Amintiri despre Romtelecom

Să ne amintim de "Romtelecomul" de altădată... ăla care era cum era...

Prima centrală telefonică automată a fost instalată în București în anul 1929, în clădirea ce se află azi la intersecția Bd. Dacia cu Str. M. Sterian. Era o centrală 7A1, tip Rotary, de producție Belgiană? A funcționat până în 1984 sau 1985, când a fost scoasă din funcțiune din cauza faptului că se crăpau izolațiile de la fire... Dacă aveați număr de telefon cu 11 poate a-ți prins-o.
Ulterior au fost instalate 7A2-uri (în Victoriei, Banu Manta și Vitan).
Cum se făcea facturarea pe vremea impulsurilor (cel puțin în anii '80): în centrală existau 1-2 ceasuri cu pendulă care cronometrau secundele; mai exista un traductor de impulsuri; ceasul împreună cu traductorul de impulsuri numărau impulsurile în funcție de zona unde sunai (de exemplu în București 1 impuls = 3 minute, zona 1 cum era Otopeni 1 impuls = 15 secunde; zona 6, cum era spre Satu Mare 1 impuls = 4 secunde). Totul era transmis unui tahograf, iar imagine era fotografiată... partea proastă că uneori se făcea citirea greșit și îți venea o factură mai mare, de unde și scandal.
Asta cu impulsurile era chestie nouă. Până prin 1980 local se vorbea gratis   În București puteai să vobrești și 10 ore pe lună și nu plăreai în plus față de abonament (care era totuși cam scump, de exmplu în 1965 pentru linie necuplată era cam de 65 lei la un salariu de vreo 700-800 lei, penrtu cuplaj era mai ieftin, plus 9 lei dacă mai puneai un telefon).
Statul era neiertător. Dacă nu plăteai în 30 zile factura, se desființa postul  

Centarele telefonice tip Rotary în București erau la:
- Nicolae Iorga
- Banu Mata (blegiană)
- Dorobanți/Floreasca (ungurească)
- Dacia (belgiană)
- Vitan (belgiană)

Centrale tip Pentaconta Crossbar (prioduse în România) erau la:
- Iancului
- Titan
- 11 Iunie
- Militari
- Drumul Taberei

Centralele Est (Dimitrov) și Victoriei aveau și Rotary și Crossbar. Cea de la Est era ungurească (1963) și cea de la Victoriei belgiană.
La Est (Dimitrov) pe Rotary erau numerele cu 25 (devenite apoi 35) - nu mai țin minte ce număr avea cuplajul, iar pe Crossbar 42. Eu aveam cu 42. Verișoar-mea când stătea lângă mine avea cu 35. Și fosta mea școală generală la fel. Nu știu dacă am folosit vreodată Rotary de la Est (Dimitrov), dar am prins la centrala Dorobanți când stăteam la bunici, în Floreasca Rotary-u' de la Dorobanți cu număr ce începea cu 33.

Care era faza în perioada comusită că să nu folosești mai mult de 3 min telefonul public?
Într-o zi, când eram la generală (asta prin 1995 sau 1996) am consumat 6 monede de 20 lei la un telefon public din școală (unul dintre telefoane a fost la 958 - ora exactă).


Povestesc și mai târziu.

functie de zona,taxarea era la 3 minute.nu ca nu aveai voie mai mult

Edited by Rangerul, 26 September 2008 - 10:08.

Interesant topicul si interesant ce ai zis aici. Nu aveam idee ca pana prin 1980 se vorbea local gratis. Apropo de facturare, imi amintesc ca intr-o carte veche de telefon era o poza cu un nenea cu un aparat ciudat, ceva ca un compas imi parea mie, si dedesubt scria ca aceea era operatia de citire si facturare. Probabil ca imaginea nefavorabila a telefoanelor de atunci si vine.
La numerele cuplate, o cifra facea diferenta, parca. Era foarte interesant cuplajul: puteai asculta ce vorbea un alt abonat.
Am vazut undeva in vest, la un muzeu, o centrala analogica desfacuta si pusa in functiune. Foarte interesant.

Edited by Ferike, 16 September 2008 - 21:21.

Centrala era manuală sau automată?
Am uitat să menționez o centrală din București: cea Puișor, care avea Crossbar.
De obicei, la cuplaj diferea prima cifră. De exemplu, cuplajul lui 35 cred că era 75.

Centralele telefonice manuale erau cu baterie locală (alea cu manivelă) și cu baterie centrală (alea fără manivelă). Manivela aia acționa un dinam. Centralista își putea da seama dacă cineva vrea să vorbească în 2 moduri:
- La centralele care nu aveau becuri, se lăsa o ușiță
- La centralele cu becuri se aprinde un bec. Vechea centrală telefonică din Palatul Telefoanelor, folosită pentru convorbiri interubane în ultima vreme avea montate LED-uri. Centrala 90% sigur a fost masacrată după desființare.

Am mai prins centrală telefonică manuală în funcțiune, la Provița de Sus, în Jud. Prahova. Era cu baterie centrală (deci fără manivelă). Centrala de care vorbesc se afla într-o clădire veche, de pe la 1907 (clădirea mai există). Erau ghișele alea vechi, parchet. După mărimea centralei, cred că putea să deservească cel puțin 40-50 de abonați (abonații erau numai pe șoseaua principală și pe lângă). Centrala avea 2 sau 3 cabine telefonice; în cabină era un telefon alb (telefon pentru cabină de convoebiri prin comandă). Nu mai știu dacă se putea suna direct la București sau trebuia să facă legătura cu ajutorul vreunei centrale din Câmpina (dar parcă se putea face legătura direct). Doamne, ce prost se auzea. Probabil contacte proaste, cabluri uzate (Dumnezeu să binecuvânteze firba optică că nu mai are pb. cablurilor de cupru) și precis microfoanele românești (alea de alamă, galbene sau ce culoare o avea, cele mai proaste micrfoane... folosiți "Tesla"). O dată, am fost cu o nepoată de-a vecinilor și a dat telefon de la un magazin care era mai aproape de noi decât poșta. Telefonul era un "Electromagnetica" EM-72 roșu. Centrala asta a fost în funcțiune până prin 1996 sau 1997.
În 1998, cel puțin la Provița de sus Țapu' s-a ținut de cuvânt și am avut telefonie fixă în casa de vacanță, pe deal. Dar taică-miu a desfințat postul acum 2-3 ani.
Cică în Prahova exisatu încă din anii '80 centrale telefonice automate, deoarece directorul "Romtelecom" (sau cum îi zicea pe atunci) din anii '80 era prahovean la origine.

În 2001 mai exista la Bezedad, în Jud. Dâmbovița (la 30-40 km de Provița) o centrală telefonică manuală (cunoșteam un profesor original de acolo, care avea telefon prin centrală manuală la casa lui).

imi aduc si acum aminte numarul din 5 cifre pe care l am avut pe vremuri comuniste
eram cuplat cu vecinu de langa mine
cand puneam alt telefon puteam sa aud cand il suna cineva
super tare ,bateam in perete si vorbeam la telefon doar ridica receptorul
sau era un nr pe care il formai si suna la amandoi ce vremuri
am avut telefon fix de cand ma stiu de la romtelecom pana acum 4 ani cand a aparut rds

Edited by djhouse, 16 September 2008 - 22:18.

Cuplaj nu am avut niciodată, și nici la bunici (când eram eu mic). Taică-miu a avut când a stat în Băneasa.
Înainte de divorțul alor mei aveam acasă un telefon fix mai special: receptorul acoperea discul!; telefonul era mai lunguieț. Ce nație erau telefoanele astea? Cumva erau fabricate de "R.F.T."?
Acasă am mai avut (și încă mai am) 2 prize de telefon (pentru o singură linie)! Prizele de telefon erau lucru rar, majoritatea abonaților având conexiunea la firul exterior realizată prin strângerea șuruburi peste niște papuci, telefonul neputând fi astfel scos din priză. Eu am tipul de priză cu 5 piciorușe (deși normal ar fi trebuit să fie 3...). Mai exista un tip mai vechi, cu 3 piciorușe. Cum nu se găseau prize de telefon, iar telefoanele de ebonită nu aveau reglaj de sonerie, unii puneau ștechere și prize obișnuite. Partea frumoasă e că uneori unii băgau telefonul în priza de electricitate. Atâta timp când nu se ridica receptorul nu se întâmpla nimic; când se ridica Eu, acasă, ca să nu se prindă maică-mea că tot dau telefoane după telefoane mai mutam telefonul dintr-o priză în cealaltă. După ce s-a bulit telefonul cu disc (EM 72), și am pus unul cu taste ("Britcom" Menuet; chinezărie bună... la câte căzături a luat încă e întreg), am mai păstrat vechiul fir, dar cred că i-a făcut maică-mea vânt.

Da voi ati vorbit "pe fir"? Asta inainte de mirc si de messenger    Vechiu chat de la romtelecom  

Ferike, on Sep 16 2008, 22:04, said:

Cred că nenea ăla cu compasu citea rezultatele tahografului, ca să vadă ce factură ai.

Cum era asta, chat de la RTC?  
Pe vremuri mai exista și serviciul de transmitere telegrame prin telefon. Nu l-am folosit niciodată!

Nu am înțeles niciodată de ce de pe centrală analogică nu puteai să suni la numere cu 89.89

Edited by djl, 17 September 2008 - 11:49.

djl, on Sep 17 2008, 12:48, said:

Probabil nu incapea suma de plata pe tahograf

Cică Primăria din Provița de Sus avea telefon direct în 1959: http://lcweb2.loc.go...I...&recNum=493
Mă mir de ce nu apar interoare în comună sau încă nu exista centrală telefonică?

Uite ce am găsit la americani:
http://www.loc.gov/r...o/romfondr.html
http://www.loc.gov/r...ero/romdir.html

AirBoy, on Sep 17 2008, 18:38, said:

Pe Muntele Secu, la 10 km de Resita, la hotel, prin 1988 se foloseau telefoane cu manivela pt a optine tonul cu centrala.
daca cineva vroia sa vb cu cineva trebuia mai intai sa invarta cu mult zel la manivela telefonului ca sa ooptina ton si sa ceara comanda la centrala.

festus, on Sep 17 2008, 21:07, said:

prietene,cand invartea la manivela nu obtinea ton ci ii raspundea telefonista care hotara daca sa-i dea o linie sau sa formeze ea .

Am uitat să menționez de unele centrale, precum Berceni, Colentina... toate astea probabil aveau centrale Pentaconta Crossbar.

Pe vremea centralelor Rotary cuplajul se afla audând sau scăzând 40. De exemplu, cuplajul ("fantoma") lui 11 era 51, a lui 35 57....

Trecerea de la 5 la 6 cifre s-a făcut pe 31 august 1958.

Edited by djl, 17 September 2008 - 21:40.

Sa va povestesc si eu. Ciudat era ca bunica mea de la tara, avea telefon, iar eu, in brasov nu, ca deh, nu se "putea", nu erau locuri in "casuta". Stiu ca maica-mea suna de la matusa ei la tara. Bunica-mea era tot cuplata, insa din cate imi aduc eu aminte (eram mic) parca cereaun numar de telefon, si spunea "A", ca "B" era cuplajul. Poate vorbesc prostii, o sa o intreb dimineata, ca acum e traziu.
Era foarte enervant ca prin serviciul 991, asteptai chiar si jumatate de ora sa vorbesti! Ce vremuri ami erau! Bunica-mea neavand centrala digitala, mi se pare ca vorbea grats in comuna. Ridica receptorul si rapsundea centralista!

Dupa care, mi-am pus si eu telefon (nu exista conceptul de romtelecom). Ce bucuros mai eram. Cred ca eram in clasa a 2-a, si vorbeam la telefon cu orele. Era insa perioada in care nu te omora factura! Mai tarziu...s-a marit! Apoi imi aduc aminte de internetul pe dial-up...cat de fericit eram. Nu imi venea sa cred ca din casa, pot accesa site-uri!

  Din pacate nu am vazut telefoane cu manivela.

Pana la urma am renuntat la RTC, insa, imi voi aduce aminte mereu de primul operator si de bucuria efectuarii primului apel telefonic!

Despre "bucuria" de a avea cuplaj...
Noi nu ne cunosteam cu ei si invers nu stiam unde locuiau sau nr. de telefon.
Pana la aparitia BBS-urilor (inceputurile dial-up de sub MSDOS) nu au aparut probleme, insa pe urma mereu ne certam mai ales seara cand vroiam ori sa folosim linia pt. Internet sau voce...

Am înțeles greșit faza cu contorizarea. Nu era un tahograf, ci un tahometru. Pentru citirea numărului de impulsuri existau contoare asemenea celor de electricitate. Dacă o centrală avea 10.000 de abonați existau 10.000 contoare. Facturile se emiteau din în 5 zile, așa că de exemplu, dacă existau 10.000 abonați, echipa care venea fotografia cam 2.000-2.500 contoare    O echipă trecea din 5 în 5 zile pe la toate centralele. În funcție de ziua eliberării, exisatu factrui roșii, galbene, verzi...

La centralele analogice nu se puteau apela numere cu 89.89 din cauză un contor clasic nu se putea mișca îndeajuns de rapid pentru a ține pasul cu taxarea de la 89.89

Le mai ține minte cineva pe semnele astea 2? Am văzut unul pentru "reclamă" la convrbiri interurbane la Pitești, care era în stare bună, nu l-am putut da jos.
Mulțumesc lui Acier (Dorin) pt. poze

djl, on Sep 16 2008, 23:06, said:

Cuplajul se facea in functie de cifra miilor... Adica in general proportiile erau de 8 000 de abonati la care se adauga inca 2 000 de cuplati... Cuplarea se facea in general la miile 0-1 cu 8 si 9 (adica 0 cu 8 si 1 cu 9)... acum, ca sa fiu mai inteligibil o sa explic si ce insemna asta

sa zicem ca aveai numarul 642 16 89 ... asta insemna ca erai principal la numar cuplat iar cuplajul tau avea numarul 642 96 89 , deci diferenta se facea la a 4-a cifra numarand invers...

Cred ca problema cu numerele cu valoare adaugata provenea din faptul ca ar fi trebuit modificate prea multe circuite si configuratii pe centralele vechi si nu au mai avut chef sa faca asta... Trebuiau puse jonctiuni noi eventual si facute ceva modificari prin markeri.... oricum cred ca a fost o chestie de comoditate si decizie strategica sa nu se mai implementeze numerele cu valoare adaugata in centralele de generatie veche (Penta si Rotary)...