Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Originea românilor - partea II
#7291
Posted 18 May 2010 - 20:00
#7292
Posted 18 May 2010 - 20:06
sedivorp, on 18th May 2010, 03:01, said: Miscarea sarbilor spre nordul Dunarii atrage si miscarea vlahilor spre nordul Dunarii. Motiv ca avem migratii masive de vlahi dinspre Serbia/Bosnia in sec 16/17 in Banat, Ardeal, Olteania, Valahia, ba chiar Moldova. A se vedea urmatorul citat: During the last decade of the 16th century, around 18,000 Serbs settled in Wallachia. Several families made Buzău their home, by founding a neighbourhood known to this day by the name Serbs and located on the bank of the Buzău River.http://en.wikipedia....org/wiki/BuzÄu Secolul 16-17 ? Dovada a migratiei ? sedivorp, on 18th May 2010, 03:11, said: Inca o dovada a migrarilor vlahilor in sec. 18/19 la nord de Dunare: In the 18th century, under specific circumstances like the fall of the empire, successive tension of pashas, Orlophika, internal conflicts, big cities of Vlahs (Armani) like Moshopoli, Nikolitsa, Linotopi, Grammousta and many more were totally destroyed and the inhabitants were scattered towards every direction: Vienna, Budapest, Belgrad, Boukourest, Thessaloniki, Veria, Naousa, Serres, Philippoupoli, Konstantinopolis etc. Migrația vlahilor in sec 18 si 19, zici ? Mă, voi v-ați făcut un scop in viață să aruncați cu căcat pe steag ? mamaligaluiipse, on 18th May 2010, 01:15, said: Dar ca sa ajunga in Severin trebuia sa plece de undeva, de la sud de Dunare. Io zic s a nu fi intr-atat de stupid incat sa nu pricepi ca Bogdan este doar un conducator militar, care se inscauneaza peste cnezatele din Moldova. |
#7293
Posted 18 May 2010 - 20:20
ego_zenovius, on 18th May 2010, 21:00, said: esti sigur ca nu e invers? E vorba de numele in sine, dar si de modul cum se transforma el in rostirea romaneasca. Am scris ca sa priceapa Fanulis... Cat despre numele in sine, greu de tradus mot-a-mot. Ar fi ceva de genul "Rotunda de Mures". ---- Sau poate ca nu.... |
#7294
Posted 18 May 2010 - 22:51
Îmi scăpase câte ceva.
Quote Insistența ta e ridicolă. Am citat deja din argumente (am dat un link, de fapt), am citat concluziile lui exprimate de el dar și rezumate de alții. Mai mult nu meriți. Citez ce vreau eu să subliniez, nu fac acte gratuite pentru toți inculții dornici să arunce cu scârnăvii în ce nu înțeleg. Deja te-ai dat de gol - doar un om fatalmente imbecil poate afirma că un autor nu are nimic de spus fără să citească ce a scris respectivul. Nu este nevoie să mănânc toată porția ca să-mi dau seama că mâncarea e stricată. În cazul lui Horedt e de ajuns să-i citesc concluzia în coadă de pește pentru a înțelege că nu există nicio demonstrație. Ar fi bine să nu mai folosești termeni așa de pretențioși pentru intelectul tău fragil. 'Cumani negri' este prin definiție un etnonim, este numele dat unei populații (de niște cronicari, așa cum sunt aproape toate numele din lista ta) Cumanii albi, cumanii negri Stau triști în parcul solitar Decor de doliu funerar ... Cumanii albi, cumanii negri. În parc regretele plâng iar ... Cu haine albe, haine negre O cumancă cu glas amar Străbate parcul secular ... Cu haine albe, haine negre ... În parc fantomele apar ... Și cumănci albe, cumănci negre; Cumanii albi, cumanii negri; Și haine albe, haine negre, Decor de doliu funerar ... Ești aievea? În limbile scandinave vechi (Old Norse) nu era nicio rună pentru ö Sigur că e vorba de limbile scandinave vechi, crede cineva că limbile scandinave noi ar folosi rune? [ http://www.arild-hauge.com/arild-hauge/ru-rune-novgorod2-1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Zero: doar un cretin oropsit de soartă își poate închipui că după două zile de frecat gugălul înțelege mai bine o limbă veche decât lingviștii de profesie Autodescriere? Unu: adjectivele (dacă nu-s citate fragmente de text unde apar deja flexionate) se citează la nominativ, masculin, singular (când există), deci blár, nu bláttIa-i de urechi: http://books.google....Y...p;q&f=false Trei: habar n-ai ce e aia transliterare. Textul a fost transliterat din alfabet runic în alfabet latin, în rest este o corecție (vezi patru) și traduceri, adică trecerea textului dintr-un dialect în altul sau chiar în altă limbă (engleză). Deci textul a fost tradus din dialectul din Gotland (Old Gutnish) într-un dialect vestic (Old West Norse). De altfel cuvântul transliterat este blakumen (cu un singur n!), deja "nn" este o corecție (vezi patru) 1. Probabil tu îți închipui că nu se poate face transliterare între Old West Norse și Old Gutnish. 2. Textul nu a fost tradus din Old Gutnish în Old West Norse, de fapt a fost transliterată înscripția în latină, apoi pare a fi transcrisă în Old Gutnish și Old West Norse ca în cazul inscripției de mai jos: http://www.spiritus-...nscription.html Aberezi crâncen. În limbile scandinave vechi singularul de la om nu era mann ci maðr. Cu pluralul menn, iar manna este genitiv plural (al oamenilor). Avem Norðmenn și Norðmanna land, Austmenn și Austmanna land, Asiemenn și Asiamanna tunga. Și? Unde dovedește asta că ar fi posibil un plural bla-kumenn pornind de la un ipotetic bla-kumann? . -kumannaland (și de la el -kumenn) se pot forma din cuman prin etimologie populară ( Chartreuse > charterhouse, sam-blind > sand-blind, etc), fiind posibil astfel ca vorbitorii varegi să găsească în silaba -man un cuvânt de-al lor pe care să-l decline și să-l integreze în limbă (IMG:http://forum.softpedia.com/style_emoticons/default/wink.gif) Observația cu blakumaðr nu numai că nu a schimbat nimic dar odată cu ea ți-ai ruinat și șansele de a putea susține un caz de etimologie populară. Altă aberație. Primo, blaku nu există. Secundo, blaku > blöku ? Fugi de aici cu cercul! Latinescul blaci a fost înțeles de francezi ca blasi... Numai în Gesta Hungarorum avem parte de trei forme diferite: blachi, blasi și blaci, așa că toate opintelile tale care vor să ne dea de înțeles că în cazul etnonimelor am avea de-a face cu reguli stricte, nu-și au rostul. Și deși te-ai străduit, tot o treabă de amator ți-a ieșit, doar nu-ți închipui c-ar trebui să te credem pe cuvânt. Edited by C988, 18 May 2010 - 22:53. |
#7295
Posted 19 May 2010 - 00:20
C988, on 18th May 2010, 23:51, said: Îmi scăpase câte ceva. Quote Nu este nevoie să mănânc toată porția ca să-mi dau seama că mâncarea e stricată. În cazul lui Horedt e de ajuns să-i citesc concluzia în coadă de pește pentru a înțelege că nu există nicio demonstrație. Demonstrația există, doar că tu n-ai habar de ea pentru că nu e (ușor) accesibilă prin gugăl. Asta e, tu primești lături, nu mărgăritare. Quote Și cumănci albe, cumănci negre; Cumanii albi, cumanii negri; Și haine albe, haine negre, Decor de doliu funerar ... Quote Sigur că e vorba de limbile scandinave vechi, crede cineva că limbile scandinave noi ar folosi rune? Quote Autodescriere? Quote Secolul al XIX-lea, prostane. Lasă gugălitul, eu vorbesc totuși de standardele de acum. Quote 1. Probabil tu îți închipui că nu se poate face transliterare între Old West Norse și Old Gutnish. Quote 2. Textul nu a fost tradus din Old Gutnish în Old West Norse, de fapt a fost transliterată înscripția în latină, apoi pare a fi transcrisă în Old Gutnish și Old West Norse ca în cazul inscripției de mai jos: Quote Și? Unde dovedește asta că ar fi posibil un plural bla-kumenn pornind de la un ipotetic bla-kumann? [...] Observația cu blakumaðr nu numai că nu a schimbat nimic dar odată cu ea ți-ai ruinat și șansele de a putea susține un caz de etimologie populară. Quote Numai în Gesta Hungarorum avem parte de trei forme diferite: blachi, blasi și blaci, așa că toate opintelile tale care vor să ne dea de înțeles că în cazul etnonimelor am avea de-a face cu reguli stricte, nu-și au rostul. Și deși te-ai străduit, tot o treabă de amator ți-a ieșit, doar nu-ți închipui c-ar trebui să te credem pe cuvânt. Apropo, blachi poate fi și transliterarea unui grecesc βλαχοι Edited by Boethius, 19 May 2010 - 00:21. |
#7296
Posted 19 May 2010 - 13:22
Încă mai îndrăznești să deschizi pliscul, alienatule?
Dar n-o să-mi mai pierd timpul să lovesc într-un om căzut. |
#7297
Posted 19 May 2010 - 13:55
O singura observatie: Daca mai vad discutii despre Photoshop aici, cativa useri vor lua o pauza pentru a avea timp de el.
|
#7298
Posted 19 May 2010 - 14:59
Pentru ca a fost candva o discutie despre "lainizarea" fortata a limbii române incepand cu sec. 18, anume introducerea de neologisme din franceza si italiana care au impins in arhaic cuvinele de origine slava si nu numai.
As aduce in atentie 3 cuvinte mostenite in romaneste din latina, care arata ca si cuvinte de origine latina au devenit arhaisme: VÂRTÓS, -OÁSĂ, vârtoși, -oase, adj., adv. I. Adj. 1. Puternic, voinic, viguros, robust. 2. Tare, des, îndesat, solid, dur, dens, compact. ♦ (În expr.) Vârtos la cap = dârz, încăpățânat, îndărătnic. ♦ (Despre vinuri) Care are o concentrație mare de alcool; tare. II. Adv. 1. Cu putere, cu forță, cu tărie, zdravăn. 2. (La comparativ) Mai ales, mai cu seamă, mai mult, cu atât mai mult. – Lat. virtuosus (< virtus, -utis). Acum avem Virtuos, importat probabil din franceya, dar cu alta semnificatie - legata de virtutile, de calitatile cuiva. VÂRTÚTE, vârtuți, s.f. (Înv. și arh.) 1. Putere, tărie, vigoare. ♢ Expr. Om în vârtute = om în putere. A fi tare de vârtute, dar slab de minte = a fi puternic, dar prost. 2. Bărbăție, curaj, vrednicie (războinică). 3. Proprietate, însușire, calitate. – Lat. virtus, -utis. Tot asa, cu dublura de import Virtute, cu sensul etic amintit mai sus. vînă (víne), s.f. – 1. Vas sangvin. – 2. Filon, zăcămînt. – 2. Nervură. – 4. Tendon. – 5. Mușchi, pulpă. – 6. (Arg.) Penis. – Mr., megl. vină, istr. virê. Lat. vēna (Pușcariu 1888; REW 9185), cf. vegl. vaina, it., prov., cat., sp. vena, fr. veine, port. veia. – Der. vînar, s.n. (curea de ham sau de șa); vînare, s.f. (cordon de păr de capră, cu care se leagă ițarii pe pulpă), în Trans.; vînos, adj. (puternic, robust); Acum cuvantul Vena luat din franceza desemneaza numai vasul de sange dar inainte - cel putin din experienta mea - sensul principal era acela de Nervură, de unde senurile de tendon, fibra musculara dar si vas de singe. Aceste exemple creeaza chiar confuzii pentru românul contemporan, care datorita asemanarii marcante tinde sa asocieze interpreteze cuvantul mostenit conform intelesului celui importat. |
#7299
Posted 19 May 2010 - 17:42
Pallavicini, on 18th May 2010, 19:25, said: Oras vine din magh. város. Zici: conform caror norme de transformare lingvistica, város devine oras... Pai sa-ti explice nenea: uaras/uoras/oras Uite, de exemplu, cum devine numele Ujvár in romaneste Uioara.... Sau cum numele orasului Marosorbó/Orbau, devine Oarba de Mures ( fara legatura cu cuvantul "orb" din romaneste). Nu explici: conform caror legi fonetice varos se transforma in oras! uivar -> uioara nu explica evolutia lui varos -> oras. daca nu vezi diferenta, v, din radacina var in uivar este precedat de prefixul ui In varos nu exista nici un prefix in fata radacinei var uivar->uioara ne spune ca var precedat de ui devine oar in romaneste. Nu e cazul lui varos. Intelegi? Iar in cazul Marosorbó/Orbau, devine Oarba de Mures avem o regula complet diferita, o -> oa, datorita asemanarii sufixului orbo din Marosorbo cu femininul cuvantului romanesc orb (orbau -> oarba). cum vezi n-ai demonstrat nimic. Pallavicini, on 18th May 2010, 19:25, said: Poti sa-ti bati gura (muo ) pana maine, repetand ciudatenia aia cu "oros/munte" devenit in mintea ta, "oros/cetate", - tot degeaba. Fanulis al nostru, cum e cu treaba aia: De unde si cum a aparut in maghiara forma vár/város... Am repetat-o de mii de ori, cuvantul greces oros face parte dintr-o familie de cuvinte intalnite in Balcani precum Bessapara care apare si in forma Bessapora unde para/pora inseamna oras, adica localitate, care in greaca se intalneste in cuvantul chora ce in latina suna regio, care denota o structura administrativa din vremea lui Iustinian, a unei localitati centrale, aparata cu ziduri din piatra, inconjurata de sate. Este exact structura de localitati ce se generalizeaza dupa invaziile avare si slave care vor distruge localitatile din campie in jurul anului 615 cam peste tot in Balcani, motiv ca populatia latinofona se retrage in munti, in oros, unde vor forma aceasta existenta in orase (civitas/cetati inconjurate de fossatum/sate). Caci nu degeaba se pastreaza in limba romana amintirea acelui moment istoric: civitas/cetate, fossatum/sat, pavimentum/pamant si bineinteles oras. Iar originea lui varos nu este maghiara, originea sa provine din acelasi cuvant care a generat varda/garda si care are semnificatia de turn de urmarire, turn de transmis mesaje, precum in Balcani exista cateva piscuri denumite Varda care au semnificatia asta: varf de munte de unde se transmite mesagii. Exact cum calul roman care transmitea mesaje se numea veredus/veredaria. Motiv ca avem numele pentru raul care facea legatura dintre Marea Egee si Dunare (prin Morava) Vardar. Edited by enafmusa, 19 May 2010 - 17:48. |
#7300
Posted 19 May 2010 - 17:52
Fane, fane! Tu crezi ca eu bat tastatura degeaba? Ti-am dat pauza, ramai pe tusa!
|
|
#7301
Posted 19 May 2010 - 17:52
#7302
Posted 19 May 2010 - 17:53
Daca oras vine de la varos, de unde vine cuvantul orasean? Adica ce a fost intai oul sau gaina?
|
#7303
Posted 19 May 2010 - 18:14
Morosanul, on 19th May 2010, 15:59, said: Pentru ca a fost candva o discutie despre "lainizarea" fortata a limbii române incepand cu sec. 18, anume introducerea de neologisme din franceza si italiana care au impins in arhaic cuvinele de origine slava si nu numai. As aduce in atentie 3 cuvinte mostenite in romaneste din latina, care arata ca si cuvinte de origine latina au devenit arhaisme: ... tot din categoria asta este si arhaismul spată cu sensul de arma alba lunga cu doua taisuri. http://dexonline.ro/definitie/spata ... III. (Înv.) Sabie cu lamă lungă, dreaptă și lată, cu două tăișuri. – Lat. spatha. spată a data spătar - purtatorul spatei domnesti si un soi de ministru al apararii, cum am zice azi. spată a fost inlocuit in sec.19 de spadă, imprumutat din italiana dar evoluat acolo tot din latinescul spatha http://dexonline.ro/...efinitie/spadÄ ceva asemanator in cazul lui a (se) cumineca (legat de impartasanie, euharistie) care e dublat de un neologism - a comunica - avand alt sens dar aceeasi origine. Morosanul, on 19th May 2010, 15:59, said: Acum cuvantul Vena luat din franceza desemneaza numai vasul de sange dar inainte - cel putin din experienta mea - sensul principal era acela de Nervură, de unde senurile de tendon, fibra musculara dar si vas de singe. |
#7304
Posted 19 May 2010 - 18:38
Asadar,pana la urma,romanii sunt sau nu sunt (si) latini?
|
#7305
Posted 19 May 2010 - 19:42
Morosanul, on 19th May 2010, 15:59, said: Pentru ca a fost candva o discutie despre "lainizarea" fortata a limbii române incepand cu sec. 18, anume introducerea de neologisme din franceza si italiana care au impins in arhaic cuvinele de origine slava si nu numai. As aduce in atentie 3 cuvinte mostenite in romaneste din latina, care arata ca si cuvinte de origine latina au devenit arhaisme: Cele două situații nu sînt deloc identice, deși rezultatul este același, transformarea unor cuvinte în arhaisme. Cuvintele de origine slavă au fost "arhaizate" în mod voit prin evitarea folosirii lor în cărți, manuale, ziare etc. Nu trebuie uitat că August Treboniu Laurian a fost cel care a inventat "apartheidul" lexical, el alcătuind un dicționar în care cuvintele românești de origine neromanică erau trecute separat într-o anexă, fiind sortite eliminării din limbă. Bineînțeles că extremismul ăsta manifestat brutal a făcut ca dicționarul respectiv să ajungă la coșul de gunoi al limbii române. Însă eliminarea cuvintelor neromanice (slave în principal) a continuat într-un mod mai subtil, prin nefolosirea lor voită de către elitele culturale, care controlau procesul de educație a maselor. În cazul cuvintelor de origine latină nu s-a procedat la eliminarea voită, ci o parte din ele au devenit arhaisme în mod natural, prin înlocuirea cu cuvinte mai noi, tot de origine romanică. Mai nou a apărut și arhaizarea prin înlocuirea cu cuvinte de origine germanică, din engleză. Dar cuvintele de origine latină n-au fost niciodate arhaizate în mod artificial, precum a fost cazul cu cele de origine slavă. Sandu_Ionescu, on 19th May 2010, 19:38, said: Asadar,pana la urma,romanii sunt sau nu sunt (si) latini? Din punct de vedere genetic românii nu sînt latini, adică nu sînt de origine italică. Coloniștii aduși de romani nu erau din Italia, ci din provinciile romane situate în sudul Dunării (Tracia, Iliria etc.), Asia Mică, Orientul Mijlociu, Africa de Nord etc. Armata romană din perioada cît a existat colonizare în Dacia nu mai era formată majoritar din italici, care reprezentau cel mult 10% din totalul trupelor. Iar din punct de vedere cultural, "latinitatea", dacă o vedea-o cineva pe undeva, a fost inventată în secolul 19 de Școala Ardeleană și adepții ei. Interesul românilor obișnuiți pentru latinitate este sublim, dar lipsește cu desăvîrșire. Aproape nimeni din România nu e interesat de istoria și civilizația Imperiului Roman. Practic în afară de limbă (relatinizată puternic în secolul 19), legătura românilor cu latinitatea este inexistentă. Edited by jders, 19 May 2010 - 19:43. |
|
#7306
Posted 19 May 2010 - 20:18
Phanes, iar ti-ai luat un binemeritat BAN?
Hmmm... si tocmai cand voiam sa-mi continui exemplele, cu toate ca se vede clar ca nu VREI sa intelegi regulile acelea fonetice care au dus la pronuntia cuvantului "oras" din mag . "vár/város". Hai sa-ti explic si mai "mura-in-gura", asa pentru tine: Sa luam exemplul numelui "Chioar" (Cetatea Chioarului"), da? Vine de la Kővár (scris intr-un cuvant, unde Kő = Piatra si Vár = Cetate ) adica "Cetatea de Piatra". Intelegi acum mecanismul simplu prin care Kővár devine Chioar si Város devine Oras? Sunt destule exemple de acest fel, inclusiv numele Țara Oașului / Oaș, - in magh . Avas ( se citeste Ovoș), sau localitatea ORASU NOU / AVASÚJVÁROS. Iti dai seama acum foarte bine cum "devine cazu' ", Phanes nene.... Edited by Pallavicini, 19 May 2010 - 20:18. |
#7307
Posted 19 May 2010 - 21:21
Pallavicini, on 19th May 2010, 21:18, said: Phanes, iar ti-ai luat un binemeritat BAN? Hmmm... si tocmai cand voiam sa-mi continui exemplele, cu toate ca se vede clar ca nu VREI sa intelegi regulile acelea fonetice care au dus la pronuntia cuvantului "oras" din mag . "vár/város". Hai sa-ti explic si mai "mura-in-gura", asa pentru tine: Sa luam exemplul numelui "Chioar" (Cetatea Chioarului"), da? Vine de la Kővár (scris intr-un cuvant, unde Kő = Piatra si Vár = Cetate ) adica "Cetatea de Piatra". Intelegi acum mecanismul simplu prin care Kővár devine Chioar si Város devine Oras? Sunt destule exemple de acest fel, inclusiv numele Țara Oașului / Oaș, - in magh . Avas ( se citeste Ovoș), sau localitatea ORASU NOU / AVASÚJVÁROS. Iti dai seama acum foarte bine cum "devine cazu' ", Phanes nene.... KO-VAR--------------->CHI-OAR --------------->chi + OAR-ash/ osh adica ... OAROSh /OARASh (unde "o" trece in "uo"). enafmusa, on 19th May 2010, 18:42, said: e clar ca nu explici nimic. Nu explici: conform caror legi fonetice varos se transforma in oras! uivar -> uioara nu explica evolutia lui varos -> oras. daca nu vezi diferenta, v, din radacina var in uivar este precedat de prefixul ui In varos nu exista nici un prefix in fata radacinei var uivar->uioara ne spune ca var precedat de ui devine oar in romaneste. Nu e cazul lui varos. Intelegi? Iar in cazul Marosorbó/Orbau, devine Oarba de Mures avem o regula complet diferita, o -> oa, datorita asemanarii sufixului orbo din Marosorbo cu femininul cuvantului romanesc orb (orbau -> oarba). cum vezi n-ai demonstrat nimic. e clar ca nu intelegi nimic. Am repetat-o de mii de ori, cuvantul greces oros face parte dintr-o familie de cuvinte intalnite in Balcani precum Bessapara care apare si in forma Bessapora unde para/pora inseamna oras, adica localitate, care in greaca se intalneste in cuvantul chora ce in latina suna regio, care denota o structura administrativa din vremea lui Iustinian, a unei localitati centrale, aparata cu ziduri din piatra, inconjurata de sate. Este exact structura de localitati ce se generalizeaza dupa invaziile avare si slave care vor distruge localitatile din campie in jurul anului 615 cam peste tot in Balcani, motiv ca populatia latinofona se retrage in munti, in oros, unde vor forma aceasta existenta in orase (civitas/cetati inconjurate de fossatum/sate). Caci nu degeaba se pastreaza in limba romana amintirea acelui moment istoric: civitas/cetate, fossatum/sat, pavimentum/pamant si bineinteles oras. Iar originea lui varos nu este maghiara, originea sa provine din acelasi cuvant care a generat varda/garda si care are semnificatia de turn de urmarire, turn de transmis mesaje, precum in Balcani exista cateva piscuri denumite Varda care au semnificatia asta: varf de munte de unde se transmite mesagii. Exact cum calul roman care transmitea mesaje se numea veredus/veredaria. Motiv ca avem numele pentru raul care facea legatura dintre Marea Egee si Dunare (prin Morava) Vardar. UI-var = Orasul Nou (vezi si UNG-VAR). "UI" nu are treaba cu termenul oras, la fel de bine poate fi NAGY-VAR (orasul mare). Cat priveste "GARDA /VARDA", acestea nu au treaba cu "ORAS" decat ca semantica dezvoltata-atasata: 1.) GRAD (impartire) /GARD /C^RD /GARDA /vardisti ------------>IMPARTIRE, imprejmuire =ORAS; 2.) PLURI (mult, multiplu) /POLIS 3.) OROS (munte, crestere, mult) 4.) PARA /apara (APA ..., ori "loc aparat") 5.) ...BURG vs TURG 6.) T^RG 7.) CIVITATEM /CETATE (CITA, ciata, CENTA) |
#7308
Posted 19 May 2010 - 22:44
Pallavicini, on 19th May 2010, 20:18, said: Sa luam exemplul numelui "Chioar" (Cetatea Chioarului"), da? Vine de la Kővár (scris intr-un cuvant, unde Kő = Piatra si Vár = Cetate ) adica "Cetatea de Piatra". Intelegi acum mecanismul simplu prin care Kővár devine Chioar si Város devine Oras? Uj = nou vár = inaltime Kővár inseamna piatra Kő inseamna piatra Ceea ce mie imi spune ca ungurescul vár care initial se pronunta oura insemna inaltime, ca si in grecescu oros. De altfel ungurescu Váralmas da Almas. Várfalva da Moldovenesti Ujváros da Noistat Sárvár da Saula Páva da Pava Nagyvárad da Oradea - care in textul latin din 1113 apare sub forma Varadinum Nagybárod da Borod Marusujvar da Ocna Muresului Malomviz-Kolcvár da Raul de Mori Magyarvalco da Valeni Kiikolovár de Cetatea de Balta Kolozsvár da Cluj Gyulafehervár da Alba Iulia Firtosváralja da Firtosu Fugyivásárhely da Osorhei Gidofalva da Ghidfalau Gogánváralja da Goganvarolea Des-Ovár da Dej Arad da Arad din turcul Varad Segesvár da Sighisoara Miklosvár da Miclosoara Kozárvár da Cuzdrioara Foldvár da Feldioara Ce observ mai sus este ca in cateva situatii sufixul vár da oara In rest avem fenomene intersante precum Váralmas --> Almas. Cel mai intersant este Des-Ovár --> Dej Iar faptul ca Oradea apare sub forma de Varadinum la 1113 este un subiect misto de discutie. cert este ca in Balcani varos se pronunta cum se scrie si nu da nicaieri oras. Iar cercetand evolutia ungurescului Vár care cica se pronunta oar si insemna inaltime din care evolueza intr-un var (expresia fonetica romaneasca) care ar insemna cetate e o cale lunga care demonstreaza de altfel ca limba maghiara nu avea notiunea de oras cum apare ea la romani, o notiune ce inseamna o organizare administrativa a unei cetati inconjurate de sate (precum in conceptul din vremea lui Iustiniana, un regio/choros inconjurat de fossatum). Pallavicini, on 19th May 2010, 20:18, said: Sunt destule exemple de acest fel, inclusiv numele Țara Oașului / Oaș, - in magh . Avas ( se citeste Ovoș), sau localitatea ORASU NOU / AVASÚJVÁROS. Daca observi, Avas (Ovos) nu are nici o legatura cu VÁROS. Are o legatura cu AVASÚJ dar nu cu VÁROS. |
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users