Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android

Recomandare bicicleta e-bike 20&#...
 Bing-Content removal tool

Nu pot accesa monitorulsv.ro de l...

Cum sa elimini urmele de acnee?

Wc Geberit
 Routere detinute in trecut si in ...

Teii din fața casei

E-Mail in serie prin Excel si Out...

Modul alimentare rulou/jaluzea ex...
 Recuperare fișiere dupa form...

Aplicatii stress test RAM

Asigurare auto hibrid

Asus B550M - PC-ul nu porneste di...
 

Verbul „a fi”

- - - - -
  • Please log in to reply
305 replies to this topic

Poll: Pronunția lui „sunt” (230 member(s) have cast votes)

Cum pronunță familia, prietenii, colegii dumneavoastră?

  1. În jurul meu toată lumea pronunță cu u. (44 votes [19.05%])

    Percentage of vote: 19.05%

  2. În jurul meu majoritatea pronunță cu u. (51 votes [22.08%])

    Percentage of vote: 22.08%

  3. În jurul meu proporția este cam de 50% / 50%. (53 votes [22.94%])

    Percentage of vote: 22.94%

  4. În jurul meu majoritatea pronunță cu î. (56 votes [24.24%])

    Percentage of vote: 24.24%

  5. În jurul meu toată lumea pronunță cu î. (27 votes [11.69%])

    Percentage of vote: 11.69%

Cum credeți că ar trebui să pronunțăm?

  1. Neapărat cu u. (111 votes [48.05%])

    Percentage of vote: 48.05%

  2. Neapărat cu î. (46 votes [19.91%])

    Percentage of vote: 19.91%

  3. Fiecare cum s-a obișnuit. (74 votes [32.03%])

    Percentage of vote: 32.03%

Vote Guests cannot vote

#19
Tidusss

Tidusss

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,834
  • Înscris: 25.08.2006

View PostAdiJapan, on Oct 29 2008, 14:27, said:

Nu este deloc vorba de același lucru. Formele cu sînt au fost folosite în limba literară secole de-a rîndul, în timp ce făăăă n-a fost considerat niciodată pronume de politețe. Ca să nu mai spun că făăăă e departe de a fi folosit de peste jumătate din vorbitori, în timp ce probabil sînt este folosit de majoritatea (nu știu, nu am date statistice, dar sondajul de mai sus pare să confirme).
Sint a fost folosit, pe moment s-a trecut la alta scriere, mi se pare o evolutie in genul "cazutu" "vazutu" etc (forme despre care stiu ca se foloseau acum 2 secole), cu atat mai mult cu cat forma "sunt" aduce mai mult a origine latina decat "sint" (de fapt diacriticele nici nu stiu de unde sunt mostenite, mie imi suna foarte slav ș, ț - ciudat ca nu mi-am pus niciodata intrebarea pana acum, sper sa elucidez misterul). "Faaaa" nu a fost niciodata considerat pronume de politete si sper sa nu se ajunga intr-un stadiu atat de avansat de depravare si degradare morala incat sa fie considerat in categoria asta. Si chestia cu jumatate din vorbitori, este relativa. In fiecare zi si de fiecare data cand ies din casa ma lovesc de diferite specimene de oameni (romani) si realizez ca in vecinatatea mea este plin de persoane cu o cultura deosebita (fara sa ma laud in vreun fel). Iar chestia cu "sunt" - "sint", in scris cam toata lumea foloseste "sunt": chestionare, cursuri, examene, formulare, jurnalism etc...Lumea s-a cam obisnuit asa, iar in vorbire nu mi se pare ca e o diferenta fonetica foarte mare. Si mie imi scapa de multe ori sa sune "sint", cand vreau sa spun "sunt" (si nu, nu am probleme de vorbire ceva)

View PostAdiJapan, on Oct 29 2008, 14:27, said:

Cît despre originea latină a lui sunt, vedeți ce-am scris mai sus, la #6. Sunt este la fel de moștenit din latină ca și cuvintele digital, direct, subtil. Ați înțeles bine, nu este moștenit, ci altoit mai tîrziu, artificial. Ce-i drept, a prins, iar azi e folosit de multă lume. Aici nu avem de-a face cu păreri pro și contra. Moștenirea latină a lui sunt nu o susțin decît eventual necunoscătorii.
Sunt politehnist de "meserie" (mai am 1 an de facultate), nu sunt expert in lingvistica, dar imi place domeniul si m-am documentat cu multe chestii (ciudat ca a inceput sa fiu obsedat de limba romana chiar dupa ce am terminat de studiat la liceu). Din logica mea de politehnist, "sum" suna mai aproape de "sunt" decat de "sint". Si nu stiu de unde ar veni "digital", exista "digit(us)" in latina?

View PostAdiJapan, on Oct 29 2008, 14:27, said:

Să ne înțelegem: aceasta nu e o pledoarie pentru ca lumea să spună sînt în loc de sunt. După mine fiecare poate pronunța cum vrea. Dar există cam multe povești în jurul celor două forme.
Cu siguranta fiecare are parerea lui, pe care eu, unul, o respect. Totusi, nu vorbim despre manele sa spun ca ai niste gusturi/idei proaste.

#20
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006
Căzutu și văzutu au fost părăsite definitiv, mai înti oral și apoi în scris. Așa cum e firesc, grafia a urmat schimbările din pronunție. Dar cu sînt lucrurile stau cu totul altfel. El nu a dispărut deloc din vorbire, în timp ce norma Academiei se face că nici n-ar exista. Vi se pare normal ca dicționarele să menționeze că o variantă acceptată a lui cireșe este cireși (o aberație!), dar să nu sufle nici un cuvințel despre forma sînt? Cum a putut să dispară peste noapte?!

Despre diacriticele de la Ș și Ț știu sigur că au fost introduse de Școala Ardeleană. Cele de la Î și  probabil au fost luate din franceză. Iar căciula lui Ă cred că vine din alfabetul chirilic, unde se folosea pentru a marca vocalele scurte (u și i semivocalice).

Dacă vă uitați la sum și spuneți că seamănă cu sunt faceți greșeala de a vă uita numai la începutul și la sfîrșitul procesului. Repet, formele din secolul al XVI-lea nu aveau deloc sunetul u. El a fost pus acolo mai tîrziu, în mod artificial, de oameni care știau limba latină și încercau să facă româna să pară mai latină decît era.

Digital vine de la digitus (deget), dar nu a fost moștenit direct, ci introdus mult mai recent ca neologism, din franceză. Direct moștenit este cuvîntul deget.

#21
mihaicro

mihaicro

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 182
  • Înscris: 09.04.2008

View PostTidusss, on Oct 30 2008, 17:30, said:

Sint a fost folosit, pe moment s-a trecut la alta scriere, mi se pare o evolutie in genul "cazutu" "vazutu" etc (forme despre care stiu ca se foloseau acum 2 secole), cu atat mai mult cu cat forma "sunt" aduce mai mult a origine latina decat "sint" (de fapt diacriticele nici nu stiu de unde sunt mostenite, mie imi suna foarte slav ș, ț - ciudat ca nu mi-am pus niciodata intrebarea pana acum, sper sa elucidez misterul). "Faaaa" nu a fost niciodata considerat pronume de politete si sper sa nu se ajunga intr-un stadiu atat de avansat de depravare si degradare morala incat sa fie considerat in categoria asta. Si chestia cu jumatate din vorbitori, este relativa. In fiecare zi si de fiecare data cand ies din casa ma lovesc de diferite specimene de oameni (romani) si realizez ca in vecinatatea mea este plin de persoane cu o cultura deosebita (fara sa ma laud in vreun fel). Iar chestia cu "sunt" - "sint", in scris cam toata lumea foloseste "sunt": chestionare, cursuri, examene, formulare, jurnalism etc...Lumea s-a cam obisnuit asa, iar in vorbire nu mi se pare ca e o diferenta fonetica foarte mare. Si mie imi scapa de multe ori sa sune "sint", cand vreau sa spun "sunt" (si nu, nu am probleme de vorbire ceva)

Sunetele nu au legătură cu originea limbii. Franceza e plină de Ș (chantier, chiffon, chien), engleza de Ă/Ș (mother, member, shine), iar germana de Ș/Ț (schnell, kurz, zeit). Chiar dacă în aceste limbi nu există litere speciale pentru aceste sunete, pronunția e similară cu româna, unde s-a ales desemnarea lor prin litere cu diacritice.

În ce privește fonetica te înșeli foarte mult. Î nu se pronunță ca U, e o diferență mare între ele, oricine o poate observa rostind de mai multe ori literele și fiind atent la ce se întîmplă în propria gură în acest timp. La Î se folosesc limba și palatul gurii pentru rezonanță, iar pentru U se folosesc buzele, care sînt țuguiate și lasă să treacă aerul printr-un orificiu strîmtat. E normal să pronunți Î în loc de U cîteodată, asta este reacția normală. SÎNT este rostit mult mai ușor decît SUNT, chiar și pentru faptul că de multe ori cînd zici S îl zici și pe Î cu el, adică spui SÎ. Întoarcerea din 1993 la SUNT a fost (și este) o greșeală din punct de vedere practic, face vorbirea mai greoaie, mai puțin curgătoare. Se jertfește deci comoditatea actului vorbirii pentru a arăta înrudirea cu latina, pe care nu mai dă nimeni nici două parale în ziua de azi, cînd foarte multă lume folosește cuvinte englezești (de ex. SITE, pronunțat SAIT), în detrimentul celor de origine latină (românescul SIT, provenit din latinescul SITUS). Deci e absurd să vrei să demonstrezi latinitatea limbii române cînd populația nu iubește româna și habar n-are de latină.

Acuma despre scrierea cu Î din I față de cea cu Î din A. Trebuie luat în considerare și aspectul fonetic. Sunetul Î (scris Î sau Â) nu are nici o legătură cu sunetul A, deci e absurd să fie scris Â, cu excepția binecunoscută (cuvintele derivate din "român"). Iarăși, se poate face testul pronunției și se observă că la A se deschide gura larg, pe cînd la I și Î nu. I și Î sînt înrudite, ambele folosesc palatul gurii. I folosește partea din față a palatului, Î pe cea centrală (de la mijloc). "A" nu folosește palatul, la acest sunet se deschide gura și se lasă să treacă aerul.

Faptul că Î este înrudit cu I este ușor de observat și din simbolul sunetului folosit de către profesioniști, adică de către foneticieni. Simbolul lui Î este un I barat. Sunetul apare în mai multe limbi, printre care alături de română sînt rusa, irlandeza, suedeza, poloneza și engleza.

http://en.wikipedia....unrounded_vowel
===============
The close central unrounded vowel is a type of vowel sound, used in some spoken languages. The symbol in the International Phonetic Alphabet that represents this sound is ɨ, and the equivalent X-SAMPA symbol is 1. The IPA symbol is the letter i with a horizontal bar. Both the symbol and the sound are commonly referred to as "barred-i".
===============

Deci în afară de faptul că folosirea lui  în interiorul cuvintelor complică inutil scrierea, se creează falsa impresie că ar fi înrudit cumva cu A, cînd de fapt singura relație de înrudire a lui Î este cu I.

Dar mai e ceva. În română există așa-numita "alternanță fonetică", fenomen de schimbare a unei litere în alta atunci cînd un cuvînt e trecut la plural, e declinat, etc. La toate cuvintele cu "Î" în partea finală, alternanța duce la apariția unui "I", nu a unui A. De exemplu cuvÎnt/cuvInte, sfÎnt/sfInți, tÎnăr/tIneri. Încă o dată se observă înrudirea dintre Î și I.

În concluzie decizia din 1993 a fost o greșeală enormă făcută de niște nespecialiști (academicienii de toate profesiile) care și-au impus prin vot voința în fața specialiștilor (lingviștii). Nu există baze științifice pentru schimbările făcute, iar despre aspectul practic ce să mai vorbim, s-a îngreunat atît vorbirea (cazul "sunt"), cît și scrisul (cazul lui "â" în interiorul cuvintelor). Asta în condițiile în care în secolul 21 e nevoie de o limbă română precisă (un sunet = o literă) și practică (ușor de scris și de vorbit). Măsura din 1993 a dus la creșterea greșelilor de scriere, la o vorbire mai îngreunată, ca urmare trebuie abandonată.

#22
Tidusss

Tidusss

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,834
  • Înscris: 25.08.2006
Cazutu si vazutu au fost parasite definitiv, dar nu iti imagina ca procesul a durat 2-3 ani. Pana la urma de cat timp vorbim noi aici? Schimbarea in "sunt" s-a facut in '93 parca, deci sunt 15 ani. Totusi, dupa cei 15 ani eu nu mai vad forma "sint" in nici un (niciun blablabla) fel de publicatii. Si chiar consideram un subiect incheiat pana sa vad threadul de pe forum.

Si cam toate persoanele din jurul meu vorbesc/scriu "sunt", nu stiu cum sa treaba la sate, insa. Chestia cu "ciresi" ca sinonim la "cirese" mi se pare o aberatie, asa s-a introdus in DOOM2?

In rest, nu are sens sa comentez, doar ca "sînt" nu mi se pare atat de latin, mai degraba "sint".

#23
mihaicro

mihaicro

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 182
  • Înscris: 09.04.2008

View PostTidusss, on Oct 30 2008, 18:58, said:

Totusi, dupa cei 15 ani eu nu mai vad forma "sint" in nici un (niciun blablabla) fel de publicatii.

Si cam toate persoanele din jurul meu vorbesc/scriu "sunt", nu stiu cum sa treaba la sate, insa. Chestia cu "ciresi" ca sinonim la "cirese" mi se pare o aberatie, asa s-a introdus in DOOM2?

In rest, nu are sens sa comentez, doar ca "sînt" nu mi se pare atat de latin, mai degraba "sint".

Mai sînt publicații care scriu cu "Sînt", cel mai la îndemînă exemplu este Gazeta Sporturilor (hîrtie + internet), citită zilnic de milioane de oameni.

Folosirea lui "sînt" nu are legătură cu locul de reședință. Nu te lua după persoanele din jurul tău, deschide televizorul și numără aparițiile lui "sînt " și "sunt" pe parcursul a 2-3 ore. Ai să vezi că "sînt" e majoritar, tocmai pentru că se pronunță mult mai ușor.

În ziua de azi legătura românei cu latina nu mai are relevanță pentru majoritatea populației. Dacă ar veni unul care ar demonstra cu argumente oricît de aberante că româna e înrudită cu engleza ar fi făcut academician prin vot popular. În numele englezei foarte mulți renunță la cuvintele românești, chiar la cele de origine latină. De exemplu numărul celor care utilizează programe traduse în română este încă mic. De limbajul romglezit de pe forumuri nu cred că mai trebuie vorbit, se întîlnește la tot pasul.

Și nu contează dacă un cuvînt e de origine latină sau nu, există foarte multe cuvinte de origine slavă folosite în limbajul curent și care nu pot fi înlocuite cu unele de origine latină. De exemplu cuvîntul cel mai vorbit, anume "da" este de origine slavă, la fel și cele legate de afecțiune ("iubire", "dragoste").

#24
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
Dacă ați respecta normele în vigoare, dar v-ați susține opiniile, ar fi în regulă. Din păcate nu respectați normele stabilite așa că nu puteți fi credibil. Oricine își poate da seama că argumentele sunt încărcate de subiectivism. De fapt, așa vă place să scrieți. Acel: „cel mai la îndemînă exemplu este Gazeta Sporturilor” , este chiar hazliu. Iată unde lucrează lingviștii. Pe ei vă bazați!

#25
dan4

dan4

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 532
  • Înscris: 11.12.2002
Ce pretenție să mai avem de la cei foarte tineri să scrie corect (mă refer la limbajul de mIRC în special) dacă cei din Academie au complicat inutil limba română fără să se justifice. Dacă se scrie: sînt cuvîntul nu mai este de origine latină?

Un text pe care l-am auzit comentat la radio Kiss FM:

- Fata maine ma duc la Andrei la majorat
- Shi cati ani face fah?
- Pai io de unde dreaq sa jtiu


Bine, limba română nu era cea mai mare problemă a celor două :) Conduceam și nu am fost foarte atent, dar în mare cam așa ziceau că așa arata un text real pe Yahoo Messenger. Cei foarte tineri pot "să corecteze" textul.

Pe mine mă deranjază să folosesc inutil două caractere pentru un sunet identic î și să mă forțez să pronunț sunt. Ar fi interesant de cunoscut și numele acelor academicieni care au votat contra specialiștilor in domeniu și mai ales cu ce s-au remarcat în domeniile lor.

#26
mihaicro

mihaicro

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 182
  • Înscris: 09.04.2008

View PostCBV, on Oct 30 2008, 19:41, said:

Dacă ați respecta normele în vigoare, dar v-ați susține opiniile, ar fi în regulă. Din păcate nu respectați normele stabilite așa că nu puteți fi credibil. Oricine își poate da seama că argumentele sunt încărcate de subiectivism. De fapt, așa vă place să scrieți. Acel: „cel mai la îndemînă exemplu este Gazeta Sporturilor” , este chiar hazliu. Iată unde lucrează lingviștii. Pe ei vă bazați!

Regulile făcute de nepricepuți pe motive politice sau sentimentale nu trebuie respectate. Regulile trebuie făcute de specialiști pe bază de argumente raționale. Modificarea din 1993 a fost făcută la modul amatoristic, contra argumentelor specialiștilor. Rezultatele ei sînt dezastruoase, există o groază de persoane care habar nu au de excepțiile de la regula din 1993, de exemplu folosirea exclusivă a lui "î" în interiorul cuvintelor compuse (reîncercare, nu reâncercare) sau la sfîrșitul cuvintelor (coborî, nu coborâ, deși există coborâre). E normal să se întîmple așa, folosirea lui "â" în interiorul cuvintelor duce la probleme de care limba română scrisă nu are nevoie.

Este credibil cel care aduce argumente și pune în practică ceea ce susține, nu cel care respectă regulile greșite. A nu respecta o astfel de regulă greșită e un semn de încredere în argumentele susținute. Cine ar susține ceva, dar ar face în practică pe dos, ar da dovadă de inconsecvență și atunci chiar că și-ar pierde credibilitatea.

Nu am adus nici un argument subiectiv. Am adus argumente ce țin de fonetică, știința care se ocupă de studiul sunetelor din limbaj. Toți oamenii pronunță sunetele în același fel, aici nu are unde să apară subiectivismul.

Exemplul cu Gazeta Sporturilor a fost dat pentru a sublinia faptul că e vorba de un ziar cu foarte mulți cititori, din toate domeniile de activitate și cu grade de educație foarte diferite. Un alt exemplu de ziar citit de multă lume este "Cațavencu" (hîrtie și sit). Probabil că mai sînt și altele, eu nu prea citesc ziarele, dacă am nevoie de informații le iau de pe internet.

Doriți exemple de publicații culturale ? Există și ele:

Dilema Veche

Observator Cultural

Convorbiri Literare

Tiuk

#27
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,418
  • Înscris: 22.09.2003

View PostCBV, on Oct 30 2008, 20:41, said:

Dacă ați respecta normele în vigoare, dar v-ați susține opiniile, ar fi în regulă. Din păcate nu respectați normele stabilite așa că nu puteți fi credibil.
Ba din contra. Faptul ca nu le respecta ii da credibilitate. De ce as folosi ceva care stiu ca nu e bun, cand as putea folosi cu tot atata succes ceva care consider ca e corect? Daca ar fi aplicat normele in vigoare probabil ca l-ati fi intrebat de ce le aplica, daca tot nu crede in ele. Nu?

#28
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
Domnule mihaicro, ceea ce scrieți dvs. dovedește necunoaștere. E simplu de văzut că Gramatica Academiei Române, ca și DOOM2, au fost scrise de cei mai valoroși lingviști. Până la votul în Adunarea generală a Academiei Române, problemele au fost dezbătute în institutele de lingvistică, de către lingviști, și propunerea a venit de la acel nivel. Să nu vă imaginați că propunerea au făcut-o matematicienii, fizicienii, chimiștii, biologii etc. Vă lamentați de pomană.

Iată ce scria acad. Eugen Simion:

„Trebuie să renunțăm la orgolii. Am făcut din ortografie o cauza nenorocită a politicii. Nu cred că â sau î, respectiv sunt sau sînt ne califica capacitatea noastră intelectuală sau morala. Nu cred că această schizofrenie care se manifestă în societatea românească mai trebuie accentuată și prin două sisteme ortografice.”

#29
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,418
  • Înscris: 22.09.2003
Un mic cadou pentru d-l CBV.
Attached File  quote_sp.gif   83.41K   87 downloads

#30
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
„Un mic cadou pentru d-l CBV.” – (LoveDemon)

Credeți că este așa de greu de știut acest lucru? Eu refuz o funcție a forumului acesta și dvs. refuzați să respectați Hotararea Academiei Romane, din 17 februarie 1993, publicată în 8 martie 1993 în Monitorul Oficial.
Știți de ce refuz?
Pentru că funcția forumului indică, în colțul din dreapta, sus,  ghilimele greșite. Nu așa se fac ghilimelele românește, indicate de normele în vigoare. Dacă le corectați, voi folosi funcția respectivă.

#31
mih4it4

mih4it4

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 136
  • Înscris: 16.01.2008

View PostAliska, on Oct 20 2008, 11:06, said:

Eu sînt obișnuită să pronunț 'sînt',așa m-am obișnuit și pînă nu demult toți din preajma mea așa pronunțau. Pronunția ''sunt'' mi se pare școlărească,aproape la fel de exagerata ca pronunția -ea- in loc de -ia- pentru ''ea'' samd

"Ea" se scrie, dar se pronunta "ia", "el" se pronunta "iel"... Asa e regula ! B) :P

Edited by mih4it4, 30 October 2008 - 22:00.


#32
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,418
  • Înscris: 22.09.2003
Bine.

Am inteles care sunt problemele, ideile si fixatiile dumneavoastra. V-as ruga sa nu le mai repetati pe aceasta arie. Stiti de ce va rog? Pentru ca voi sterge toate posturile redundante. Va multumesc pentru atentie.

#33
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
„Am inteles care sunt problemele, ideile si fixatiile dumneavoastra.” – (LoveDemon)

Dacă mie îmi spuneți așa ceva, nu vă face cinste. Nu voi intra în polemică cu dumneavoastră. N-am știut că se pot cenzura principiile oficial acceptate. Aici este un subiect pro sau contra. Dacă nu se acceptă decât opinii într-un singur sens, evident că nu voi mai interveni.

#34
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006
LoveDemon: La subiectul de față se discută tocmai formele verbului a fi, mai precis sînt și sunt. Nu văd nici un motiv să ștergeți comentariile care discută acest subiect. Dacă s-au strecurat și comentarii fără legătură, vă rog, ștergeți-le.

Tidusss: Cine a zis că a durat 2-3 ani ca văzutu să devină văzut? A durat generații întregi. Important este că grafia a păstrat u-ul pînă după încheierea procesului. Cînd la începutul secolului al XX-lea se mai scria resboiu în loc de război, de fapt practic nimeni nu mai pronunța acel u final. Dar în 1993 Academia a hotărît că sînt este mort înainte ca el săracul să dea vreun semn de slăbiciune. Dimpotrivă, e mai sănătos și mai voinic decît sunt. De ce-a fost schimbat? De ce nu este măcar menționat ca variantă? Cît despre publicații care scriu sînt, nu sunt, există o mulțime de cărți, ba chiar edituri întregi, nu doar ziarele menționate aici pe forum (la care aș adăuga și ziare majore precum Jurnalul național, Evenimentul zilei, Cotidianul, care au cel puțin o parte din articole scrise cu sînt, dacă nu toate). Mai mult, există lucrări de specialitate --- de ortografie, dicționare --- scrise bineînțeles de lingviști, după 2000, cu grafia pre-1993.

CBV: Argumente subiective?! Dar unde sînt argumentele dumneavoastră acelea obiective? Vi le tot cer de cîteva săptămîni încoace și încă n-ați adus nici un picioruș de argument, măcar de sămînță. Ne tot fluturați prin față DOOM2-ul și Gramatica Academiei, care nici ele nu conțin argumente, după cum v-am mai spus. Susțineți că institutele de lingvistică au propus schimbarea grafiei, dar n-ați adus nici o dovadă în acest sens, în timp ce eu v-am adus dovezi contrare. Vă invit să recitiți acele cuvinte ale lui Eugen Simion și să-mi explicați cum ați dedus din ele că grafia cu â și sunt ar fi mai bună decît cea cu î și sînt. Și în sfîrșit, chiar nu realizați cît de ridicolă este sugestia ca grafia post-1993 să fie combătută folosind argumente redactate în aceeași grafie?...

#35
mihaicro

mihaicro

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 182
  • Înscris: 09.04.2008

View PostCBV, on Oct 30 2008, 21:12, said:

Domnule mihaicro, ceea ce scrieți dvs. dovedește necunoaștere. E simplu de văzut că Gramatica Academiei Române, ca și DOOM2, au fost scrise de cei mai valoroși lingviști. Până la votul în Adunarea generală a Academiei Române, problemele au fost dezbătute în institutele de lingvistică, de către lingviști, și propunerea a venit de la acel nivel. Să nu vă imaginați că propunerea au făcut-o matematicienii, fizicienii, chimiștii, biologii etc. Vă lamentați de pomană.

Probabil că Gramatica Limbii Române și DOOM 2 au fost scrise de lingviști valoroși, dar asta nu înseamnă că în mod necesar colectivele de redacție ale acestor două cărți au fost compuse din cei mai valoroși lingviști existenți în acest moment. Și nu înseamnă că dacă o persoană este un lingvist valoros este și un om valoros, capabil să-și susțină pînă la capăt principiile sale, nu pe cele impuse de cineva care-i este superior la nivel ierarhic într-o instituție. Dar despre DOOM 2 se poate vorbi mult, este o capodoperă de inconsecvență presărată cu aberații terminologice din ce în ce mai flagrante. Un exemplu este introducerea cuvîntului "byte", cu pluralul "byți", în condițiile în care în DEX versiunea 2005 există deja "bait/baiți" ca traducere pentru englezescul "byte/bytes". Și astfel de exemple de englezisme introduse în mod absolut gratuit sînt cu duiumul în DOOM 2.

Sînt absolut surprins de persistența opiniei că decizia Academiei Române din 1993 a fost luată de bună credință în folosul limbii române. Nici vorbă de așa ceva, această decizie a fost o perdea de fum lansată pentru a abate atenția de la o situație mult mai gravă, anume prezența impostorilor în Academie.

Pentru a înțelege contextul în care a fost luată decizia din 1993, trebuie menționat că în acea perioadă era la modă demascarea neprofesioniștilor care se cocoțaseră în funcții importante în diverse instituții de stat înainte de 1989, doar pe baza funcției deținute în PCR. O mare parte din aceștia rămăseseră în funcții și după 1990, dar începuse să li se pună la îndoială priceperea de a administra instituțiile respective. Cam asta era atmosfera, iar Academia Română nu a scăpat de investigațiile jurnalistice care au scos la iveală prezența multor academicieni fără operă, adică a unora care ajunseseră în Academie deși scriseseră doar cîteva broșuri insignifiante. Academia fusese folosită înainte de 1989 ca o instituție unde putea intra oricine dacă avea legături strînse cu conducerea politică de atunci. Se garanta astfel un statut social important și probabil o indemnizație bună, îndeajuns pentru a le închide gura unor foști demnitari, în așa fel încît aceștia să nu se apuce să critice regimul de atunci.

În anii 1990 au început să iasă la iveală impostorii care nu aveau ce căuta în Academie și s-a cerut retragerea calității lor de membru. Conducerea Academiei a refuzat, spunînd că nu se dorește să procedeze ca în anii 1950, cînd au fost date afară din Academie persoane socotite "dușmani ai poporului". Dar dacă în anii 1950 a fost făcut un abuz, în anii 1990 s-ar fi făcut un act de dreptate, pentru că ar fi fost date afară persoane care nu meritau statutul de academician, deoarece nu aveau o operă importantă.

Deci în anii 1990 Academia trecea prin niște vremuri tulburi și îi era contestată autoritatea morală. Președintele de atunci, Mihai Drăgănescu, un fizician/filozof s-a gîndit probabil că dacă va face o concesie "anticomuniștilor" va fi lăsat în pace. Așa s-a ajuns la decizia de a întoarce ortografia la situația de dinainte de 1953, pentru a "repara abuzul făcut de comuniștii rusofoni asupra limbii române" și a sublinia și mai mult caracterul latin al limbii. Dar această măsură n-a fost făcută pînă la capăt, de exemplu nu a fost reintrodus și apostroful, folosit înainte de 1953 alături de cratimă (de exemplu se scria "n'ai fost" cu apostrof și "te-ai bucurat" cu cratimă). De aici se vede că nu s-a dorit revenirea totală la vechea ortografie, tocmai pentru că chiar și atunci și-au dat seama că s-ar îngreuna foarte mult scrisul.

E adevărat că înainte de introducerea deciziei de schimbare a ortografiei s-a cerut părerea lingviștilor, dar ar fi trebuit o dezbatere publică mai largă și întinsă pe un timp mai lung. Lingviștii au fost în număr covîrșitor contra deciziei de schimbare, dar li s-a spus că opinia lor nu contează, deoarece hotărîrea fusese deja luată de conducerea Academiei, iar avizul lingviștilor era doar consultativ. Deci s-a făcut un abuz, nesocotind opinia specialiștilor.

Pentru cei care cred că ipoteza perdelei de fum menită să abată atenția de la impostorii din Academie este fantezistă la recomand să citească opinia unui scriitor/filolog :
============================
http://www.observato...es_details.html

Să ne mai reamintim și disputele pe care le-a stîrnit după căderea regimului decizia Academiei Române de revenire la dubletul î din i – â din a. La mijloc a fost iarăși un joc politic. Înalta instituție științifică se compromisese grav de-a lungul deceniilor de comunism. Înainte de 1989, în fruntea ei ajunsese… Elena Ceaușescu, soția dictatorului-cizmar. Burdușită cu pseudo-savanți deveniți membri doar datorită obedienței ideologice, Academia s-a văzut in 1990 supusă unor critici vehemente din partea noii societăți civile. Un memoriu semnat de sute de intelectuali a acoperit întreaga primă pagină a unei ediții din România Liberă, singurul ziar independent al momentului. In atari condiții, cuiva i-a venit o idee „salvatoare“: ce-ar fi dacă ar face Academia o demonstrație de „anticomunism“?! Cum?: „demascîndu-l“ pe î din i ca fiind „de inspirație sovietică“ și impunînd întoarcerea la â din a. Singurii membri lingviști au boicotat – de altfel – inițiativa (Emanuel Vasiliu a votat împotrivă, iar Ion Coteanu s-a abținut, deși era un susținător al puterii „neocomuniste“ de atunci). Degeaba. Și tot degeaba au pledat colegii lor de meserie și mare parte a elitei noastre intelectuale cum că simplificarea scrierii e utilă, că alternarea celor două simboluri grafice pentru același sunet induce confuzie sau că doar unele cuvinte care conțin sunetul î vin din latină. Degeaba numeroasele articole și studii raționale care s-au publicat pe această temă. Așa se face că și astăzi, după peste un deceniu, în ciuda normativului Academiei, principalele reviste culturale românești (între care Observatorul Cultural) și o serie de edituri importante continuă să folosească scrierea doar cu î din i…
===================================

În ce mă privește, eu nu mă lamentez deloc, eu scriu și vorbesc cum îmi este cel mai ușor, nu cum au decis niște nepricepuți motivați de obsesia de a-și păstra scaunele de la Academie.

Însă trebuie revenit un pic asupra preocupării Academiei pentru limba română. Aceasta este inexistentă, dovedind încă o dată că decizia din 1993 nu a reprezentat o primă măsură dintr-o strategie pe termen lung de apărare a limbii române, ci a fost doar o decizie de conjunctură, cu motivații de alt tip decît cel lingvistic. De exemplu să luăm cazul diacriticelor. Marea majoritate a românilor nu le folosesc la calculator și Academia nu zice nimic, perpetuînd acest mod de scriere neortografic. Le era greu celor de la Acdemie să se uite la unguri, cehi sau polonezi, toate națiuni din Europa Centrală și de Est ? Era greu de observat că aceste popoare scriu pe internet cu diacritice ? De ce la ei se poate și la români nu ? Simplu, pentru că Academia nu face nimic pentru limba română. Dacă Academia ar fi vrut, ar fi putut să impună folosirea tastaturilor și a scrisului cu diacritice în toate instituțiile de stat, așa cum a făcut cu decizia din 1993 care a fost băgată pe gît cu forța acestor instituții. De ce nu a făcut-o ? Iarăși e foarte simplu de răspuns, pentru că ar fi ieșit la iveală greutatea scrierii cu Â. La tastaturile cu diacritice tasta  este pusă într-un loc unde practic nu se poate ajunge dacă scrii la modul cel mai eficient, adică cu toate degetele (deci cu mîinile ținute în același loc deasupra tastaturii), nu doar cu 2-3 degete (și cu mîinile plimbîndu-se încoace și încolo). Alt exemplu al disprețului Academiei pentru limba română este girul dat de această instituție traducerii execrabile făcute de Microsoft România la Windows XP și Vista. Deși această traducere e folosită de sute de mii de români, Academia nu a zis nimic, acceptînd în interfața acestui sistem de operare exprimări complet aberante (negramaticale) care nu au nimic în comun cu limba română.

În concluzie cei de la Academia Română ar trebui să revină la ortografia de dinainte de 1993, în acest fel s-ar vorbi și s-ar scrie (inclusiv la calculator cu diacritice) mai ușor.

#36
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
Domnilor, n-am de ce să mă obosesc aducând argumente în favoarea unei decizii a Academiei Române. Este o decizie și, în primul rând, trebuie respectată. O respect și pot aduce argumente că nu este bună! A nu o respecta echivalează cu a nu respecta legea și a fi pentru anarhie. Nu este o lege în sine, dar știm prea bine că legile, votate în Parlament, nu sunt mai puțin obligatorii, dacă au fost votate de către parlamentari fără nicio legătură cu subiectul legii; a votat și Ion Dolănescu. Acum, haideți să nu respectăm legea, pentru că a votat-o Ion Dolănescu. În Parlament trec, cu ochii închiși, legi referitoare la economie, de exemplu, și votează Adrian Păunescu. Prin urmare, legea nu trebuie respectată, deoarece au ieșit la televizor o serie de economiști, care arată că legea nu este corectă. Nu suntem de acord cu foarte multe lucruri, dar legea e lege. O hotărâre a Academiei Române, în domeniul gramaticii, echivalează cu o lege fără penalități. Doriți ca aceste hotărâri ale Academiei să treacă și prin Parlament, pentru a fi obligați să le respectăm? Vor vota oameni și mai puțin pregătiți decât în Academia Română. Până la urmă observ că dvs. nu respectați, din principiu, cel mai înalt forum al intelectualității. Asta-i problema, că aveți țâfnă pe academicieni.

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate