Cultura romana - o cultura slava?

 k84, on 8th August 2009, 00:20, said:

I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaș și de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Țeara Rumânească, iară el să treacă.

dupa cum vezi, boier neacsu folosea denumirea de Țeara Rumânească, nu Valahia. iar corespondentul lui, sasul Hanăș Bengner ot Brașov intelegea despre ce e vorba.

replica ta contine si un derapaj logic: contesti existenta denumirii de Tara Romaneasca dar, pe de alta parte, sustii ca aceasta denumire era derivata nu din "roman" ci din "ruman". e ca si cum ai spune: nu exista extraterestrii. si, de fapt, extraterestrii sunt verzi, nu maro.

si, nu in ultimul rand, "roma^n" sau "ruma^n" - cam acelasi lucru. tot de acolo vine.

Edited by ego_zenovius, 08 August 2009 - 00:07.

 ego_zenovius, on 8th August 2009, 01:06, said:

Derivat in sec. XIX. Ce nu se intelege? Si nu e aceeasi lucru pt. ca "roman" insemna "roman din Imp. Roman" iar "ruman" era un cetatean de rang inferior, de ex: un boier nu era "ruman".

 ego_zenovius, on 8th August 2009, 01:06, said:

aham... deci germanul stia romaneste? pt. ca Brasovul facea parte din Regatul Ungar dar nici aristocratia maghiara nu vorbea maghiara ci latina, germana si turca. Adesea aveau nevoie de translator ca sa se inteleaga in maghiara, dar neamtul (Benkner)   vorbea romaneste!?


Si depinde de traducere caci era scrisa cu litere chirilice. Iat-o

Edited by k84, 08 August 2009 - 01:01.

Walachia "a principality on the lower Danube River, which in 1859 joined Moldavia to form the state of Romania. Its name is derived from that of the Vlachs, who constituted the bulk of its population. Walachia was bounded on the north and northeast by the Transylvanian Alps, on the west, south, and east by the Danube River, and on the northeast by the Seret River. Traditionally it is considered to have been founded in 1290 by Radu Negru (?Radu the Black?), a voivode (or military governor) of Făgăraș in southern Transylvania"
                                                                          Encyclopaedia Britannica, Incorporated (March 2003), ISBN-10: 0852299613

In evul mediu se folosea denumirea  "Tara Vlahilor" si era scrisa ca si in imaginea de mai jos.

Edited by k84, 08 August 2009 - 01:37.

Si atasez si o harta medievala,cu denumirile tarilor Europene.

 k84, on 8th August 2009, 01:39, said:

poti sa fi oleaca mai coerent? cine e derivat in sec. XIX?
i-ai replicat lui tihomir ca tara se numea "valahia", nu "tara romaneasca" iar eu ti-am adus drept contraargument scrisoarea lui neacsu in care se vorbeste despre "Țeara Rumânească". asta e o dovada ca denumirea "Țara R(o)umânească" nu e o inventie din sec. 19.
denumirea "Romania" aplicata statului format (sau in curs de formare) din Țara Românească si Moldova, asta da, este o inventie a sec. 19.

da, neamtul poate stia roma^neste. iar daca nu stia, avea un translator de roma^na. un translator care, atunci cand intalnea in text "Țeara Rumânească" NU ridica nedumerit din umeri intrebandu-se "ce tara o mai fi si asta?". pentru ca denumirea "Țara R(o)umânească" era folosita chiar si de straini.

nu mai accentua atat de mult diferenta dintre "roma^n" si "ruma^n" ca, uneori, nu e vorba decat de o chestie de ortografie. in anumite documente de epoca il intalnim sub forma "ruma^n", in "altele roma^n" - de fiecare data fiind vorba despre acelasi sens, cel etnic.
spui ca boierul nu era "ruma^n". bineinteles, daca se foloseste cuvantul "ruma^n" cu sensul lui social de "iobag". dar daca desemneaza  etnia, da, boierul era "ruma^n". ca dovada: boier neacsu n-avea nicio problema sa vorbeasca despre tara lui ca fiind "Țeara Rumânească". ce inseamna "Țeara Rumânească"? tara iobagilor, pentru ca se scrie cu "u" nu cu "o"? sa fim seriosi.

 k84, on 8th August 2009, 03:00, said:

a negat cineva denumirea valahia? eu spuneam doar ca roma^nii o foloseau mai ales pe cea de "tara ro(u)ma^neasca".
"ro(u)ma^n", "tara ro(u)ma^neasca", "ro(u)ma^neste" - astea sunt denumirile noastre, asa zicem noi neamului caruia ii apartinem, tarii in care traim, limbii pe care o vorbim. "valahi", "valahia" sunt denumiri date de straini - pe care, e adevarat, intr-o anumita masura le-am adoptat si noi.
asa ca harta aia nu dovedeste decat ca strainii numeau tara "valahia". iar scrisoarea lui neacsu dovedeste ca autohtonii isi numeau tara "tara ro(u)ma^neasca".

ps.
harta aia nu e medievala. pare a fi de pe la 1600-1650. evul mediu trecuse de mult.

 Cyber-sapiens, on 4th August 2009, 20:27, said:

Denumirea populară în română a organului genital feminin este de origine slavă, iar ca dovadă stă dicționarul de la Wikipedia (Wiktionary), unde se vede că același cuvînt e întîlnit la toate popoarele slave.

 Cyber-sapiens, on 4th August 2009, 20:27, said:

Majoritatea cuvintelor de origine slavă din limba română nu sînt neologisme, pentru că ele au participat de la început la formarea limbii române, nu au fost importate ulterior după ce limba era deja formată. Cuvinte ca "iubire, drag, prieten, mîndră" sau atîtea altele nu sînt neologisme, ele există în română încă de la formarea ei. Limba vorbită de populația daco-romană nu era româna, era o limbă romanică care este uneori numită protoromâna sau străromâna, ceea ce arată că a fost precursoarea românei, dar nu româna propriu-zisă, cea care s-a format de-abia după ce s-a realizat întrepătrunderea între limba romanică și cea slavă.

 Cyber-sapiens, on 4th August 2009, 20:27, said:

Termenul care desemnează afirmația hotărîtă ("da") este esențial pentru orice limbă. Pe de altă parte este foarte greu să fie înlocuit, fiind atît de prezent în vorbirea populației. Ca urmare, apariția lui tîrzie este extrem de improbabilă, pentru că ar fi însemnat să dea la o parte un cuvînt ("așa") folosit frecvent timp de sute de ani. Părerea mea este că "da" s-a folosit de la început, cel puțin în Muntenia și Moldova.

 ego_zenovius, on 4th August 2009, 22:06, said:

Ie provine din Ja, așa se spune în dicționarul etimologic scris de Alexandru Ciorănescu.

=================================
ié adv. – Da. Germ. ja. În Trans. După Pușcariu, Lr., 280, în loc de e(ste), cf. fi.
Sursa: DER

http://dexonline.ro/search.php?cuv=ie
===================================

 Thor3, on 4th August 2009, 22:47, said:

În România s-a indus percepția că "limbă = cultură", ceea ce este greșit. Limba este o componentă a culturii, dar nu e cea mai importantă, lucru care rezultă clar din definiția culturii.

===============================
CULTÚRĂ, culturi, s.f. 1. Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.

http://dexonline.ro/...php?cuv=cultura
================================

Cultura reprezintă deci suma realizărilor materiale (construcții, obiecte, etc.) și spirituale (știință, literatură, filozofie, etc.) ale unei populații. Limba este unealta și materia cu care se realizează valorile spirituale, dar ea nu se identifică cu aceste realizări. Limba rămîne o unealtă, ea nu se ridică la complexitatea operelor intelectuale care sînt realizate cu ajutorul ei, la fel cum materialele și uneltele de construcție nu se ridică la complexitatea edificiilor realizate cu ajutorul lor.

Apartenența la cultura latină trebuie deci dovedită cu realizările materiale și spirituale ale poporului român, nu cu limba română. Limba română dovedește doar apartenența la comunitatea de popoare vorbitoare de limbi romanice, ea arată deci o înrudire lingvistică, nu una culturală. Din păcate românii se laudă doar cu limba, în rest consideră că nu mai au de demonstrat nimic, deci se culcă pe-o ureche și nu produc elemente culturale care să justifice apartenența la o cultură de sorginte latină.

Există popoare (cehii, polonezii, nemții) care deși n-au origine romană și nu vorbesc o limbă romanică sînt mai apropiate din punct de vedere istoric de cultura latină decît românii, tocmai pe baza realizărilor lor materiale și spirituale, în special cele trecute.

==============================================
Boemia, care moștenise cultura greco-slavă introdusă în Moravia de sfinții Chiril și Metodiu în secolul al IX-lea, era complet occidentalizată și latinizată spre sfîșitul secolului al XI-lea. Cehii au făcut însă progrese considerabile începînd cu secolul al XII-lea și în adaptarea valorilor culturii latine și occidentale. Acest progres și-a atins punctul culminant în secolul al XIV-lea.
................................................................................
............
Ca și în Boemia, scrierile religioase în limba latină erau o dovadă a perfectei integrări a Poloniei în cadrul culturii occidentale latine. [...] Versurile profane în latină sînt mult mai numeroase. Unele compoziții scurte au fost scrise în cinstea luptelor polonezilor împotriva dușmanilor lor sau comemorează moartea unor înalți prelați, sfinți și prinți.
................................................................................
..............
Biserica a exercitat întotdeauna o mare influență asupra națiunii poloneze încă de la începuturile istoriei ei și clerul a fost cel care a contribuit în cea mai mare parte la renașterea regatului polonez. Una dintre consecințele acestei situații a fost aceea că viața culturală poloneză a devenit mai latinizată decît a oricărei națiuni europene. [...] Cunoașterea latinei era mai larg răspîndită decît în alte părți și intelectualii foloseau curent această limbă pentru a-și exprima ideile. În consecință literatura națională s-a dezvoltat mult mai tîrziu în Polonia decît în Boemia și formarea limbii literare poloneze a fost foarte lentă.

Francis Dvornik - Slavii în istoria și civilizația europeană (ed. All, 2001) - pag. 134, 148, 149
===============================================

 Thor3, on 4th August 2009, 23:11, said:

Pentru că în secolul 19 s-a realizat o modernizare a limbii prin importul masiv de cuvinte franțuzești, cele care reprezintă acum vreo 40% din vocabularul românesc. Majoritatea cuvintelor franțuzești importate sînt de origine latină, de aici rezultă acel procent de care vorbești, dar evident că ele nu trebuie socotite alături de cuvintele românești provenite direct din latină. Dacă nu s-ar fi făcut modernizarea prin franțuzire a limbii, ar fi fost mult mai mult spațiu acum pentru importul de cuvinte englezești în scopul modernizării limbii. Există mulți în ziua de azi care ar fi preferat importul de cuvinte englezești, nu franțuzești, deși engleza este o limbă germanică și s-ar fi diminuat astfel caracterul majoritar latin al vocabularului românesc. Asta arată că unii români sînt mai interesați de moda lingvistică, decît de păstrarea latinității limbii române.

 Pierde_verile, on 7th August 2009, 08:54, said:

Toată lumea ar trebui să scrie "sînt" și nu "sunt", pentru că "sînt" este cuvîntul românesc format odată cu limba română, în timp ce "sunt" este un cuvînt latinesc, care n-a făcut parte din limba română decît după introducerea lui artificială în secolul 19 de către Școala Ardeleană. În plus de asta scrierea "sînt" este cea corectă, din moment ce marea majoritate a românilor vorbesc cu "sînt", nu cu "sunt". Cu toate eforturile de promovare a lui "sunt" în vorbire, acesta rămîne un cuvînt sculat din morți, un moroi [zombie] al limbii române care se mișcă foarte greu și este respins de populație în vorbirea liberă, dar și în cîntece, unde forma "sunt" practic nu există. Este o manevră stupidă și sinucigașă aceea de a mutila limba română și de a o face mai puțin muzicală doar de dragul de a le băga în ochi străinilor originea latină a limbii române.

 Cyber-sapiens, on 7th August 2009, 22:05, said:

Dacă "arină" s-ar folosi pe scară largă în Ardeal el ar fi prezent în DEX cu mențiunea de regionalism. Mai mult, chiar dacă "arină" s-ar fi folosit pe scară largă doar în trecut, el tot ar fi fost prezent în DEX, cu mențiunea de arhaism. Dar "arină" nu apare deloc în DEX (nici în cel de pe internet, nici în cel tipărit), lucru imposibil dacă ar fi fost vorba de un cuvînt cu folosire istorică importantă sau într-un spațiu larg.

http://dexonline.ro/...h.php?cuv=arina
(cuvîntul apare doar în dicționarul de sinonime, cel ortografic și cel etimologic, nu și în DEX)

Am verificat în variantele electronice ale unor texte foarte cunoscute scrise de Liviu Rebreanu și Ioan Slavici și nu am găsit folosirea lui "arină", ci doar a lui "nisip" (Rebreanu și Slavici folosesc însă cuvîntul "arin", care este un arbore).

Nu spun că "arină" nu există în vorbirea din Ardeal, însă folosirea lui este nesemnificativă din moment ce nu a intrat în DEX, unde sînt cuprinse foarte multe cuvinte arhaice sau cu folosire exclusiv regională. Mai mult, se pare că nu e singurul termen alternativ folosit în Transilvania, dovadă fiind sinonimele lui "nisip" prezente în Dicționarul de Sinonime (ed Litera, 2003), scris de Luiza Seche și Irina Preda.

============================
NISÍP s. (înv. și reg.) arină, (reg.) homoc, prund, (Ban.) pesac, (Maram. și Transilv.) pisoc, (înv.) posip. (Plajă cu ~ fin.)
Sursa: Sinonime

http://dexonline.ro/...=nisip&source=6
=============================

Poate la fel de important e faptul că termenul "arină" nu există pe internet. Dacă s-ar fi folosit frecvent, el ar fi trebuit să apară și în textele scrise acum pe internet.

http://www.google.ro.....ta=lr=lang_ro

Cuvîntul "nisip" e mai sugestiv, pronunția lui aduce cumva cu sunetul produs de nisipul care se scurge. De altfel cred că S-ul este esențial pentru cuvîntul "nisip", și franceza ("sable") și engleza ("sand") avînd un S în cuvintele respective. În limba română s-a produs de-a lungul timpului o selecție naturală a cuvintelor, rezistînd cele mai potrivite pentru folosirea în vorbire de către populație.

Edited by ravinescu, 08 August 2009 - 08:55.

 k84, on 8th August 2009, 00:20, said:

„Valahia” - românește. Așa scria pe sigilul lui Brâncoveanu. Aceasta a fost ultima denumire oficială a fostei țări a Munteniei (Transalpiniei). Probabil „Codru” ar trebui să fie „traducerea” românească a „Transilvaniei”.

Edited by Pierde_verile, 08 August 2009 - 09:10.

 Pierde_verile, on 8th August 2009, 10:10, said:

bine spus, denumire oficială. "Valahia" ajunge la un moment dat denumire oficiala. insa vechea denumire roma^neasca e cea din scrisoarea lui neacsu - Țeara Rumânească. prezenta lui "u" in "Țeara Rumânească" ne arata ca "rumân" nu avea in exclusivitate sensul de "iobag" - avea si sens de etnonim. asa ca n-ar trebui sa pedalam prea tare pe diferenta "rumân - român" - de multe ori e, cum spuneam, doar o chestie tinand de ortografie.

Deci cei care sunt aici si sustin ca romani sunt un popor slavic vreau sa imi faca dovada ca tot ce apartine de cultura noastra e adus de slavi (nu de rusi)

P.S. Mai mult dovezi prin poze cu diverse lucruri decat cu vorbe!

 k84, on 8th August 2009, 00:20, said:

Valahia, vlah, valah, sunt exonime, adica nume date romanilor de catre straini, nu nume cu care ne numeam noi insine. Erau folositi in scrierile in slavona sau in alte limbi, scrieri adresate unor straini, in limba romana se folosea termenul "roman" cu variata de "ruman" in Muntenia si pe Valea Timocului (acolo inca se foloseste varianta "ruman") Esti de o ignoranta fantastica pentru unul care pretinde ca a studiat istoria, chiar si la FF. "Roman" sau "ruman" e acelasi lucru, vine de la romanus.
Pe scurt, era numita Tara Romaneasca, Valachia pentru straini.

 k84, on 8th August 2009, 01:39, said:

Si Teara Rumuneasca insemna in text "tara oamenilor de rang inferior" sau "tara rumanilor"? De omonime ai auzit, cuvinte cu aceeasi forma dar intelesuri diferite? Ruman era si etnonim si stare sociala asa cum si in imperiul otoman turc era si etonim dar inseamna si taran prost, omul care nu avea alt rang decat acela de "ruman", repectiv "turc", de aici a plecat sensul de om simplu = ruman.

 k84, on 8th August 2009, 01:39, said:

Da! Stia romaneste pentru ca era deprins cu romanii, avea afaceri in Tara Romaneasca, invatase vrand nevrand. Daca te duci la Istanbul o sa te descurci in romaneste in marile bazaruri, asta acum, in zilele noastre, la fel in Bulgaria daca te duci la restaurantele unde trag romanii in drum spre Grecia sau Turcia.

 k84, on 8th August 2009, 01:39, said:

Bolovane, Scrisoarea lui Neacsu e in limba romana, nu ai ce sa traduci, literele chirilice au echivalente precise in literele latine, nu e nimic de tradus, nu are cum sa scrie acolo Valahia si sa traduci "Teara Rumaneasca". Ce sulita lu` Hector ai invatat 5 ani in facultatea aia?

Edited by tihomir, 08 August 2009 - 12:05.

Valah:
One of several Slavic and Germanic words used to describe the Romanian, Aromanian, Istro-Romanian, Timoc (Timok) Vlachs, and Megleno-Romanian people...
Used as Vlach, Vlah, Valah, Valach, Olah, Voloh, Voloch, Woloch, Walach...
Originally referring to Latin Speakers and specifically the Latin speaking shepherds of the Balkans, who became the modern day Romanians.
the region of Wallachia (Walachia) - as said in English is part of Romania, known in the past and Romanian as both "Valahia" & "Tara Rumaneasca" (old Romanian for "Tara Romaneasca")- meaning The Romanian Land...

Valah= cioban
Deci popoarele migratoare ne-a facut ciobani

Edited by Thor3, 08 August 2009 - 12:50.

Din pacate cultura romana e tot mai    slaba ( nu    slava ! ) pe zi ce trece !

Edited by Teophileos, 08 August 2009 - 12:56.

 ego_zenovius, on 8th August 2009, 10:51, said:

Cert este că primile denumiri cunoscute ale respectivului stat particularizau doar una dintre „valahii” (Ungrovlahia, Valaquia Transalpina, trebuie să fi fost și una cisalpină). Ipoteza că bobolul avea alte denumiri este o prostie naționalistă. Erau mulți din popor care nu știau din ce țară fac parte. Iar măgăria asta de-a ignora ultima denumire a Valahiei este cea mai mare tâmpenie din istoriografia  românească. Argumentele acestei ignorări nu sunt serioase. Și chiar dacă ar fi, realitatea de acum un secol și jumătate nu se mai poate schimba cum vor toți idioții. Că Moldova s-a unit Valahia. Această denumire de „Valahia” apare și pe stemele lui Cuza. De ce le e rușine idioților cu ea?

Edited by Pierde_verile, 08 August 2009 - 15:23.

 Pierde_verile, on 8th August 2009, 16:17, said:

Care acele prime denumiri nu sunt in limba româna ci in latina clasica, slavona, greaca, turca, denumiri in alte limbi decat cea romana. Cand apar si primele scrieri in romana vedem si varinata folosita de popor in limba materna: român, respectiv rumân.

 Pierde_verile, on 8th August 2009, 16:17, said:

Uita-te la nemti, toata europa ii numeste fie germani, fie alemani, fie nemti, ei isi zic deuche, asta e prostie nationalista? In ce sat romanesc ai auzit tu "valahi" in loc de romani?

 Pierde_verile, on 8th August 2009, 16:17, said:

Si nu stiau cum sa-si zica, nu stiau carui neam ii apartin sau cum se numeste limba pe care o vorbesc?
Romanii din Serbia nu au uitat nici acum ca sunt rumani, cei din albania isi zic rumeri, cei din Grecia armani, numai un retardat nu ar putea sa faca diferenta dintre natia lui si alte natii, dupa limba, dupa port, mai ales in evul mediu, diferentele se vad de la o posta.

 Pierde_verile, on 8th August 2009, 16:17, said:

Nu ignora nimeni nimic, tu ignori denumirea de Tara Romaneasca, denumire istorica in limba noastra, punct!

 tihomir, on 8th August 2009, 12:57, said:

Adică ardelenii îi zicea „Țara Românească” cu sensul de „Țara de jos, ortodoxă, bizantină”. Mai târziu s-a folosit coincidența de sens între sensul religios și cel etnic. Localnicii din Muntenia nu îi puteau spune astfel pentru că „rumân” însemna pentru ei șerb. Denumirea de Țara Românească a fost folosită de bizantinofili, sau de oameni ancorați în realitățile ardelene, precum Mihai Viteazul. Adică „Țara Românească” a fost un exonim în raport cu țara respectivă, accidental, interiorizat doar de unii, precum pașoptiștii, pentru a sintetiza un program ideologic.

Edited by Pierde_verile, 08 August 2009 - 15:52.

 Pierde_verile, on 8th August 2009, 16:50, said:

Îi zicea(u) ardelenii, si iar îi zicea(u), iar apoi lua(u) nesatisfăcător la limba româna ...

Pușca și cureaua lată,
Ce școală se mai făcea odată ...

Cred ca problema ar trebui pusa mai corect daca ne intrebam ceva de genu': "Culturile din jurul rom^nilor - culturi influentate de rom^ni" ? Caci s-ar putea destul de bine ca influentele pornite de la noi spre ei sa fie mai mari si mai importante decat influenta lor asupra noastra. Chestia cu noi fiind slavi in buna parte e o chestie politica pornita de rusi, si impusa la noi in anii 50' de gaspadin Roller, desi vad ca inca mai are adepti tembeli sau interesati. La fel cum acum se incearca impunerea tot din afara a unei alte idei, tot din considerente politice si fara prea mare legatura cu adevarul, si anume aceea ca noi ( si altii ) am fi de fapt un amestec de diverse populatii, fara a exista una predominanta, un fel de amestec natural ce trebuie acum reeditat in cadrul UE, unde posibilele asperitati datorate unor viziuni mai nationaliste trebuie sa dispara, in principal insa la tarile medii si mici, in genul fabulei "noi vrem dreptate, dar nu pentru catei". Iar chestia asta vad ca se incearca a fi predata inclusiv in scoli, pe acelasi principiu din anii (putini din fericire) rolerismului.
Cred ca Cyber a expus cel mai bine si o toeire lingvistica mai realista, privind istoria limbii rom^ne cu influentele sau apropierile dacice si latine. Cat despre asa zisa latinizare a limbii rom^ne incepand cu Scoala Ardeleana etc., asta e alta tampenie, practic imposibila. Ca ex., grecii au incercat in sec. XX daca nu ma insel sa reimpuna greaca veche ca si limba oficiala, fara succes la popor. Francezii incearca inca de prin Evul Mediu sa impuna franceza actuala, la inceput o limba minoritara vorbita "la centru" si cu toate astea inca si astazi mai au dialecte (unii le considera pe unele chiar limbi) precum occitana, provensala, gascona. Germanii au impus de sus in jos incepand de prin sec. XVIII daca nu ma insel, o limba culta, de sinteza, o limba de cancelarie care sa fie vorbita pe tot cuprinsul teritoriilor Germaniei, si cu toata meticulozitatea si seriozitatea lor cunoscuta mai au dialecte neinteligibile intre ele. Numai vorbesc de Italia, unde se vorbesc zeci de dialecte, de asemenea unele neinteligibile intre ele. In toate aceste tari copiii din diverse regiuni invata la scoala limba culta, oficiala, pentru a se intelege cu altii din alte regiuni. Ca sa impui la noi o schimbare atat de drastica a limbii, fara a se mai vorbi macar in vreun sat amarat aceea rom^na-slava era practic imposibil, in situatia in care noi nu eram macar uniti ca si francezii de ex., unii traiau in teritorii aflate sub ocupatie straina, pana la 1918, iar nivelul de alfabetizare a populatiei era chiar scazut ( sa nu zic foarte scazut ). Populatia incepe sa fie alfabetizata in procent de aproape 100 % abia incepand cu anii 60`-70', venind insa dupa o "slavizare" fortata incercata in anii 50`(fara succes desigur, cum era si normal), ceea ce face ca teoria "latinizarii" limbii sa fie doar un alt pretext tembel de a demonstra ca albul e negru si invers.

 Pierde_verile, on 8th August 2009, 16:50, said:

Nu puteau dar ii ziceau.
Pai eu iti aduc dovezi din epoca: Scrisoarea lu` jupan Neacsu ala, insemnarile lui Mihai Viteazul (unde apare forma Tara Romaneasca), iar tu spui "nu puteau ca nu vrea muschii mei, stiu eu mai bine cum era". Eu m-am plictisit de semidoctismul asta, faceti pe desteptii, "elaborati teorii", dar habar n-aveti de documentele epocii. Cum sa spui "nu ii puteau spune asa" cand scrie negru pe alb ca exact asa ii ziceau? Sunteti ca in bancul cu taranul ala care vazand girafa la Zoo, exclama: "asa ceva nu exista in realitate".

"Și rămaseră creștinii și mai strîns Țara Rumânească săraci de dînsul?

Letopisetul Cantacuzinesc despre Mihai Viteazu. Letopisetul a fost scris in sec. XVII de pașoptistul de Stoica Ludescu.
Noapte buna copii!

Edited by tihomir, 08 August 2009 - 16:49.