Aurul exploatat ar fi fost schimbat pe produse agricole sau meșteșugărești cu populația din restul provinciei,  asigurîndu-se un flux economic și comercial care ar fi putut duce la o continuitate și chiar la o aculturație a populației din vecinătatea mai mult sau mai puțin apropiată. Însă arheologia este necruțătoare. În singurii munți în care ar fi putut fi continuitate, Munții Apuseni, nu există dovezi de locuire pînă în secolul XIII. Se spune că între sec. XII – XIII vlahii s-au coborît din munti. Corect este: Între sec. XII – XIII vlahii s-au urcat în munți. Dar de unde s-au urcat? Sîntem aici să aflăm și asta, nu-i așa?

#7348
Pallavicini

Pallavicini

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 1,629
  • Înscris: 13.02.2010

View Postutvrdavaros, on 23rd May 2010, 05:00, said:

apropo, caci oricum te dai etnic roma, in tiganeste la oras se spune foros. Ceea ce ii indreptateste pe tiganii din Garcini sa afirme ca sunt latini si romani caci romanii aveau cuvantul forum

Форос / Foros... fiul miiieu, este in Ukraina, Republica Autonoma Krimeea... ce dracu!
Poate te referi la orasul Фоc / Phos / Fosz/ Fasz? :naughty: (stim ca "Фоc / φως " inseamna "lumina", - nu.... altceva.. asa cum te gandesti tu, micule "ungurean".   :rolleyes:
Poate te referi la "Foraș" ? Hmmmm..... s-ar zice ca vine de la magh. "Forrás" si inseamna exact "Izvor", - asa ca oricum ai lua-o  :naughty:  ai dat-o in ... Фоc. Pardon, in φως... sau in "fasz"?    :naughty:
--------
Deci, irelevant ce zici matale acolo.
Cu toate ca, - precum se STIE, suntem cu totii URMASII lui Romulus ( de fapt, inaintasul sau, Enea Troianul*....) si ROMUS, asa e.
Pana una-alta, fiul miiieu, ia si delecteaza-te cu folklor din asta, de-al NOSTRU, Balkanic, dand clik pe urmatorul link:
Hajredin Gjeta - Cifteteli / Tsifteteli ( in albanian )

:naughty:  Platse la tini, arnautule? Niamurli tali...
-----
* NOI stim bine... ce neam erau si ce limba vorbeau erau Troienii ca si neamurile lor bune, Etruscii, nu-i asa, István bácsi ? :)  )

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 17:39, said:

În condițiile în care după retragerea aureliană, doar secolul gotic este reprezentat în descoperirile  de la Roșia Montană, după care urmează o pauză pînă in sec. XIII, este greu de conceput o etnogeneză și o continuitate daco-romană. Dacă aceasta ar fi existat cu adevărat, exploatarea filoanelor ar fi continuat in exploatări familiare ale urmașilor coloniștilor, cum s-a întîmplat, cu mare succes, între sec. XIII-XX cu noi coloniști.

Corect.
Respectiva zona NU face parte din micul areal nord-Dunarean in care latinitatea a suprevietuit "la limita", as zice.
Romanitatea N Dunareana a rezistat cu greu doar in zonele submontane si montane din actuala Oltenie si Banatul de munte. In rest, rumanii s-au format ca popor si limba, in Sudul Dunarii.

Attached Files


Edited by Pallavicini, 23 May 2010 - 17:01.


#7349
utvrdavaros

utvrdavaros

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 85
  • Înscris: 23.05.2010

View PostegoUS95zenovius, on 21st May 2010, 21:41, said:

sigur, hai sa-i zicem mausului - șoarece
de ce nu râma? Sau altceva mai creativ, dar sugestiv si neaos?

View PostegoUS95zenovius, on 21st May 2010, 21:41, said:

iar cravatei - gâtlegău.
a fost o incercare nereusita latinista.
Iar cravata vine de la croat, caci croatii aveau un obicei vestimentar.

View PostegoUS95zenovius, on 21st May 2010, 21:41, said:

fotbalului sa-i zicem piciorminge iar locomotivei - cal de fier.
de ce nu in loc de fotbal sa-i zicem lopta?
Ma duc sa joc lopta
Ma duc la un meci de lopta

Iar locomotiva putea foarte bine inlocuit cu caranga


Oricum, limba are multe resurse care nu trebuie ignorate. Imbecilii care au introdus sustenabilitate, downloada, uploada, etc. etc sunt doar niste netoti. In engleza in lumea calculatoarelor s-a creat un jargon din limbajul strazii. Un jargon care este considerat astazi stiintific. De mule ori limbajul marketingului de produse electronice foloseste un limbaj inventat, precum "ipod" sau cat mai apropiat vorbirii omului normal, inspirandu-se uneori din arhaisme, din sonoritatea unui cuvant, etc. De exemplu "gadget" merriam webster ne spune ca are origine necunoscuta fiind semnalat prima oara in 1886 iar screen este un cuvant semnalat prima oara in sec 14, in germana veche skirm, din familia de cuvinte sanscrite carman=piele, kṛnāti=a rani. In romaneste geam este turcism ( turca cam, ngr. τζάμι, alb. ğam, bg. dŸam).

View PostPallavicini, on 23rd May 2010, 17:58, said:

Форос / Foros... fiul miiieu, este in Ukraina, Republica Autonoma Krimeea... ce dracu!
Poate te referi la orasul Фоc / Phos / Fosz/ Fasz? :naughty: (stim ca "Фоc / φως " inseamna "lumina"
Poate te referi la "Foraș" ? vine de la magh. "Forrás" si inseamna exact "Izvor",
Deci, irelevant ce zici matale acolo.
Foros is an old Greek word for ' market-town ' and is not pure Romanes. The word foros is now obsolete amongst the Greeks of Roumelia, but it is still current amongst the Gypsies of that country. The Vulcanius vocabulary of 1597 gives "Foros, vulgare idioma Graecorum".

How far is to the next town?
Cater myla barforas?
keti meila bar-foros? - literar

You be welcome to the town.
Maysta ves barforas
Mishto aves bar-foros - literar


Din lectia care ti-am dat-o mai sus ar trebui sa intelegi urmatoarele:
1. ca nu te duce mintea
2. ca limba tiganeasca contine arhaisme balcanice, printre care unele sunt grecesti, romanesti, slave
3. ca in Balcani, in Roumelia unui targ i se spunea foros in idiomul vulgar grecesc.

Se pare ca tiganeasca (sau tiganestile) poate fi pentru limbile balcanice un tezaur lingvistic. Tiganii traind o existenta la periferie au fost mult mai conservativi. Exact cum satele românesti erau un loc de conservare pana in anii 1960 cand a inceput marea industrializare, asa mai sunt inca anumite grupuri de tigani.

De exemplu, zenovie face caz de necesitatea importului de cuvinte in detrimentul celor autohtone. El ne dadea cazul lui cravata, locomotiva, mouse. Putea la fel sa nea cazul lui bere. Mai jos avem un exemplu, cum neologismele dau afara din limba autohtonismele:

tiganeste: lavina - olavina (in valaha din sec 16 inseamna bere, din familia de cuvinte allus - lituaniana, ale - engleza).

CU alte cuvinte, in limba româna aveam cuvantul olavina, dar care a disparut.


Interesant, cuvantul lacheu, din cuvantul francez laquais, care insemna pe la 1400 in Frant un individ care purta armele seniorului sau, isi are originea in Balcani, la populatia islamizata din Bosnia, care ii tratau pe vlahii crestini ca inferiori, adica lahki.

Edited by utvrdavaros, 23 May 2010 - 18:07.


#7350
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 17:39, said:

În singurii munți în care ar fi putut fi continuitate, Munții Apuseni, nu există dovezi de locuire pînă în secolul XIII. Se spune că între sec. XII – XIII vlahii s-au coborît din munti. Corect este: Între sec. XII – XIII vlahii s-au urcat în munți. Dar de unde s-au urcat? Sîntem aici să aflăm și asta, nu-i așa?

Nu am auzit despre dovezi de locuire in munti, podisuri, ..., de fapt nu stiu la ce te referi ?! ... stiu ca mai multe triburi celtice au locuit in Dacia, dar nu avem pana astazi nici o dovada a locuirii acestora ... ?! ... asta inseamna ceva ?!

Ori faptul ca mongolii si kazahstanezii, nu prea au dovezi arheologice de locuire ... din piatra, pamant, ..., ci doar resturi de obiecte de podoaba, ... ?!

Da, in perioada vlaho-bulgara si vlaho-cumana, vlahii coboara din munti si incep sa cucereasca regatele slave autohtone.

In sec. 12-13, vlahii nu aveau de ce sa urce in munti, deoarece daca ar fi fost asa, in Evul Mediu nu ar mai fi existat voivodate vlahe ori slavo-vlahe, ci doar vlahe, cel mult cumane.

#7351
utvrdavaros

utvrdavaros

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 85
  • Înscris: 23.05.2010

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 17:39, said:

Dacă numele orașului cu celălalt castru de legiune din Dacia Romană este un toponim slav ( Bălgrad - Cetatea Albă), mi se pare firesc ca și Turda să fie tot un toponim slav. Deși năpădit de vegetație, un castru sub forma unui dreptunghi cu laturile de cîteva sute de metri și înălțimea între 5 si 10 metri trebuie să fi fost o imagine impresionantă, care ar fi putut da ușor numele unei întregi regiuni, nu doar a unei localități. Dacă mai adăugăm și Zlatna sau Tîrnava, ne putem face o idee despre populația care viețuia atunci in centrul Transilvaniei.( În dreapta văii Ampoiului, pe un pisc abrupt, pe la jumătatea distanței dintre Bălgrad si Zlatna se află cetatea de la…Tăuți).
excelenta observatia.
De altfel, dupa toponimicul Tauti putem intelege cui apartinea teritoriul.
Eu inclin sa cred ca sub avari in Transilvania gepizii au continuat sa existe dar s-au slavizat, dand pe tauti. Iar acesti tauti se vor extinde pana in muntii Tatra, fiind slovacii, care participa la formarea statului morav cu centre importante precum Nitra, unde de altfel se instaleaza arpadienii maghiari.

Oricum descrierea care ai facut-o, ceea ce demonstreaza ca esti un localnic, cunosti locul, este o viziune inchegata, este un tot unitar cu sens, cu semnificatie.

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 17:39, said:

Eu consider că exploatările aurifere din Apuseni au constituit principalul motiv al stăpînirii romane din Dacia.
excelenta observatie.
Dar cum consideri rolul sarii?

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 17:39, said:

Atunci cînd filoanele au secat, s-a luat decizia de abandonare a provinciei. Interesul Romei nu a fost de a crea o provincie loială Imperiului Roman.
mai ales in contextul in care sustinerea provinciei devenea ineficienta datorita atacurilor gotilor.

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 17:39, said:

Colonistii dalmați, greci, semiți etc.  au fost aduși pentru a exploata zăcăminele aurifere și argintifere, și nicidecum pentru a crea o infrastructură rurală contributoare prin producția agricola la creșterea imperiului.
absolut. Imperiul roman a fost pragmatic. Chiar cand au decis mutarea capitalei la Constantinopol au actionat pe acelasi principiu, al pragmatismului.

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 17:39, said:

Numărul extrem de mic de așezări rurale raportat la numărul mare de fortificații de orice tip descoperite, întărește acest lucru.
excelenta observatie. Nu prea gasesti astfel de observatii in istoriografia romaneasca.

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 17:39, said:

În condițiile în care după retragerea aureliană, doar secolul gotic este reprezentat în descoperirile  de la Roșia Montană, după care urmează o pauză pînă in sec. XIII,
n-am cunoscut acest aspect.
Eu am crezut initial ca rolul militarilor iliri provenea din proximitatea Apusenilor, ca Apusenii au reusit sa suplimenteze cu aur pe militarii iliri. Ulterior am aflat ca adevaratul motiv al importantei militarilor iliri se datora pozitiei lor geografice dar si a faptului ca proveneau din zone rurale, in care materia prima, soldatii, antrenati prin conditiile lor naturale de existenta furniza din plin armata romana. In plus era o populatie rurala romanizata, latinofona. Este exact ce se intampla in SUA unde ofiterii americani, trupe speciale americane (green berets) provin in 90% din cazuri dintr-o populatie alba, din statele Midwest, la origine germani, dar complet americanizati, cu identitate americana foarte clar definita. In plus limesul danubian era cel mai important dupa infrangerea Marc Aureliu (dupa luptele cu marcomanii).

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 17:39, said:

Însă arheologia este necruțătoare.
un mare adevar dureros pentru dacomani si continuatisti.

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 17:39, said:

În singurii munți în care ar fi putut fi continuitate, Munții Apuseni, nu există dovezi de locuire pînă în secolul XIII.
formidabil. informatia asta ar trebui batuta in cuie in toate scolile, pe toate strazile si publicata ca stire principala la toate televiziunile.

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 17:39, said:

Se spune că între sec. XII – XIII vlahii s-au coborît din munti. Corect este: Între sec. XII – XIII vlahii s-au urcat în munți. Dar de unde s-au urcat? Sîntem aici să aflăm și asta, nu-i așa?
Unii, se pare majoritatea, nu vor sa afle asta. Nu vor sa auda de unde vin vlahii. Nu-i intereseaza de unde vin vlahii. Ei blocheaza orice informatie care le transmite de unde vin vlahii. Ei sunt blocati. Mintea le este blocata. Ei refuza.

#7352
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Postutvrdavaros, on 23rd May 2010, 20:33, said:

un mare adevar dureros pentru dacomani si continuatisti.

formidabil. informatia asta ar trebui batuta in cuie in toate scolile, pe toate strazile si publicata ca stire principala la toate televiziunile.

Unii, se pare majoritatea, nu vor sa afle asta. Nu vor sa auda de unde vin vlahii. Nu-i intereseaza de unde vin vlahii. Ei blocheaza orice informatie care le transmite de unde vin vlahii. Ei sunt blocati. Mintea le este blocata. Ei refuza.

Ce sa bati in cuie in toate scolile ?!, cand nici tu si nici colegul tau de dialog nu ati stabilit cam ce dovezi lipsesc ?!, adica daca te referi la orase / asezari de piatra si necropole, atunci toata lumea este de acord cu lipsa acestora, insa vlahii ce traiau in padurile de foioase ori rasinoase, au lasat in urma lor cel mult niste bordeie care oricum s-au surpat in timp ...

Urmele haplotipului "E" romano-dardanic in sangele nostru este pe la 10-30%, iar haplotipul daco-moldovenesc "i" in proportie de 10-20%, adica in total cele doua nu trec de maxim 50%.
Putem presupune ca "E-ul" a castigat in pondere (probabil impreuna cu "i" si probabil chiar R1b) prin coborarea de la munte si inmultirea reprezentantilor acestui haplotip romanic la vale in stepele fertile.

DECI proto-rom^nii erau chiar slab reprezentati numeric la inceput, de aceea ar fi mai indicat sa nu le mai cautam cultura materiala. De fapt poporul nostru reclama mai degraba o sinteza genetica si lingvistica decat o dominanta pura pe un aspect linear. Genetic vorbind, suntem in primul rand SLAVI, apoi in aceeasi masura TURANICI, apoi DACI-moldavici, apoi CELTI-slavizati ?!, apoi ROMANI-dardici, apoi irano-turanici caucazieni si apoi GERMANICI.

Edited by Cyber-sapiens, 23 May 2010 - 20:30.


#7353
Pallavicini

Pallavicini

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 1,629
  • Înscris: 13.02.2010

View Postutvrdavaros, on 23rd May 2010, 19:30, said:

Din lectia care ti-am dat-o mai sus ar trebui sa intelegi urmatoarele:
(bla-bla)

Fiule, tu chiar nu intelegi cand se face misto de tine.
LECTIA mea anterioara, exact asta este.
Pe de alta parte, ti-am oferit o larga paleta etimologica... puteai sa te "legi" de asta si sa "divaghezi" pe carari... de munte, ca tot iti place acolo, ciobanule. :rolleyes:

View PostCyber-sapiens, on 23rd May 2010, 21:06, said:

DECI proto-rom^nii erau chiar slab reprezentati numeric la inceput, de aceea ar fi mai indicat sa nu le mai cautam cultura materiala. De fapt poporul nostru reclama mai degraba o sinteza genetica si lingvistica decat o dominanta pura pe un aspect linear. Genetic vorbind, suntem in primul rand SLAVI, apoi in aceeasi masura TURANICI, apoi DACI-moldavici, apoi CELTI-slavizati ?!, apoi ROMANI-dardici, apoi irano-turanici caucazieni si apoi GERMANICI.

De acord.
------
Fanulis, ia spune bre.... ti-a placut muzichia aia din legatura de Youtube ( ca sa nu zic link)?
Ia asculta mai departe, cum canta conationalii tai , din Balkani, fireste:
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/sYWKV20q36c?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
:naughty:
"Leno, Leno, Magdaleno.....
....haide daie te dikela
te dikela, te maghela...."
Ma-nebunesc dupa questia asta, ..."Let's balkanize the Balkans!" :coolspeak:

Edited by Pallavicini, 23 May 2010 - 21:05.


#7354
entwistle

entwistle

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 657
  • Înscris: 03.11.2008

View PostCyber-sapiens, on 23rd May 2010, 20:06, said:

Ce sa bati in cuie in toate scolile ?!, cand nici tu si nici colegul tau de dialog nu ati stabilit cam ce dovezi lipsesc ?!, adica daca te referi la orase / asezari de piatra si necropole, atunci toata lumea este de acord cu lipsa acestora, insa vlahii ce traiau in padurile de foioase ori rasinoase, au lasat in urma lor cel mult niste bordeie care oricum s-au surpat in timp ...
Sînt pline muzeele României de obiecte din piatră străvechi, ceramică din paleolitic, neolitic, depozite de bronz etc. Te invit să mergi pe cea mai impunătoare înăltime de lîngă orașul tău și să dai cu piciorul în cîteva mușuroaie de cîrtiță. Sunt mari șanse să găsești cîteva cioburi din neolitic. Ori din perioada menționată nu s-au descoperit nici măcar cioburi în munți. Rămășițe ale populației romane e foarte posibil să fi rămas pe văile rîurilor importante, dar dacă chiar a fost așa, acestea s-au pulverizat în perioada migrațiilor. Deci contribuția acestora la etnogeneza noastă este aproape nulă.
Te invit să parcurgi cu atenție link-ul următor, în special relatările despre mocanii nontranshumanți din Trascău. aceștia sunt prezentați pe la televiziuni drept urmșii dacilor și agatîrșilor. eu unul nu mă îndoiesc de originea lor (și a mea, implicit) sud-dunăreană:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mocani

&Dar cum consideri rolul sarii?
Sarea se exploata de la Salinae(Ocna Mureș), o așezare situată pe la jumătatea distanței dintre cele două castre de legiune, deci oamenii care exploatau sarea aveau locuri sigure de adăpost în apropiere.Deși s-a exploatat în cantități mari, sarea a fost doar un bonus binevenit, în comparație cu filoanele de aur și argint din Apuseni.

Edited by entwistle, 23 May 2010 - 21:11.


#7355
Pallavicini

Pallavicini

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 1,629
  • Înscris: 13.02.2010
Fanulis, ia zi bre?
Ori o preferi pe Suzana Gavazova /Сузанa Гавазова ? :naughty:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/z9f3AZNSwkk?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
----
Sau ramai la clasici ca ©aban Bajramoviæ / Шабан Бајрамовић ?
....Lele lele, so shukar o vreme ....

Edited by Pallavicini, 23 May 2010 - 21:20.


#7356
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Postentwistle, on 23rd May 2010, 22:00, said:

Sînt pline muzeele României de obiecte din piatră străvechi, ceramică din paleolitic, neolitic, depozite de bronz etc. Te invit să mergi pe cea mai impunătoare înăltime de lîngă orașul tău și să dai cu piciorul în cîteva mușuroaie de cîrtiță. Sunt mari șanse să găsești cîteva cioburi din neolitic. Ori din perioada menționată nu s-au descoperit nici măcar cioburi în munți. Rămășițe ale populației romane e foarte posibil să fi rămas pe văile rîurilor importante, dar dacă chiar a fost așa, acestea s-au pulverizat în perioada migrațiilor. Deci contribuția acestora la etnogeneza noastă este aproape nulă.

&Dar cum consideri rolul sarii?
Sarea se exploata de la Salinae(Ocna Mureș), o așezare situată pe la jumătatea distanței dintre cele două castre de legiune, deci oamenii care exploatau sarea aveau locuri sigure de adăpost în apropiere.Deși s-a exploatat în cantități mari, sarea a fost doar un bonus binevenit, în comparație cu filoanele de aur și argint din Apuseni.

Nu stiu daca este important cand au venit colonii romani din Dardania, daca au continuat prin admigratie pana in sec 3-4, ori daca au venit din I. Asanestilor si pana in sec 13-15 ?!

Practic suntem un amestec neomogen, peste care a prevalat intamplator limba latina, situatie similara cu cea din Ungaria unde avem acelasi amestec, unde componenta fino-ugrica este aproape inexistenta, desi limba ...

[ http://i39.tinypic.com/2vsiuzt.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
http://i39.tinypic.com/2vsiuzt.jpg


PS: Nu stiu daca situatia din neolitic este comparabila climatic cu cea de dupa, deoarece clima Europei se schimba ciclic odata la cateva secole, intre sec 8 BC si sec 12 AC, continentul a cunoscut un climat mult mai bland decat cel de azi, pe atunci in Groenlanda existau paduri de salcii si mesteceni, iar in zona noastra exista Marea Panonica si Marea Sarmatica, plus alte Mari uriase aflate in interiorul Eurasiei. Iernile erau probabil comparabile cu cele aflate astazi in zona Transcaucaziei, Crimeii si Asiei centrale (Tadjikistan si Kurdistan).

In acest context oamenii traiau mult mai usor si calitativ superior.

La Oradea au ramas niste dune de nisip de pe fundul acestei Mari antice, si mai semnificativ in Serbia -Dunele Deliblata.

Edited by Cyber-sapiens, 23 May 2010 - 21:46.


#7357
Vali29

Vali29

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 990
  • Înscris: 13.02.2004
Am gasit hartile astea cu ADN. Poate va ajuta cu ceva.

[ http://news.sciencemag.org/sciencenow/assets/2008/09/02/200890221.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://strangemaps.files.wordpress.com/2008/08/geneticmapofeurope.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#7358
ecraul2

ecraul2

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 124
  • Înscris: 28.07.2009

View Postjders, on 23rd May 2010, 14:28, said:

Eu îți spun sigur că nu te afli în poziția de a da indicații lingvistice nimănui, ținînd cont de modul semianalfabet în care te exprimi ("v-a") și scrii (fără diacritice și majuscule). Iar miștoul grosier pe care-l practici te asigur că n-ar fi gustat nici măcar la triburile africane față de care te simți superior în mod cu totul nejustificat.

daca te consideri un guru al gramaticii incearca la tvr cred ca mai au o emisiune dedicata
invalidarea fondului pe motive de forma,mai ales atunci cand fondul nu este alterat de forma, mi se pare o chestie jalnica
probabil iti face mare placere sa-ti pui la punct opinentul cu chestii de procedura gramaticala, da-i inainte

fiecare "specie" dupa diferentiere isi urmeaza propria cale si in acest sens isi dezvolta abilitati si deprinderi specifice
judecand conform standardelor noastre, noi oamenii, ne punem in varful piramidei, dar daca schimbam criteriile dupa care judecam putem ajunge la concluzia ca termitele ne sunt superioare sau bosimanii sunt  superiori europenilor
sau mai bine spun "mai superiori"  

nu te deranja cu replica, nu ma intereseaza gramatica decat in masura in care are legatura cu topicul

PS: limba are legatura cu eficienta comunicarii, in acest sens este supusa si ea la regulile "darwiniste" ale evolutiei, daca nu se adapteaza dispare
din perspectiva succesului unei limbi nu conteaza originea "nobila" a unui cuvant ci eficienta lui in ansamblul comunicarii

Edited by ecraul2, 23 May 2010 - 23:35.


#7359
Pallavicini

Pallavicini

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 1,629
  • Înscris: 13.02.2010
Interesant cum Fanulios al nostru tot incearca sa derive din "oros" ceea ce nu se poate deriva, - asa cum i s-a tot explicat mai inainte, deoarece este imposibil din punct de vedere fonetic si nu numai.
Unul din asa-zisele sale argumente ( chipurile de bun-simt) pe care le aduce... este ca "ungurii salbatici" nu aveau cum sa cunoasca .... Orasele... ei venind din pustiuri, nu-i asa? Zice Fanulikos, ca numai in contact cu orasele grecesti si latine ( carora el le zice aiurea "oros-uri" si nu "polis/paras" etc) respectivii salbatici, au adoptat forma "Var/Varos".
Mda...
Bun. Lasam in urma faptul ca acolo in "salbaticie" ungurii fusesera "foederati" destula vreme cu Khazarii (de exemplu) si cunoscusera destule "orase".
Dar i s-a demonstrat lui Fanuk al nostru, faptul ca niciodata forma "var" nu are o forma anterioara ( nu are cum dpdv fonologic) de genul "uar/oar", dimpotriva, aceasta fiind prezenta tocmai in rostirea romaneasca, care a preluat termenul maghiar, modificand-o dupa propria rostire...
Si pentru ca tot vorbiram despre cuvinte din astea, vechi... sa spunem ( in logica aiurita a lui Fane!) ca ungurii nu cunosteau nici... campia! De ce? Pai ne zice Fane.... cuvantul "campie" este preluat din germana! Ce concluzie poate trage unul ca Fanulios? Nu cunosteau orasele, nu cunosteau campiile ... veneau din vazduh, probabil.
Ex:
Föld = Camp din germ Feld (Fild) in rom Fild/Feld de ex Fildu de Sus (Felsi-Főld = Fildu de Sus).
Alt exemplu ar fi ca maghiarii nu cunosteau nici "satul" ( desigur, sunt salbatici in acea vreme, au asezari miscatoare, nu sate) mai ales ca adopta un cuvant LATINESC pentru "sat".

Doar un exemplu dintr-o sumedenie impresionanta:

"Varfalău", provine din maghiară și anume din cuvântul compus var = cetate și falu/falva = sat („Várfalva” = „Satul Cetății”), cu referire la ruinele medievale de pe Dealul Cetății.
Falu/Falva provine  din lat. Villa.

Realitatea este insa ca popoarele din acea vreme au convietuit, s-au intrepatruns, si-au imprumutat cuvinte. Unele proprii au disparut, in detrimentul imprumuturilor. Pe astfel de baze, numai lingvistice, NU se pot trage concluzii exhaustive.
Si daca tot am vorbit despre exemplul "Sat/Falu/Falva", sa vedem cum ( probabil) nici rumanii nu cunosteau satul?!
Ha? Pai gandim in "logica" lui Fane ( aia stramba) si vedem ce zice la DEX.
Acolo exista o suma de explicatii "stufoase" din care reiese ca derivarea de la "fossatum" e improbabila din cauza dificultatii fonetice. Adica e improbabil ca acel cuvant originar sa se fi transformat astfel, in "sat".
Ia sa vedem:
Sat (sáte), s.n. – 1. (Înv.) Cîmp, ogor. – 2. (Înv.) Proprietate, fermă, gospodărie. – 3. Asezare rurală. – 4. (Arg.) Puscărie. – Var. înv. fsat. Mr. fsat. Origine îndoielnică. Prezenta var., a mr. si a alb. fsat pare să indice lat. fossum „sant”, direct (Bogrea, Dacor., I, 235-7; Tiktin; Daicovici, Dacor., V, 478; Candrea; Scriban; Rosetti, Mélanges, 354), sau prin intermediul alb. (Cihac, II, 719; Meyer 112; Densusianu, Filologie, 449; Domaschke 126; Battisti, III, 1698; REW 3461).
Der. din alb. este dificilă fonetic si istoric; cea din lat. nu pare mai usoară, căci fonetismul prezintă o serie de dificultăti si termenul, pur militar (› ngr. φουσσάτον „campament, armată” › mr. fusate „sant”), s-ar fi păstrat cu greu într-o regiune caracterizată prin absenta totală a fortificatilor medievale.
Mai degrabă trebuie să se pornească de la lat. sătum (?), de la sĕro „a planta, a semăna”, a cărui explicatie se potriveste cu primul sens al lui sat, constant în sec. XVI, si cu cel de al doilea. Istoric, pare evident că trebuie să se pornească de la ideea de „seniorie” sau „mosie”, pe care s-a fixat mai tîrziu un anumit număr de supusi ai seniorului, care formează unitatea juridică numită sat. Asta era la început o simplă plantatie, ca în vechile colonii; cf.  sl. sadŭ „plantă” › selo „sat”. Această explicatie dată deja de Cipariu, Gram., 205, ar fi suficientă, dacă n-ar exista dovada formei înv. fsat, dificil de explicat. S-ar putea presupune o confuzie încă din lat. între sătum si fossatum.
----
Complicat, nu? :rolleyes:
------
Alte exemple... cum se face ca nici unul nu e de origine latina?
Hm....

CĂTÚN, cătune, s.n. 1. Grup de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă, cu un număr de locuitori mai mic decât al unui sat. 2. (Reg.) Pădurice, desis. [Pl.  cătunuri] – Cf. alb., scr. katun.

cătún (cătune), s.n. – Grup de asezări tărănesti, sat. – Mr. cătună, megl. cătun. Unul din cuvintele cele mai discutate din vocabularul rom. Este cuvînt comun tuturor limbilor balcanice: katunt (var. katund(i), kotun) „sat; casă de tară”; ngr.  „cort; tabără de corturi”; sl. katunĭ „tabără”; sb. katun „cătun de ciobani; stînă”; bg. katun „colibă”; katunar „cătun”; katuničte „tabără de tigani nomazi”; tig. katuna „cort”. Totusi, termenul nu se explică prin nici una din aceste limbi; astfel încît este nevoie să i se caute originea în alte fonduri lingvistice. Opiniile sînt foarte variate. Miklosich a epuizat el singur posibilitătile cercetării, afirmînd că este vorba de un cuvînt de origine albaneză (Fremdw., 97), romînă (Wander., 8), turcă (Türk. El., I, 329), italiană (Alb. Forsch., II, 10) sau autohtonă (Slaw. El., 10). În general se consideră că este cuvînt autentic alb., adică al v. ilire (Meyer 183; Vasmer, Studien zur alb. Wortforschung, 28; Jokl, IF, XXXIII, 420; Philippide, II, 703; Skok, ZRPh., L, 519; DAR.
Posibila rădăcină indoeurop. *ka-ton. Treimer, Slavia, III, 450, presupunea o der. din avară; iar Densusianu, GS, VII, 90 propunea un iranian *katun „locuință subterană”. Mai prudent Berneker 494 se limitează să o califice drept „Balkanwort”.
tc. osmanli katan „tarc”.
-------

drum (drúmuri), s.n. – 1. Cale de comunicatie terestră, stradă, sosea. – 2. Călătorie, traseu, parcurs. – Megl. drum. Gr. δρόμος, direct (cf. sicil. drom, calabr. dromu) sau prin intermediul sl. drumŭ (cf. bg., sb., cr. drum, alb. dhrom). Filiera sl. era general admisă (Miklosich, Fremdw., 8; Tiktin; Conev 81; Sandfeld 29; Puscariu, Dacor., VIII, 283) si pare posibilă, fără a fi necesară (cf. Murnu 19; Diculescu, Elementele, 420; Puscariu, Lr., 260; Rosetti, II, 67). Cuvîntul sl. este rar astăzi (Vasmer, Gr., 54). Vocalismul din rom. s-ar putea explica prin forma ionică δρομος (Diculescu. tig. sp. cunoaste dubletele drom, direct din ngr., si drum, din rom. (Besses 70). Din sl. drumŭ. Cf. bg., scr. drum.
-----------
tîrg (-guri), s.n. – 1. Loc întins într-o localitate unde se vînd vite, cereale, lemne etc., obor. – 2. Contract, afacere încheiată. – 3. Piată, hală. – 4. Oras, orăsel.
Sl. trŭgŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 401; Conev 77), cf. rus. torg „obor”, alb. treg. Legătura cu un preromanic *terg (Lozovan, ZRPh., LXXXIII, 128 si 134) este posibilă, dar nu pare suficient documentată. Prima organizare administrativă a tîrgurilor este cea a lui Alexandru Lăpusneanu, în 1561.
din sl. trŭgovati; tîrguială, s.f. (învoială; cumpărătură). De aici și Tîrgoviste, numele unui oras, vechea capitală a Munteniei, cf. bg. Tergovičte. sl. Trugu.
Avem si cuvantul invechit :
PÂRGÁR În vechea organizare municipală, consilier; vătășel. – Var. bulgar. Germ. Bürger (‹ burgâri), prin intermediul mag. polgár (Borcea 201).
---------

tárină (ogor) din sarbocroat carina (tsarina).
-----
ogór (ogoáre), s.n. – 1. tarină, telină. pîrloagă. – 2. Pămînt cultivabil, arătură. Sl., cf. bg., sb. ugar (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; Conev 71), pol. ugór, din sl. ogoreti „a arde (pădurea pentru a obține teren cultivabil)”. – Der. ogorî, vb. (a face ogor).
------
Mai mult inca... "castel" desi provine din latineste desigur, e neologism in limba romana, nefiind mostenit DIRECT din latineste. A fost preluat prin sec. 18 si s-a extins in folosire abia in sec. 19.

CASTÉL s.n. 1. [Pl. -le, -luri. / < lat. castellum, cf. pol. kasztel, germ. Kastell, it. castello, magh. Kastély ].
------
Ce putem sa concluzionam?
Ca rumanii nu cunosteau probabil nici "catunul", nici "satul", nici "orasul", nici "drumul", nici "targul",  nici "castelul", etc.... pentru ca au preluat astea din alte limbi, probabil din limbile populatiilor care deja traiau acolo, cand au inceput sa vina rumanii....
Putem sa tragem astfel de concluzii , bazandu-ne NUMAI pe lingvistica?

Categoric NU!

Pe de alta parte, romanii au pastrat cuvantul "cetate" din lat civita/civitatis, la fel ca si italienii si frantujii ( englezii l-au adoptat pe al lor "City").
Asadar, atentie la etimologii fortate, la apropieri ce nu-si au rostul, la extrapolarea unor date lingvistice nesustinute de altfel de documente si izvoare.
Pricepusi FANE?
Deci MUKLES la aiureli.
:naughty:

Edited by Pallavicini, 24 May 2010 - 09:48.


#7360
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008
nu inteleg de ce trebuie spus ca limba romana nu e una de origine romanica.
probabil c-au fost niste fortari din partea scolii ardelene iar sa nu uitam un lucru: foarte multe cuvinte,asa-zise neologisme au intrat in uz si in limba cu atat mai natural,cu cat erau mai adaptabile si folosite in jergonul popular din cauza afinitatii limbii romane cu alte din lumea occidentala romanica.
Iar daca e sa vedem care de care e mai influentat de limba engleza actuala, italienii au imprumutat mai multe cuvinte din astea,in ultimii 40 de ani si care au intrat in graiul italienilor decat insisi romani.

Ca sa va dau un exemplu: noi in Italia suntem singurii dintre latini care in loc sa scriem si sa pronuntam SIDA ca sa definim boala, am introdus AIDS cum se foloseste in lumea Anglo-Saxona si multe alte.
Ca doar n-o sa ajugem in situatia opusa a Francezilor care au preluat toate cuvintele ce apartin la mai multe domenii si le-au transcris in limba lor deformandu-le si dand rezultate mai mult decat caraghioase.

#7361
Pallavicini

Pallavicini

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 1,629
  • Înscris: 13.02.2010

View Postmarcuzzzo, on 24th May 2010, 11:27, said:

nu inteleg de ce trebuie spus ca limba romana nu e una de origine romanica.

Nimeni nu sustine ca limba rumaneasca nu ar fi una romanica.
S-a spus doar ca a existat un proces intens de "re-romanizare" prin import de neologisme din franceza si intaliana, incepand cu a 2-a jumatate a secolului 19.

#7362
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View PostPallavicini, on 24th May 2010, 14:42, said:

Nimeni nu sustine ca limba rumaneasca nu ar fi una romanica.
S-a spus doar ca a existat un proces intens de "re-romanizare" prin import de neologisme din franceza si intaliana, incepand cu a 2-a jumatate a secolului 19.

Am observat ca exista doua tipuri de harti haplotipice unde in unele apare "i-ul" pana la 25% la noi, iar in altele el urca pana la 30-40%, (la fel si la ucraineni de la 15%-40%).
Ma intreb si te intreb, de ce exista aceasta diferenta ?!

Anunturi

Chirurgia spinală minim invazivă Chirurgia spinală minim invazivă

Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical.

Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale.

www.neurohope.ro

1 user(s) are reading this topic

0 members, 1 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate