Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Schimbare adresa DNS IPv4 pe rout...

Recomandare Barebone

Monede JO 2024

Suprasolicitare sistem electric
 CIV auto import

Mutare in MOZAMBIC - pareri, expe...

Scoatere antifurt airtag de pe ha...

Magnet in loc de clește pent...
 Cumparat/Locuit in apartament si ...

Pot folosi sistemul PC pe post de...

Sokol cu distorsiuni de cross-over

Filtru apa potabila cu osmoza inv...
 Kanal D va difuza serialul “...

Upgrade xiaomi mi11

securitate - acum se dau drept - ...

Farmacia Dr Max - Pareri / Sugest...
 

Traducerea softurilor în limba română

- - - - -
  • Please log in to reply
364 replies to this topic

#91
Parpanghel

Parpanghel

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 632
  • Înscris: 11.02.2005

View Postcrisdiac, on Mar 10 2009, 15:24, said:

Aici faci un raționament eronat. Te aștepți de exemplu ca în DEX termenul "petic" (și derivatele lui) să aibă deja un înțeles legat de softuri. Asta ar fi fost valabil dacă la momentul publicării dicționarului, softurile în română s-ar fi folosit pe scară largă de cel puțin 10 ani, în așa fel încît unii termeni să poată fi preluați de DEX. Uită-te mai degrabă la definiția din Merriam-Webster, care este DEX-ul american. Americanilor nu le este rușine că un cuvînt desemnează în același timp "o bucată de material folosită pentru a acoperi o gaură" și "o corectură sau o modificare minoră într-un soft".

=========================
1: a piece of material used to mend or cover a hole or a weak spot
2: a tiny piece of black silk or court plaster worn on the face or neck especially by women to hide a blemish or to heighten beauty
3 a: a piece of material (as adhesive plaster) used medically usually to cover a wound b: a usually disk-shaped piece of material that is worn on the skin and contains a substance (as a drug) that is absorbed at a constant rate through the skin into the bloodstream <a nicotine patch> c: a shield worn over the socket of an injured or missing eye
4 a: a small piece : scrap b: a part or area distinct from that about it <cabbage patch> c: a period of time : spell <was going through a rough patch>
5: someone or something equal or comparable —usually used in negative constructions <the new chairman isn't a patch on his predecessor>
6: a piece of cloth sewed on a garment as an ornament or insignia ; especially : shoulder patch
7: a temporary connection in a communication system (as a telephone hookup)
8: a minor correction or modification in a computer program

http://www.merriam-w...ictionary/patch
========================



Și la americani sînt aceleași conotații, pe care tu le numești "negative" și asta nu i-a împiedicat să folosească "patch" și nu altceva. În definirea conceptelor tehnice nu se iau în considerație conotațiile negative sau pozitive ale cuvintelor, astfel de lucruri se iau în considerație doar în marketing, atunci cînd trebuie denumit un produs care e pus în vînzare și al cărui nume trebuie să fie plin de conotații pozitive, în așa fel încît lumea să dorească și din cauza asta să-l cumpere. Denumirea unui concept tehnic trebuie în primul rînd să ia în calcul cît de intuitiv e un anumit cuvînt, deci cît de ușor înțelege omul conceptul care se află în spatele cuvîntului în momentul în care aude prima oară de el. Și tocmai aici se vede superioritatea englezescului "patch" și a românescului "petic", ambele fiind ușor de înțeles și de reținut, chiar și de către nespecialiști.



Pentru un român, "petic" sună la fel cum sună "patch" pentru un american, deci ceva absolut obișnuit. Oricum nu mașina trebuie peticită, ci softul, ceea ce e cu totul altceva. Argumentul ăsta cu "sunatul" l-am tot auzit, de cele mai multe ori legat de vînzătorul de la magazinul de calculatoare, care s-ar șoca dacă cineva ar dori să cumpere de la el un "șoarece". Fals, nu s-ar șoca mai mult decît vînzătorul american căruia i se cere același lucru în engleză ("mouse"). Totul este o chestie de obișnuință. Dacă în România s-ar fi folosit "șoarece" în loc de "maus" încă din vremurile lui Windows 95, acum nimeni n-ar mai fi zis nimic. Încă o dată românii sînt singulari, în multe țări europene se folosește cuvîntul local pentru șoarece (souris - franceză, raton - spaniolă, myszy - poloneză, egeret - maghiară, fare - turcă, etc.) și nu rîde nimeni de asta, e ceva absolut normal.



Revizie și remediu sînt termeni pretențioși. Există în România o tendință de a folosi cuvinte pretențioase, ceea ce este inversul a ceea ce se întîmplă în USA și de fapt este inversul a ceea ce se întîmplă în denumirea conceptelor tehnice. Dar "remediu" în plus de asta nu e potrivit, pentru că uneori un "patch" nu remediază nimic, ci adaugă funcționalități noi, sau scoate la suprafață unele ascunse. Cuvîntul "revizie" implică și el sensul de "corectură", ceea ce nu e întotdeauna cazul. Plus că verbul derivat produce construcții de genul "am revizuit softul", o exprimare nepotrivită pentru descrierea acțiunii de a instala un "patch". Cuvîntul "petic" rămîne cea mai bună opțiune.

===============================
A patch is a small piece of software designed to fix problems with or update a computer program or its supporting data.
..................................
Patches may also be released to change game rules or algorithms. [...] MMORPGs, which are typically very complex with large amounts of content, almost always rely heavily on patches following the initial release, where patches sometimes add new content and abilities available to players.

http://en.wikipedia....tch_(computing)
==========================


Eu spusesem undeva mai sus că patch înseamnă în engleză mult mai multe decît petic în română.
Am fost contrazis și n-am reluat atunci, dar mulțumesc pentru „desfășurată”.

Nu, nu mă așteptam să întîlnesc în DEX ceva legătură între petic și informatică. Și sper să nici n-o întîlnesc vreodată; tocmai ce-am spus de ce.
Ca adjectiv, adică peticit, petic n-a avut, nu are și nu o să aibă prea curînd vreo conotație pozitivă.
De aceea nu este o opțiune bună.
Revizie și remediu, termeni pretențioși? N-aș spune.
Personal, utilizez de foarte multă vreme șoricel în loc de mouse. E nostim. Peticul nu e.
Dar, la o adică, n-o să împușc pe nimeni dacă vrea să spună că și-a „peticit softul”, sintagmă care să subînțeleagă ceva pozitiv. În pofida evidenței.

@ AdiJapan: Ultima definiție s-ar putea potrivi mai bine decît peticirea.

REVÍZIE, revizii, s.f. Cercetare nouă, control, verificare, revizuire. ♦ Corectură făcută în pagini unui text ce urmează să fie tipărit. ♦ Inspecție. ♦ Formă de control (întreprinsă de obicei de organe speciale de control) care constă în revederea sau reverificarea documentelor de evidență privitoare la operații (contabile) care au avut loc anterior. ♦ Ansamblul operațiilor executate asupra unei instalații, a unei mașini etc., care constă în reglarea pieselor și aparatelor, în înlăturarea jocurilor survenite prin uzură etc.

#92
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostParpanghel, on Mar 11 2009, 02:06, said:

Ultima definiție s-ar putea potrivi mai bine decît peticirea.
Rămîne cum am stabilit: revizie are alt sens decît ce căutăm noi. Sensul pe care l-ați subliniat acolo presupune că avem o instalație (să zicem că softul e o instalație) și că în timpul utilizării aceasta se dereglează. Pentru a evita consecințele periculoase verificăm din cînd în cînd dacă instalația a rămas în parametri. Aceasta e revizia, iar cei care au mașini o știu pe pielea lor. Or patch-ul corectează un neajuns pe care softul l-a avut de la bun început. Softul nu se uzează în timp și chiar dacă în timpul folosirii e posibil să se strice, nu trebuie decît reinstalat, în forma inițială. O revizie nu presupune adăugarea de funcționalități la instalație, așa cum fac patch-urile, ci doar readucerea ei la parametrii nominali, inițiali. Mi se pare o distincție esențială. De aceea cred că și remediu și petic sînt mai sugestive decît revizie.

Însă nu m-am lămurit dacă v-ați dat seama că în engleză patch sună în contextul informaticii la fel de negativ sau peiorativ ca petic în română. Îmi tot dați impresia că patch vi se pare mai frumos (în engleză).

Și încă o întrebare: presupunînd că rămînem la opțiunea patch, cînd îl vom scrie românește peci? De ce nu-l scriem acum? Cred că știu răspunsul: pentru că arată ca dracu'. Dar nu este acesta un semn de neadaptare?

#93
Parpanghel

Parpanghel

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 632
  • Înscris: 11.02.2005

View PostAdiJapan, on Mar 11 2009, 02:39, said:

Rămîne cum am stabilit: revizie are alt sens decît ce căutăm noi. Sensul pe care l-ați subliniat acolo presupune că avem o instalație (să zicem că softul e o instalație) și că în timpul utilizării aceasta se dereglează. Pentru a evita consecințele periculoase verificăm din cînd în cînd dacă instalația a rămas în parametri. Aceasta e revizia, iar cei care au mașini o știu pe pielea lor. Or patch-ul corectează un neajuns pe care softul l-a avut de la bun început. Softul nu se uzează în timp și chiar dacă în timpul folosirii e posibil să se strice, nu trebuie decît reinstalat, în forma inițială. O revizie nu presupune adăugarea de funcționalități la instalație, așa cum fac patch-urile, ci doar readucerea ei la parametrii nominali, inițiali. Mi se pare o distincție esențială. De aceea cred că și remediu și petic sînt mai sugestive decît revizie.

Însă nu m-am lămurit dacă v-ați dat seama că în engleză patch sună în contextul informaticii la fel de negativ sau peiorativ ca petic în română. Îmi tot dați impresia că patch vi se pare mai frumos (în engleză).

Și încă o întrebare: presupunînd că rămînem la opțiunea patch, cînd îl vom scrie românește peci? De ce nu-l scriem acum? Cred că știu răspunsul: pentru că arată ca dracu'. Dar nu este acesta un semn de neadaptare?

Perfect de acord cu prima parte.
În opinia mea, nu, nu sună la fel de peiorativ în context.
Am discutat cu trei buni cunoscători de limbă engleză, un amic redactor la New Scientist (englez) și doi profesori (români).
Cu toții au spus că patch în sintagma software patch este perceput mai degrabă ca plasture (un alt obiect descris de același cuvînt), respectiv ceva ce face bine, ceva care vindecă sau ajută la vindecare. Acum, dacă aberează ei, aberez și eu, în condițiile în care doar se întîmplă să fiu de exact aceeași părere.

Nu mă atrage peci, chiar deloc. Problema este că el există deja și înseamnă altceva. Dar l-aș fi folosit, deoarece îmi repugnă o idee mai puțin decît petic.

Edited by Parpanghel, 11 March 2009 - 12:08.


#94
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007
Deși nu cred că o să-l folosesc prea curând, între petic și plasture, votez pentru petic. Este ușor de pronunțat, are cu 3 litere mai puțin și este mai haios, așadar cred că se va impune în timp. :)
Conversație între doi elevi de liceu: "- Ai luat ultimul petic de la Microsoft?"
"- Da, acum nu mi se mai blochează Internet Explorer-ul ..."

#95
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostParpanghel, on Mar 11 2009, 19:07, said:

Cu toții au spus că patch în sintagma software patch este perceput mai degrabă ca plasture (un alt obiect descris de același cuvînt), respectiv ceva ce face bine, ceva care vindecă sau ajută la vindecare. Acum, dacă aberează ei, aberez și eu, în condițiile în care doar se întîmplă să fiu de exact aceeași părere.
Mulțumesc că v-ați interesat. Nu-mi dau seama ce mă deranjează mai tare: un plasture pe o rană la picior sau un petic la o gaură în pantaloni. Parcă prefer peticul, măcar nu doare. Dar fie, să zicem că și plasture este una din opțiuni, pe lîngă petic și remediu. Aș observa totuși că dacă noi românii încă nu știm bine cum să-i zicem, anglofonii nu mai au de ales, la ei s-a încetățenit patch cu toate conotațiile lui, deci s-au obișnuit cu el așa cum e.

Între timp m-am tot gîndit, fără să ajung la vreo concluzie, dacă analogia mea cu match - meci => patch - peci este corectă. Acum o sută de ani cînd a intrat match-ul în română foarte puțină lume știa engleză, deci era imposibil să fie păstrat într-o formă apropiată de original. Oamenii au oscilat probabil o vreme între pronunțiile meci și maci (a doua și sub influența limbii franceze), și m-aș aventura să spun că respingerea lui maci s-a făcut și sub influența ambiguității care se crea cu florile: nu e tocmai clar ce înseamnă „Hai la maci.” Dar astăzi o proporție însemnată din români, probabil mai mult de jumătate din cei care au de-a face cu calculatoarele, știu destulă engleză încît lucrurile să stea altfel. Chiar dacă dintre ei mulți sînt la nivelul „oan ciu fri”, este totuși posibil ca sunetul [æ] să nu mai fie așa de straniu și să-și facă loc în fonetica românească, doar marginal, așa cum și unele sunete franțuzești și nemțești apar sporadic în cuvinte (bleu, etui, loess, führer etc.). N-ar fi deci de mirare ca patch să aibă alt traseu decît match și să fie scris în continuare multă vreme patch, cu o pronunție oarecum englezească.

Sau s-ar putea să fie încă prea devreme pentru asta, dovadă cuvîntul manager care e pronunțat oricum numai ca în engleză nu.

#96
Parpanghel

Parpanghel

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 632
  • Înscris: 11.02.2005

View PostAdiJapan, on Mar 11 2009, 12:48, said:

Între timp m-am tot gîndit, fără să ajung la vreo concluzie, dacă analogia mea cu match - meci => patch - peci este corectă. Acum o sută de ani cînd a intrat match-ul în română foarte puțină lume știa engleză, deci era imposibil să fie păstrat într-o formă apropiată de original. Oamenii au oscilat probabil o vreme între pronunțiile meci și maci (a doua și sub influența limbii franceze), și m-aș aventura să spun că respingerea lui maci s-a făcut și sub influența ambiguității care se crea cu florile: nu e tocmai clar ce înseamnă „Hai la maci.” Dar astăzi o proporție însemnată din români, probabil mai mult de jumătate din cei care au de-a face cu calculatoarele, știu destulă engleză încît lucrurile să stea altfel. Chiar dacă dintre ei mulți sînt la nivelul „oan ciu fri”, este totuși posibil ca sunetul [æ] să nu mai fie așa de straniu și să-și facă loc în fonetica românească, doar marginal, așa cum și unele sunete franțuzești și nemțești apar sporadic în cuvinte (bleu, etui, loess, führer etc.). N-ar fi deci de mirare ca patch să aibă alt traseu decît match și să fie scris în continuare multă vreme patch, cu o pronunție oarecum englezească.

Sau s-ar putea să fie încă prea devreme pentru asta, dovadă cuvîntul manager care e pronunțat oricum numai ca în engleză nu.

Mie mai ciudată mi se pare traiectoria lui fotbal. Mă chinui și acum să pricep de ce tocmai fotbal e mainstream, în timp ce futbol trece drept regionalism... Care regionalism? De Valea Albionului?
Bleul franțuzesc mă amuză, nu știu de ce, probabil pentru că și ei, francezii, îl pronunță diferit, funcție de regiune.
Dar mă capsează soarta lui bleumarin, pe care mulți îl furculisionează în bleumaren (ca și pe satin/saten).
Și eu cred că peci n-are șanse (dar nu pot să adaug „din păcate”).

#97
crisdiac

crisdiac

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

View PostParpanghel, on Mar 11 2009, 12:07, said:

Am discutat cu trei buni cunoscători de limbă engleză, un amic redactor la New Scientist (englez) și doi profesori (români).
Cu toții au spus că patch în sintagma software patch este perceput mai degrabă ca plasture (un alt obiect descris de același cuvînt), respectiv ceva ce face bine, ceva care vindecă sau ajută la vindecare. Acum, dacă aberează ei, aberez și eu, în condițiile în care doar se întîmplă să fiu de exact aceeași părere.

Nu aberezi deloc, însă atunci cînd se alege un termen ca traducere se iau în considerație mai mulți factori, nu numai corespondența ca sens cu termenul străin. Uneori această corespondență poate fi bună pentru mai mulți termeni, dar atunci cum se alege doar unul singur din ei ? Pe baza celorlalte criterii. Unul din ele se referă la posibilitatea ca termenul ales să dea naștere la cuvinte derivate, mai ales dacă termenul străin are și el o familie de termeni derivați. În cazul lui "patch" avem tocmai această situație. Se folosesc derivatele "to patch" ("I will patch the software") și "patched" ("The software was patched"), deci și cuvîntul românesc ar trebui să poată face cu ușurință unele similare. Iar aici se vede că "petic" face ambele forme derivate, adică "a petici" și "peticit", care sînt cunoscute de toată lumea și prezente în DEX. Cuvîntul "plasture" le poate face și el, însă aceste forme ("a plastura" și "plasturat") nu sînt cunoscute de nimeni, pentru că nu sînt folosite și deci lipsesc și din DEX. Alegerea lui "plasture" ar însemna deci o complicare în plus, pentru că ar trebui "inventate" formele derivate, care în momentul de față sînt necunoscute pentru vorbitorii de română. În schimb derivatele lui "petic" sînt înțelese intuitiv de toți.

View PostParpanghel, on Mar 11 2009, 12:07, said:

Nu mă atrage peci, chiar deloc. Problema este că el există deja și înseamnă altceva. Dar l-aș fi folosit, deoarece îmi repugnă o idee mai puțin decît petic.

Încearcă să te gîndești la americani, lor nu le repugnă nici "patch", nici "mouse", nici "bluetooth" și nici "bug". De ce oare românii ar fi atît de sensibili la unele cuvinte, numai pentru că li se pare că nu sună bine ? Părerea mea e că acest lucru se datorează faptului că românii nu mai inventează și nici măcar nu mai reciclează cuvinte, deci au pierdut contactul cu "lutul" limbii, cu stratul ei bazal, fertil. Ei nu mai vor să-și murdărească mîinile cu procesul de creare a cuvintelor, vor să aibă doar produsul final, bine lustruit. Dar tocmai în procesul de creație și de remodelare/reinventare stă forța unei culturi, dacă se recurge numai la importuri e posibil ca limba să-și piardă capacitatea de generare de cuvinte pentru conceptele nou-apărute.

#98
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostParpanghel, on Mar 11 2009, 21:31, said:

Mie mai ciudată mi se pare traiectoria lui fotbal. Mă chinui și acum să pricep de ce tocmai fotbal e mainstream, în timp ce futbol trece drept regionalism... Care regionalism? De Valea Albionului?
V-am răspuns la subiectul de etimologie, pentru că nu ține de traducerea softurilor.

#99
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009
Absența traducerilor în limba română pentru softuri a dus la apariția unui dialect hibrid anglo-roman. Acesta reprezintă partea invizibilă a aisbergului romglez, a cărui parte vizibilă se observă pe forumuri.

Există un sit românesc pentru începători unde sînt oferite filmulețe educaționale despre folosirea softurilor. Ele sînt obținute prin capturarea activității de pe ecranul calculatorului, la care se adaugă comentariul explicativ. Pe situl respectiv există zeci de astfel de filme, în toate fiind prezentat lucrul cu interfața în engleză a softului, chiar dacă există și interfață tradusă în română. Limbajul este unul anglo-roman tipic, în fapt asemănător cu acela folosit de românii obișnuiți de ani de zile numai cu softuri în engleză. Cine nu a auzit acest dialect pînă acum o poate face vizionînd filmul despre folosirea CDBurnerXP, film care durează în total 30 de minute.

Se amintește că programul CDBurnerXP are și interfață în română, iar undeva pe la jumătatea filmului (min. 14-16), prezentatorul trece interfața de pe engleză pe română și încearcă să continue explicațiile. Nu reușește, suferă un fel de blocaj lingvistic la vederea traducerii "Disc dintr-o dată" pentru expresia "Disc at once" și trece din nou pe engleză spunînd că "îl cam enervează în limba română". Aproape de sfîrșit (min. 29) autorul filmului revine și amintește din nou de posibilitatea folosirii interfeței traduse, dar adaugă că lui "nu-i plac cum arată chestiile astea de calculator în limba română, ele nu se potrivesc deloc, cînd e în limba română nu mai înțelege nimic la calculator".

http://www.videotutorial.ro/upload/cum_se_...CDBurnerXP.html  (trebuie clicat pe film pentru a-l porni).

Aceia care s-au obișnuit de ani de zile cu engleza în softuri nu mai doresc să audă de română, deși exprimarea lor este extrem de ciudată și evident incorectă. De altfel se observă și în scris folosirea dialectului anglo-roman, inclusiv absența diacriticelor.

http://www.videotutorial.ro/

Edited by ravinescu, 02 June 2009 - 14:05.


#100
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,418
  • Înscris: 22.09.2003
Cateva din traducerile de exceptie ale variantei imdb.com (cica) in romana:

Ratare Uzant (User Rating)
Rate (User Ratings)
Parola Subiect (Plot Keywords)
Criticile Grupurilor de Presa (Newsgroup Reviews)
Chestii Misto (Fun Stuff)
Credite Nebune (Crazy Credits)
Conectii Filme (Movie Connections)

Cum e posibil asa ceva? Nu era mai bine daca nu traduceau deloc?

#101
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostLoveDemon, on 8th August 2009, 00:26, said:

Cum e posibil asa ceva? Nu era mai bine daca nu traduceau deloc?
Dovadă că stupizii se pot strecura oriunde. Sau poate le-a făcut cineva o farsă?

#102
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View PostLoveDemon, on 7th August 2009, 18:26, said:

Cateva din traducerile de exceptie ale variantei imdb.com (cica) in romana:
.......................................................
Cum e posibil asa ceva? Nu era mai bine daca nu traduceau deloc?

Poți să le scrii celor de la IMDB.com și să le spui că traducerea este proastă. E singura acțiune care ar putea avea un impact asupra calității traducerii. Nici un sit nu va renunța la traducere, oricît de proastă ar fi ea, fiind dovedit că numărul de utilizatori crește mult cînd există și o variantă localizată. Cei cărora nu le convine traducerea pot opta pentru limba originală sau pentru o limbă în care traducerea este mai bună.

Sugestia "mai bine nu traduceau deloc" este și ea în parte reponsabilă de întîrzierea cu care au apărut variante localizate în română ale softurilor. Ea a fost aplicată ca strategie de către anglofonii români pentru a descuraja traducerile de softuri. La fel ca în orice limbă, și în română s-au făcut greșeli (uneori foarte mari) atunci cînd s-a început traducerea programelor de calculator. În toate celelalte țări s-a trecut la raportarea și corectarea greșelilor, ceea ce a dus la creșterea progresivă a calității traducerilor, pe măsură ce jargonul informatic se stabiliza și tot mai multă lume putea să participe la traduceri. În România însă s-a trecut la blamarea limbii române, care a fost scoasă țap ispășitor pentru traducerile proaste și a fost condamnată la surghiunirea din informatică și disciplinele conexe, socotite prea moderne pentru o limbă atît de "învechită" și de "primitivă" ca româna.

Reacția românilor în acest caz a fost pur mioritică, de cedare în fața unei situații mai dificile, care era însă perfect rezolvabilă. Este stranie tendința românilor de a căuta ajutor la străini (limba engleză), atunci cînd ar fi putut de la început rezolva situația cu forțele proprii (limba română). Apelarea la străini nu implică nici un efort românesc, deci la prima vedere ar fi cea mai avantajoasă soluție. Însă de fapt e cea mai proastă soluție, pentru că abandonarea limbii române înseamnă a săpa la temelia culturii române.

Reputația limbii române a fost tîrîtă în noroi chiar de către români. Limba a ajuns la starea de paria în propria ei țară, deși tocmai în această țară se spune că există procentul cel mai mare de cunoscători de engleză din afara țărilor anglo-saxone. Acești cunoscători puteau ajuta limba română, dar majoritatea nu au făcut-o, fie din cauză că disprețuiau româna, fie din cauză că li s-a repetat încontinuu că nimeni n-o să folosească softuri traduse, pentru că informatica e o disciplină mult prea elevată pentru ca românii să vrea să folosească pentru ea altceva decît engleza.

În concluzie, soluția pentru a avea traduceri bune este la îndemîna oricui. Traducerile proaste trebuie raportate, iar cine se simte în stare și e dispus să muncească voluntar poate participa la traducerile de softuri sau de situri.

P.S.
Ce s-a întîmplat cu softurile s-a întîmplat și cu ortografia. Scrierea cu diacritice a fost denigrată în permanență și s-a recomandat cu îndîrjire scrisul fără diacritice. Și în acest caz s-a aplicat strategia cu "mai bine nu", pentru că ori de cîte ori s-a găsit o mică problemă legată de diacritice s-a iscat un cor al denigratorilor, care și de această dată blamau limba română pentru problema respectivă. Așa că în loc să se procedeze ca toate celelalte popoare euroepene, și să se caute soluții pentru problemele (tehnice, educaționale, etc.) care stăteau în fața scrisului cu diacritice, în România s-a recurs din nou la pedepsirea limbii române, care a fost mutilată prin scoaterea diacriticelor. E probabil vorba de o problemă de psihologie a poporului, care preferă să se automutileze decît să facă un mic efort pentru a fi în rîndul lumii civilizate. Creangă avea dreptate cu povestea lui în care spunea de leneșul care preferă să moară decît să facă un efort cît de mic. Și chiar că în situația softurilor traduse sau a diacriticelor efortul este mic, deci nu există nici o scuză pentru a nu fi făcut de către cei care susțin că sprijină limba română și doresc ca ea să se dezvolte în continuare pentru a fi folosită în orice disciplină, oricît de modernă ar fi ea.

#103
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Postravinescu, on 8th August 2009, 03:04, said:

...
Găsiți-vă careva să-l trageți pe Ravinescu de mînecă (pe mine mă ignoră). A spus aceleași chestii de vreo 100 de ori numai la Softpedia, pe lîngă multe alte locuri. E plin internetul de el. Și măcar dacă tot ce spune ar fi corect, dar multe afirmații sînt exagerate (sau de-a dreptul false) doar ca să aibă efect mai mare. Mă tem însă că efectul pozitiv, cît a fost, e pe cale să dispară de tot și să devină negativ.

În cazul în speță cred că LoveDemon are dreptate: decît o traducere cretină mai bine nu. De bine de rău dacă rămîne în engleză mai poți răsfoi un dicționar ca să afli ce înseamnă, dar în „traducerea” aceea nici nu poți ghici ce vrea să zică cu ratarea uzantului sau cu parola subiectului. Să fim serioși. Sigur că cine are răbdare le poate atrage atenția; aici are și Ravinescu dreptatea lui.

Fără legătură cu asta, rog moderatorii să traducă în românește titlul acestei discuții, „Traducerea Softurilor în Limba Română”. Pe limba noastră titlurile se scriu cu inițială majusculă doar la primul cuvînt și la numele proprii.

#104
Dari@

Dari@

    Hoașcă pur si simplu

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,733
  • Înscris: 18.06.2007
Intreb si eu: cum pot deschide un fisier .exe in forma in care as putea sa traduc programul respectiv in asa fel incat explicatiile din el sa fie in romana, nu in engleza ?
sper sa se inteleaga ce vreau. nu sunt specialista it.

multumesc mult.

#105
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,418
  • Înscris: 22.09.2003

View PostAdiJapan, on 8th August 2009, 06:25, said:

În cazul în speță cred că LoveDemon are dreptate: decît o traducere cretină mai bine nu. De bine de rău dacă rămîne în engleză mai poți răsfoi un dicționar ca să afli ce înseamnă, dar în „traducerea” aceea nici nu poți ghici ce vrea să zică cu ratarea uzantului sau cu parola subiectului. Să fim serioși. Sigur că cine are răbdare le poate atrage atenția; aici are și Ravinescu dreptatea lui.
Oricum trei sferturi din site e in engleza, iar sfertul tradus e cum ziceam mai sus. Absolut penibil.

View PostAdiJapan, on 8th August 2009, 06:25, said:

Fără legătură cu asta, rog moderatorii să traducă în românește titlul acestei discuții, „Traducerea Softurilor în Limba Română”. Pe limba noastră titlurile se scriu cu inițială majusculă doar la primul cuvînt și la numele proprii.
Multumesc.

View PostDari@, on 8th August 2009, 07:31, said:

Intreb si eu: cum pot deschide un fisier .exe in forma in care as putea sa traduc programul respectiv in asa fel incat explicatiile din el sa fie in romana, nu in engleza ?
sper sa se inteleaga ce vreau. nu sunt specialista it.

multumesc mult.
Daca inteleg bine, tu vrei sa decompilezi o aplicatie ca sa o poti traduce. Nu se poate face asta de unul singur (cel putin nu la nivel de amator), fara colaborarea autorului aplicatiei.

Attached Files



#106
Dari@

Dari@

    Hoașcă pur si simplu

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,733
  • Înscris: 18.06.2007

View PostLoveDemon, on 8th August 2009, 08:48, said:

Daca inteleg bine, tu vrei sa decompilezi o aplicatie ca sa o poti traduce. Nu se poate face asta de unul singur (cel putin nu la nivel de amator), fara colaborarea autorului aplicatiei.

pai nu am cum... autorul e american si sincer nu cred ca l-ar interesa traducerea in romaneste a softului facut de el  :confuzzled:

#107
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View PostDari@, on 8th August 2009, 07:31, said:

Intreb si eu: cum pot deschide un fisier .exe in forma in care as putea sa traduc programul respectiv in asa fel incat explicatiile din el sa fie in romana, nu in engleza ?

Trebuie să folosești o unealtă specializată pentru traducerea softurilor care nu au fișier de limbă. Cu ajutorul ei capeți acces la șirurile de text din program și le poți traduce. Descarcă versiunile de evaluare ale softurilor de mai jos și vezi care îți convine cel mai mult.

http://www.sisulizer.com/

http://www.alchemyso...e.ie/index.html

http://www.apptranslator.com/

http://www.lingobit.com/

http://www.schaudin.com/web/Home.aspx

http://www.multilizer.com/

http://www.visloc.com/

http://www.mootools....alize/index.asp

#108
Dari@

Dari@

    Hoașcă pur si simplu

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,733
  • Înscris: 18.06.2007
Multumesc mult pt linkuri. ma uit sa vad ce si cum.
Nu stiu daca m-am facut inteleasa, vreau sa traduc softul in asa fel incat sa obtin versiunea lui in romaneste. Nu meniurile, ci ceea ce apare in fereastra programului. E vorba de un program de astrologie cu interpretarea astrogramei. Bag data nasterii si iese interpetarea, dar e in engleza. Vreau sa traduc totul din el ca sa iasa interpretarea in romana.

Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate