Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...

Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata
 Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...
 teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN
 Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.
 

Originea românilor - partea II

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
9037 replies to this topic

#7291
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View PostPallavicini, on 18th May 2010, 20:25, said:

Sau cum numele orasului Marosorbó/Orbau, devine Oarba de Mures ( fara legatura cu cuvantul "orb" din romaneste).
esti sigur ca nu e invers?

#7292
Marcus_Ulpius

Marcus_Ulpius

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,364
  • Înscris: 23.03.2008

View Postsedivorp, on 18th May 2010, 03:01, said:

Miscarea sarbilor spre nordul Dunarii atrage si miscarea vlahilor spre nordul Dunarii. Motiv ca avem migratii masive de vlahi dinspre Serbia/Bosnia in sec 16/17 in Banat, Ardeal, Olteania, Valahia, ba chiar Moldova.

A se vedea urmatorul citat:
During the last decade of the 16th century, around 18,000 Serbs settled in Wallachia. Several families made Buzău their home, by founding a neighbourhood known to this day by the name Serbs and located on the bank of the Buzău River.http://en.wikipedia....org/wiki/Buzău

Secolul 16-17 ? Dovada a migratiei ?

View Postsedivorp, on 18th May 2010, 03:11, said:

Inca o dovada a migrarilor vlahilor in sec. 18/19 la nord de Dunare:
In the 18th century, under specific circumstances like the fall of the empire, successive tension of pashas, Orlophika, internal conflicts, big cities of Vlahs (Armani) like Moshopoli, Nikolitsa, Linotopi, Grammousta and many more were totally destroyed and the inhabitants were scattered towards every direction: Vienna, Budapest, Belgrad, Boukourest, Thessaloniki, Veria, Naousa, Serres, Philippoupoli, Konstantinopolis etc.
Auzi mă țâcă, io am auzit multe prostii, dar ca astea, mai rar.

Migrația vlahilor in sec 18 si 19, zici ?

Mă, voi v-ați făcut un scop in viață să aruncați cu căcat pe steag ?


View Postmamaligaluiipse, on 18th May 2010, 01:15, said:

Dar ca sa ajunga in Severin trebuia sa plece de undeva, de la sud de Dunare.
Si ce importanta are de unde venea ? Asta era problema ? Creierii tai nu pricep ce inseamna intemeierea in istoriografie ?

Io zic s a nu fi intr-atat de stupid incat sa nu pricepi ca Bogdan este doar un conducator militar, care se inscauneaza peste cnezatele din Moldova.

#7293
Pallavicini

Pallavicini

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 1,629
  • Înscris: 13.02.2010

View Postego_zenovius, on 18th May 2010, 21:00, said:

esti sigur ca nu e invers?

E vorba de numele in sine, dar si de modul cum se transforma el in rostirea romaneasca. Am scris ca sa priceapa Fanulis...
Cat despre numele in sine, greu de tradus mot-a-mot. Ar fi ceva de genul "Rotunda de Mures".
:naughty:
----
Sau poate ca nu.... :rolleyes:

#7294
C988

C988

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 609
  • Înscris: 10.12.2008
Îmi scăpase câte ceva.

Quote

Insistența ta e ridicolă. Am citat deja din argumente (am dat un link, de fapt), am citat concluziile lui exprimate de el dar și rezumate de alții.

Mai mult nu meriți. Citez ce vreau eu să subliniez, nu fac acte gratuite pentru toți inculții dornici să arunce cu scârnăvii în ce nu înțeleg. Deja te-ai dat de gol - doar un om fatalmente imbecil poate afirma că un autor nu are nimic de spus fără să citească ce a scris respectivul.

Nu este nevoie să mănânc toată porția ca să-mi dau seama că mâncarea e stricată. În cazul lui Horedt e de ajuns să-i citesc concluzia în coadă de pește pentru a înțelege că nu există nicio demonstrație.

Ar fi bine să nu mai folosești termeni așa de pretențioși pentru intelectul tău fragil.

'Cumani negri' este prin definiție un etnonim, este numele dat unei populații (de niște cronicari, așa cum sunt aproape toate numele din lista ta)

Cumanii albi, cumanii negri
Stau triști în parcul solitar
Decor de doliu funerar ...
Cumanii albi, cumanii negri.

În parc regretele plâng iar ...

Cu haine albe, haine negre
O cumancă cu glas amar
Străbate parcul secular ...
Cu haine albe, haine negre ...

În parc fantomele apar ...

Și cumănci albe, cumănci negre;
Cumanii albi, cumanii negri;
Și haine albe, haine negre,
Decor de doliu funerar ...

Ești aievea? În limbile scandinave vechi (Old Norse) nu era nicio rună pentru ö

Sigur că e vorba de limbile scandinave vechi, crede cineva că limbile scandinave noi ar folosi rune?

[ http://www.arild-hauge.com/arild-hauge/ru-rune-novgorod2-1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Zero: doar un cretin oropsit de soartă își poate închipui că după două zile de frecat gugălul înțelege mai bine o limbă veche decât lingviștii de profesie

Autodescriere?

Unu: adjectivele (dacă nu-s citate fragmente de text unde apar deja flexionate) se citează la nominativ, masculin, singular (când există), deci blár, nu blátt
Ia-i  de urechi:

http://books.google....Y...p;q&f=false

Trei: habar n-ai ce e aia transliterare. Textul a fost transliterat din alfabet runic în alfabet latin, în rest este o corecție (vezi patru) și traduceri, adică trecerea textului dintr-un dialect în altul sau chiar în altă limbă (engleză). Deci textul a fost tradus din dialectul din Gotland (Old Gutnish) într-un dialect vestic (Old West Norse). De altfel cuvântul transliterat este blakumen (cu un singur n!), deja "nn" este o corecție (vezi patru)

1. Probabil tu îți închipui că nu se poate face transliterare între Old West Norse și Old Gutnish.

2. Textul nu a fost tradus din Old Gutnish în Old West Norse, de fapt a fost transliterată înscripția în latină, apoi pare a fi transcrisă în Old Gutnish și Old West Norse ca în cazul inscripției de mai jos:

http://www.spiritus-...nscription.html

Aberezi crâncen. 

În limbile scandinave vechi singularul de la om nu era mann ci maðr. Cu pluralul menn, iar manna este genitiv plural (al oamenilor). Avem Norðmenn și Norðmanna land, Austmenn și Austmanna land, Asiemenn și Asiamanna tunga.

Și? Unde dovedește asta că ar fi posibil un plural bla-kumenn pornind de la un ipotetic bla-kumann?
.
-kumannaland (și de la el -kumenn) se pot forma din cuman prin etimologie populară ( Chartreuse > charterhouse, sam-blind > sand-blind, etc), fiind posibil astfel ca vorbitorii varegi să găsească în silaba -man un cuvânt de-al lor pe care să-l decline și să-l integreze în limbă (IMG:http://forum.softpedia.com/style_emoticons/default/wink.gif)

Observația cu blakumaðr nu numai că nu a schimbat nimic dar odată cu ea ți-ai ruinat și șansele de a putea susține un caz de etimologie populară.

Altă aberație.

Primo, blaku nu există. Secundo, blaku > blöku ? Fugi de aici cu cercul!

Latinescul blaci a fost înțeles de francezi ca blasi...

Numai în Gesta Hungarorum avem parte de trei forme diferite: blachi, blasi și blaci, așa că toate opintelile tale care vor să ne dea de înțeles că în cazul etnonimelor am avea de-a face cu reguli stricte, nu-și au rostul. Și deși te-ai străduit, tot o treabă de amator ți-a ieșit, doar nu-ți închipui c-ar trebui să te credem pe cuvânt.

Edited by C988, 18 May 2010 - 22:53.


#7295
Boethius

Boethius

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 631
  • Înscris: 09.01.2006

View PostC988, on 18th May 2010, 23:51, said:

Îmi scăpase câte ceva.
În traducere: abia acum ai găsit pe gugăl

Quote

Nu este nevoie să mănânc toată porția ca să-mi dau seama că mâncarea e stricată. În cazul lui Horedt e de ajuns să-i citesc concluzia în coadă de pește pentru a înțelege că nu există nicio demonstrație.
Un vierme devorează orice.

Demonstrația există, doar că tu n-ai habar de ea pentru că nu e (ușor) accesibilă prin gugăl. Asta e, tu primești lături, nu mărgăritare.

Quote

Și cumănci albe, cumănci negre;
Cumanii albi, cumanii negri;
Și haine albe, haine negre,
Decor de doliu funerar ...
Delirezi?  :thumbup:

Quote

Sigur că e vorba de limbile scandinave vechi, crede cineva că limbile scandinave noi ar folosi rune?
Runa a apărut prin secolele XII-XIII-lea  (după cum se poate afla chiar la Omniglot) :deadtongue: În inscripția aia de la Novgorod nu se vede nicio rună clară pentru ö, chiar pagina respectivă precizează "The sign #12 might be the Ö-rune" ... or might be not  :naughty:

Quote

Autodescriere?
Nu, dobi, e vorba de un oarecare C988 care protestează-n ignoranța lui desăvârșită împotriva "traducerii" "pe care au fătat-o mințile celor de la Uppsala" :thumbdown:

Quote

Secolul al XIX-lea, prostane. Lasă gugălitul, eu vorbesc totuși de standardele de acum.

Quote

1. Probabil tu îți închipui că nu se poate face transliterare între Old West Norse și Old Gutnish.
Evident, nu se poate, cel puțin nu între două texte scrise cu același alfabet.

Quote

2. Textul nu a fost tradus din Old Gutnish în Old West Norse, de fapt a fost transliterată înscripția în latină, apoi pare a fi transcrisă în Old Gutnish și Old West Norse ca în cazul inscripției de mai jos:
Aberezi cumplit. Nu este nicio latină :ciocan: Transliterarea s-a făcut din alfabet runic în alfabet latin, iar textul a fost tradus din Old Gutnish în Old West Norse.

Quote

Și? Unde dovedește asta că ar fi posibil un plural bla-kumenn pornind de la un ipotetic bla-kumann?

[...]

Observația cu blakumaðr nu numai că nu a schimbat nimic dar odată cu ea ți-ai ruinat și șansele de a putea susține un caz de etimologie populară.
Așa cum ți s-a explicat etimologia populară pornește de la kumannaland. Dar prin asta nu se anulează ignoranța ta absolută care pretinde că singularul de la -menn este -mann :ciocan:

Quote

Numai în Gesta Hungarorum avem parte de trei forme diferite: blachi, blasi și blaci, așa că toate opintelile tale care vor să ne dea de înțeles că în cazul etnonimelor am avea de-a face cu reguli stricte, nu-și au rostul. Și deși te-ai străduit, tot o treabă de amator ți-a ieșit, doar nu-ți închipui c-ar trebui să te credem pe cuvânt.
Nu trebuie să mă crezi pe cuvânt, netotule, trebuie să studiezi și să știi. Notarul anonim a compilat mai multe izvoare, de aceea sunt mai multe forme.

Apropo, blachi poate fi și transliterarea unui grecesc βλαχοι ;)

Edited by Boethius, 19 May 2010 - 00:21.


#7296
C988

C988

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 609
  • Înscris: 10.12.2008
Încă mai îndrăznești să deschizi pliscul, alienatule?

Dar n-o să-mi mai pierd timpul să lovesc într-un om căzut.

#7297
alalaltu

alalaltu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,837
  • Înscris: 30.10.2006
O singura observatie: Daca mai vad discutii despre Photoshop aici, cativa useri vor lua o pauza pentru a avea timp de el.

#7298
Morosanul

Morosanul

    Haiduc

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,043
  • Înscris: 12.12.2006
Pentru ca a fost candva o discutie despre "lainizarea" fortata a limbii române incepand cu sec. 18, anume introducerea de neologisme din franceza si italiana care au impins in arhaic cuvinele de origine slava si nu numai.
As aduce in atentie 3 cuvinte mostenite in romaneste din latina, care arata ca si cuvinte de origine latina au devenit arhaisme:


VÂRTÓS, -OÁSĂ, vârtoși, -oase, adj., adv. I.  Adj. 1. Puternic, voinic, viguros, robust. 2. Tare, des, îndesat, solid, dur, dens, compact. ♦ (În expr.) Vârtos la cap = dârz, încăpățânat, îndărătnic. ♦ (Despre vinuri) Care are o concentrație mare de alcool; tare. II. Adv. 1. Cu putere, cu forță, cu tărie, zdravăn. 2. (La comparativ) Mai ales, mai cu seamă, mai mult, cu atât mai mult. – Lat. virtuosus (< virtus, -utis).  

Acum avem Virtuos, importat probabil din franceya, dar cu alta semnificatie - legata de virtutile, de calitatile cuiva.


VÂRTÚTE, vârtuți, s.f. (Înv. și arh.) 1. Putere, tărie, vigoare. ♢ Expr. Om în vârtute = om în putere. A fi tare de vârtute, dar slab de minte = a fi puternic, dar prost. 2.  Bărbăție, curaj, vrednicie (războinică). 3. Proprietate, însușire, calitate. – Lat. virtus, -utis.  

Tot asa, cu dublura de import Virtute, cu sensul etic amintit mai sus.


vînă (víne), s.f. – 1. Vas sangvin. – 2. Filon, zăcămînt. – 2. Nervură. – 4. Tendon. – 5. Mușchi, pulpă. – 6. (Arg.) Penis. – Mr., megl. vină, istr. virê. Lat. vēna  (Pușcariu 1888; REW 9185), cf. vegl. vaina, it., prov., cat., sp. vena, fr. veine, port. veia. – Der. vînar,  s.n. (curea de ham sau de șa); vînare, s.f. (cordon de păr de capră, cu care se leagă ițarii pe pulpă), în Trans.; vînos, adj. (puternic, robust);

Acum cuvantul Vena luat din franceza desemneaza numai vasul de sange dar inainte - cel putin din experienta mea - sensul principal era acela de Nervură, de unde senurile de tendon, fibra musculara dar si vas de singe.


Aceste exemple creeaza chiar confuzii pentru românul contemporan, care datorita asemanarii marcante tinde sa asocieze interpreteze cuvantul mostenit conform intelesului celui importat.

#7299
enafmusa

enafmusa

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 3
  • Înscris: 19.05.2010

View PostPallavicini, on 18th May 2010, 19:25, said:

Oras vine din magh. város.
Zici: conform caror norme de transformare lingvistica, város devine oras...
Pai sa-ti explice nenea:
uaras/uoras/oras  
Uite, de exemplu, cum devine numele Ujvár in romaneste Uioara....
Sau cum numele orasului Marosorbó/Orbau, devine Oarba de Mures ( fara legatura cu cuvantul "orb" din romaneste).
e clar ca nu explici nimic.
Nu explici: conform caror legi fonetice varos se transforma in oras!

uivar -> uioara
nu explica evolutia lui varos -> oras.

daca nu vezi diferenta, v, din radacina var  in uivar este precedat de prefixul ui
In varos nu exista nici un prefix in fata radacinei var
uivar->uioara
ne spune ca var precedat de ui devine oar in romaneste.

Nu e cazul lui varos.
Intelegi?

Iar in cazul Marosorbó/Orbau, devine Oarba de Mures avem o regula complet diferita, o -> oa, datorita asemanarii sufixului orbo din Marosorbo cu femininul cuvantului romanesc orb (orbau -> oarba).

cum vezi n-ai demonstrat nimic.

View PostPallavicini, on 18th May 2010, 19:25, said:

Poti sa-ti bati gura (muo  :naughty: ) pana maine, repetand ciudatenia aia cu "oros/munte" devenit in mintea ta, "oros/cetate", - tot degeaba.
Fanulis al nostru, cum e cu treaba aia:
De unde si cum a aparut in maghiara forma vár/város...
e clar ca nu intelegi nimic.

Am repetat-o de mii de ori, cuvantul greces oros face parte dintr-o familie de cuvinte intalnite in Balcani precum Bessapara care apare si in forma Bessapora unde para/pora inseamna oras, adica localitate, care in greaca se intalneste in cuvantul chora ce in latina suna regio, care denota o structura administrativa din vremea lui Iustinian, a unei localitati centrale, aparata cu ziduri din piatra, inconjurata de sate. Este exact structura de localitati ce se generalizeaza dupa invaziile avare si slave care vor distruge localitatile din campie in jurul anului 615 cam peste tot in Balcani, motiv ca populatia latinofona se retrage in munti, in oros, unde vor forma aceasta existenta in orase (civitas/cetati inconjurate de fossatum/sate). Caci nu degeaba se pastreaza in limba romana amintirea acelui moment istoric: civitas/cetate, fossatum/sat, pavimentum/pamant si bineinteles oras.

Iar originea lui varos nu este maghiara, originea sa provine din acelasi cuvant care a generat varda/garda si care are semnificatia de turn de urmarire, turn de transmis mesaje, precum in Balcani exista cateva piscuri denumite Varda care au semnificatia asta: varf de munte de unde se transmite mesagii. Exact cum calul roman care transmitea mesaje se numea veredus/veredaria. Motiv ca avem numele pentru raul care facea legatura dintre Marea Egee si Dunare (prin Morava) Vardar.

Edited by enafmusa, 19 May 2010 - 17:48.


#7300
alalaltu

alalaltu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,837
  • Înscris: 30.10.2006
Fane, fane! Tu crezi ca eu bat tastatura degeaba? Ti-am dat pauza, ramai pe tusa!

#7301
Pallavicini

Pallavicini

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 1,629
  • Înscris: 13.02.2010

View Postenafmusa, on 19th May 2010, 18:42, said:

Am repetat-o de mii de ori

Bine... fiule :console:

#7302
nico123

nico123

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,380
  • Înscris: 03.02.2009
Daca oras vine de la varos, de unde vine cuvantul orasean? Adica ce a fost intai oul sau gaina?

#7303
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View PostMorosanul, on 19th May 2010, 15:59, said:

Pentru ca a fost candva o discutie despre "lainizarea" fortata a limbii române incepand cu sec. 18, anume introducerea de neologisme din franceza si italiana care au impins in arhaic cuvinele de origine slava si nu numai.
As aduce in atentie 3 cuvinte mostenite in romaneste din latina, care arata ca si cuvinte de origine latina au devenit arhaisme:
...
buna observatie.
tot din categoria asta este si arhaismul spată cu sensul de arma alba lunga cu doua taisuri.
http://dexonline.ro/definitie/spata
... III. (Înv.) Sabie cu lamă lungă, dreaptă și lată, cu două tăișuri. – Lat. spatha.  
spată a data spătar - purtatorul spatei domnesti si un soi de ministru al apararii, cum am zice azi.

spată a fost inlocuit in sec.19 de spadă, imprumutat din italiana dar evoluat acolo tot din latinescul spatha
http://dexonline.ro/...efinitie/spadă

ceva asemanator in cazul lui a (se) cumineca (legat de impartasanie, euharistie) care e dublat de un neologism - a comunica - avand alt sens dar aceeasi origine.


View PostMorosanul, on 19th May 2010, 15:59, said:

Acum cuvantul Vena luat din franceza desemneaza numai vasul de sange dar inainte - cel putin din experienta mea - sensul principal era acela de Nervură, de unde senurile de tendon, fibra musculara dar si vas de singe.
sensul de "tendon" al cuvantului "vână" se vadeste in expresii precum "vână de bou" - stramosul actualului pulan, facut din tendoane de vita, pe vremea cand nu (prea) se folosea cauciucul - si "a sta pe vine", adica a sta pe tendoanele lui Achile.

#7304
Sandu_Ionescu

Sandu_Ionescu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,073
  • Înscris: 27.12.2009
Asadar,pana la urma,romanii sunt sau nu sunt (si) latini?

#7305
jders

jders

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 14
  • Înscris: 18.12.2006

View PostMorosanul, on 19th May 2010, 15:59, said:

Pentru ca a fost candva o discutie despre "lainizarea" fortata a limbii române incepand cu sec. 18, anume introducerea de neologisme din franceza si italiana care au impins in arhaic cuvinele de origine slava si nu numai.
As aduce in atentie 3 cuvinte mostenite in romaneste din latina, care arata ca si cuvinte de origine latina au devenit arhaisme:

Cele două situații nu sînt deloc identice, deși rezultatul este același, transformarea unor cuvinte în arhaisme. Cuvintele de origine slavă au fost "arhaizate" în mod voit prin evitarea folosirii lor în cărți, manuale, ziare etc. Nu trebuie uitat că August Treboniu Laurian a fost cel care a inventat "apartheidul" lexical, el alcătuind un dicționar în care cuvintele românești de origine neromanică erau trecute separat într-o anexă, fiind sortite eliminării din limbă. Bineînțeles că extremismul ăsta manifestat brutal a făcut ca dicționarul respectiv să ajungă la coșul de gunoi al limbii române. Însă eliminarea cuvintelor neromanice (slave în principal) a continuat într-un mod mai subtil, prin nefolosirea lor voită de către elitele culturale, care controlau procesul de educație a maselor. În cazul cuvintelor de origine latină nu s-a procedat la eliminarea voită, ci o parte din ele au devenit arhaisme în mod natural, prin înlocuirea cu cuvinte mai noi, tot de origine romanică. Mai nou a apărut și arhaizarea prin înlocuirea cu cuvinte de origine germanică, din engleză. Dar cuvintele de origine latină n-au fost niciodate arhaizate în mod artificial, precum a fost cazul cu cele de origine slavă.

View PostSandu_Ionescu, on 19th May 2010, 19:38, said:

Asadar,pana la urma,romanii sunt sau nu sunt (si) latini?

Din punct de vedere genetic românii nu sînt latini, adică nu sînt de origine italică. Coloniștii aduși de romani nu erau din Italia, ci din provinciile romane situate în sudul Dunării (Tracia, Iliria etc.), Asia Mică, Orientul Mijlociu, Africa de Nord etc. Armata romană din perioada cît a existat colonizare în Dacia nu mai era formată majoritar din italici, care reprezentau cel mult 10% din totalul trupelor.

Iar din punct de vedere cultural, "latinitatea", dacă o vedea-o cineva pe undeva, a fost inventată în secolul 19 de Școala Ardeleană și adepții ei. Interesul românilor obișnuiți pentru latinitate este sublim, dar lipsește cu desăvîrșire. Aproape nimeni din România nu e interesat de istoria și civilizația Imperiului Roman. Practic în afară de limbă (relatinizată puternic în secolul 19), legătura românilor cu latinitatea este inexistentă.

Edited by jders, 19 May 2010 - 19:43.


#7306
Pallavicini

Pallavicini

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 1,629
  • Înscris: 13.02.2010
Phanes, iar ti-ai luat un binemeritat BAN?
Hmmm... si tocmai cand voiam sa-mi continui exemplele, cu toate ca se vede clar ca nu VREI sa intelegi regulile acelea fonetice care au dus la pronuntia cuvantului "oras" din mag . "vár/város".
Hai sa-ti explic si mai "mura-in-gura", asa pentru tine:
Sa luam exemplul numelui "Chioar" (Cetatea Chioarului"), da? Vine de la  Kővár (scris intr-un cuvant, unde  Kő = Piatra si Vár = Cetate ) adica "Cetatea de Piatra".
Intelegi acum mecanismul simplu prin care Kővár devine Chioar si Város devine Oras?
Sunt destule exemple de acest fel, inclusiv numele  Țara Oașului / Oaș, - in magh . Avas ( se citeste Ovoș), sau localitatea ORASU NOU / AVASÚJVÁROS.
Iti dai seama acum foarte bine cum "devine cazu' ", Phanes nene.... :rolleyes:

Edited by Pallavicini, 19 May 2010 - 20:18.


#7307
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View PostPallavicini, on 19th May 2010, 21:18, said:

Phanes, iar ti-ai luat un binemeritat BAN?
Hmmm... si tocmai cand voiam sa-mi continui exemplele, cu toate ca se vede clar ca nu VREI sa intelegi regulile acelea fonetice care au dus la pronuntia cuvantului "oras" din mag . "vár/város".
Hai sa-ti explic si mai "mura-in-gura", asa pentru tine:
Sa luam exemplul numelui "Chioar" (Cetatea Chioarului"), da? Vine de la  Kővár (scris intr-un cuvant, unde  Kő = Piatra si Vár = Cetate ) adica "Cetatea de Piatra".
Intelegi acum mecanismul simplu prin care Kővár devine Chioar si Város devine Oras?
Sunt destule exemple de acest fel, inclusiv numele  Țara Oașului / Oaș, - in magh . Avas ( se citeste Ovoș), sau localitatea ORASU NOU / AVASÚJVÁROS.
Iti dai seama acum foarte bine cum "devine cazu' ", Phanes nene.... :rolleyes:

KO-VAR--------------->CHI-OAR --------------->chi + OAR-ash/ osh

adica ... OAROSh /OARASh  (unde "o" trece in "uo").


View Postenafmusa, on 19th May 2010, 18:42, said:

e clar ca nu explici nimic.
Nu explici: conform caror legi fonetice varos se transforma in oras!

uivar -> uioara
nu explica evolutia lui varos -> oras.

daca nu vezi diferenta, v, din radacina var  in uivar este precedat de prefixul ui
In varos nu exista nici un prefix in fata radacinei var
uivar->uioara
ne spune ca var precedat de ui devine oar in romaneste.

Nu e cazul lui varos.
Intelegi?

Iar in cazul Marosorbó/Orbau, devine Oarba de Mures avem o regula complet diferita, o -> oa, datorita asemanarii sufixului orbo din Marosorbo cu femininul cuvantului romanesc orb (orbau -> oarba).

cum vezi n-ai demonstrat nimic.


e clar ca nu intelegi nimic.

Am repetat-o de mii de ori, cuvantul greces oros face parte dintr-o familie de cuvinte intalnite in Balcani precum Bessapara care apare si in forma Bessapora unde para/pora inseamna oras, adica localitate, care in greaca se intalneste in cuvantul chora ce in latina suna regio, care denota o structura administrativa din vremea lui Iustinian, a unei localitati centrale, aparata cu ziduri din piatra, inconjurata de sate. Este exact structura de localitati ce se generalizeaza dupa invaziile avare si slave care vor distruge localitatile din campie in jurul anului 615 cam peste tot in Balcani, motiv ca populatia latinofona se retrage in munti, in oros, unde vor forma aceasta existenta in orase (civitas/cetati inconjurate de fossatum/sate). Caci nu degeaba se pastreaza in limba romana amintirea acelui moment istoric: civitas/cetate, fossatum/sat, pavimentum/pamant si bineinteles oras.

Iar originea lui varos nu este maghiara, originea sa provine din acelasi cuvant care a generat varda/garda si care are semnificatia de turn de urmarire, turn de transmis mesaje, precum in Balcani exista cateva piscuri denumite Varda care au semnificatia asta: varf de munte de unde se transmite mesagii. Exact cum calul roman care transmitea mesaje se numea veredus/veredaria. Motiv ca avem numele pentru raul care facea legatura dintre Marea Egee si Dunare (prin Morava) Vardar.

UI-var = Orasul Nou (vezi si UNG-VAR).

"UI" nu are treaba cu termenul oras, la fel de bine poate fi NAGY-VAR (orasul mare).

Cat priveste "GARDA /VARDA", acestea nu au treaba cu "ORAS" decat ca semantica dezvoltata-atasata:

1.) GRAD (impartire) /GARD /C^RD /GARDA /vardisti ------------>IMPARTIRE, imprejmuire =ORAS;

2.) PLURI (mult, multiplu) /POLIS

3.) OROS (munte, crestere, mult)

4.) PARA /apara (APA ..., ori "loc aparat")

5.) ...BURG vs TURG
6.) T^RG
7.) CIVITATEM /CETATE (CITA, ciata, CENTA)

#7308
soravbg

soravbg

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 11
  • Înscris: 19.05.2010

View PostPallavicini, on 19th May 2010, 20:18, said:

Sa luam exemplul numelui "Chioar" (Cetatea Chioarului"), da? Vine de la  Kővár (scris intr-un cuvant, unde  Kő = Piatra si Vár = Cetate ) adica "Cetatea de Piatra".
Intelegi acum mecanismul simplu prin care Kővár devine Chioar si Város devine Oras?
Ujvár inseamna Nou + inaltime

Uj = nou
vár = inaltime

Kővár inseamna piatra
Kő inseamna piatra

Ceea ce mie imi spune ca ungurescul vár care initial se pronunta oura insemna inaltime, ca si in grecescu oros.

De altfel ungurescu
Váralmas da Almas.
Várfalva da Moldovenesti
Ujváros da Noistat
Sárvár da Saula
Páva da Pava
Nagyvárad da Oradea - care in textul latin din 1113 apare sub forma Varadinum
Nagybárod da Borod
Marusujvar da Ocna Muresului
Malomviz-Kolcvár da Raul de Mori
Magyarvalco da Valeni
Kiikolovár de Cetatea de Balta
Kolozsvár da Cluj
Gyulafehervár da Alba Iulia
Firtosváralja da Firtosu
Fugyivásárhely da Osorhei
Gidofalva da Ghidfalau
Gogánváralja da Goganvarolea
Des-Ovár da Dej
Arad da Arad din turcul Varad

Segesvár da Sighisoara
Miklosvár da Miclosoara
Kozárvár da Cuzdrioara
Foldvár da Feldioara

Ce observ mai sus este ca in cateva situatii sufixul vár da oara
In rest avem fenomene intersante precum Váralmas --> Almas.

Cel mai intersant este Des-Ovár --> Dej
Iar faptul ca Oradea apare sub forma de Varadinum la 1113 este un subiect misto de discutie.

cert este ca in Balcani varos se pronunta cum se scrie si nu da nicaieri oras.
Iar cercetand evolutia ungurescului Vár care cica se pronunta oar si insemna inaltime din care evolueza intr-un var (expresia fonetica romaneasca) care ar insemna cetate e o cale lunga care demonstreaza de altfel ca limba maghiara nu avea notiunea de oras cum apare ea la romani, o notiune ce inseamna o organizare administrativa a unei cetati inconjurate de sate (precum in conceptul din vremea lui Iustiniana, un regio/choros inconjurat de fossatum).

View PostPallavicini, on 19th May 2010, 20:18, said:

Sunt destule exemple de acest fel, inclusiv numele  Țara Oașului / Oaș, - in magh . Avas ( se citeste Ovoș), sau localitatea ORASU NOU / AVASÚJVÁROS.
absolut nici o legatura cu varos-ul ala din Balcani care inseamna cetate, loc de veghe, sau recent in Ohrida, inseamna centru.
Daca observi, Avas (Ovos) nu are nici o legatura cu VÁROS. Are o legatura cu AVASÚJ dar nu cu VÁROS.

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

1 user(s) are reading this topic

0 members, 1 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate