Traducerea softurilor în limba română

Naoto, on 12th January 2010, 20:58, said:

Nu știu dacă de reacția mea te plîngi, sau mai degrabă a lui Ravinescu. Pentru că eu intervenisem doar în raport cu minuscula contradicție dintre Ravinescu și Mircea21.

Eu pot să înțeleg că unii preferă un soft în limba mamei lui, așa cum și eu prefer să citesc cărți sau să văd filme în limba mamei lor, atunci cînd pot. Nu mi se pare o problemă. Problema începe cînd preferința pentru softurile în engleză se generalizează în așa măsură încît îi cuprinde pînă și pe cei care de fapt nu știu destul de bine limba asta și care sigur s-ar descurca mai bine cu softul tradus, doar pentru că cel original este mai cool (era să zic mai șic, ce eroare!). Snobismul ăsta, echivalent cu snobismul celor care odinioară vedeau piesele de teatru în germană fără să priceapă mare lucru, este semn că există o atitudine de desconsiderare a ce e românesc și un complex de inferioritate față străini.

AdiJapan, on 12th January 2010, 17:01, said:

Nu, nu de reacția ta mă plîngeam!

Nici măcar de a lui Ravinescu, ăsta-i și motivul pentru care nu am replicat vreunei postări anume.

Țineam doar să arăt că discuțiile astea îmi trezesc gînduri de tot soiul, îmi clatină deprinderi și convingeri - poate că pe undeva întrebările voastre încep să mi se transmită: le preiau și mi le și însușesc

Numai că eu v-aș ruga să mai desprindeți și nuanțe! atît.

În fond, ne pasă tuturor de soarta limbii române: cum spuneai, e ceea ce ne unește!

Edited by Naoto, 12 January 2010 - 17:11.

Revin: cu cît în discuțiile astea luăm în considerare argumente pro și contra, analizîndu-le sincer și serios, răsucindu-le pe toate părțile, cu atît cei care ezită să se situeze ferm pe una dintre poziții (extremele le exclud de la bun început, oricum discursul celor în cauză aduce a monolog) își pot reevalua "deprinderile", comoditățile de care aminteam și altă dată. Modelele sînt importante în orice domeniu

Există pe forumul ăsta vreo subsecțiune sau măcar un subiect în care să poți găsi traducerea în limba română a unor termeni consacrați în limbajul ăla hibrid, romenglez? cu răbdare, step-by-step

Citat din Naoto
Să mă văd privită drept apologet al romglezei, un Iorgu de la Sadagura "redivivus", doar fiindcă am mărturisit că utilizez o interfață în limba engleză și că nu stăpînesc vocabularul necesar exprimării unor noțiuni în limba română! Eu tot nu văd cum aș putea folosi o interfață tradusă cînd nu știu cuvintele românești care acoperă noțiunile elementare, iar asta într-un domeniu în care nu pot cel mult decît să aspir la o modestă performanță, ce să mai zic de competență!

Softurile traduse au o caracteristică foarte utilă pentru situația ta. Limba interfeței softului poate fi schimbată extrem de ușor (Options>Language sau ceva asemănător), deci se poate trece de la o limbă în care se cunoaște terminologia, la una în care nu se cunoaște terminologia, în doar două secunde. Softurile traduse în mai multe limbi pot funcționa pe un sistem de operare în orice limbă, ele nefiind legate în vreun fel de limba SO. Se poate deci învăța terminologia extrem de ușor, trecînd interfața de pe o limbă pe alta dacă nu se intuiește sensul unui termen. Cu alte cuvinte trecerea de la softuri în engleză la cele în română poate să fie făcută treptat, pe măsura familiarizării cu terminologia românească.

Citat din Naoto
Dacă vă rog să-mi traduceți pe românește „Numai Internet Explorer 8 are atat tab isolation cat si recovery features in caz de crashing”, probabil că o să obțin un răspuns.

Traducere: Numai Internet Explorer 8 are atît izolarea tabului cît și facilități de recuperare în caz de prăbușire.

Citat din Naoto
Bun. Și ce fac cu el? În cazul în care aș utiliza respectivul "browser" (navigator? mda) și aș avea nevoie de ajutor, presupunînd că nu mă apuc să caut pe Internet soluția, apelez la un specialist, nu? În ce termeni, neechivoci, îi descriu problema? Cum îi retraduc apoi indicațiile astfel încît să mi se suprapună cu niște cunoștințe oricum precare? Să mai adaug nu știu ce exemplu, "system search dispatcher" ori altă trăznaie?

Cazul lui Internet Explorer este într-adevăr special, la fel ca al SO Windows. Acestea nu pot fi folosite decît într-o singură limbă, deci la ele nu se poate schimba limba în doi timpi și trei mișcări. IE și Windows există însă în română la o bună parte din utilizatori, deci un specialist adevărat care lucrează în România ar trebui să aibă la dispoziție și interfața în română a lor. Tot ce are de făcut un astfel de specialist (care preferă Windows în engleză pe calculatorul propriu) este să aibă o mașină virtuală unde să ruleze Windows în română, cu tot cu IE. Mașina virtuală este un fel de calculator în calculator, adică un sistem de operare care rulează în mod virtual, separat de SO propriu-zis. E ceva extrem de simplu de instalat și care nu consumă multe resurse pe un calculator modern, ca să nu mai vorbim de faptul că programele pentru așa ceva sînt gratuite (Virtual Box, Virtual PC, VMWare). Deci cineva cu calculatorul în engleză poate avea și un calculator în română rulînd în mod virtual, cu ajutorul căruia poate rezolva problemele care i se raportează. Dar bineînțeles că marea majoritate a softurilor traduse nu au nevoie de mașină virtuală, la ele se poate schimba comuta ușor în ce limbă se dorește.

Citat din Naoto
Una este să te folosești de un mijloc tehnic (apropo: și cînd cumpăr un produs electronic sau electrocasnic prefer să-i citesc instrucțiunile în germană sau în engleză, pur și simplu mă blochez cînd dau de traducerea pe românește, dar asta nu înseamnă că m-aș apuca vreodată să-i explic altcuiva cum funcționează pe limba aia! ci doar că eu îi înțeleg terminologia și sînt capabilă să o transpun în limba maternă), alta e să comunici, deci să emiți un mesaj către un receptor, raportat la un context și utilizînd un anumit COD.

Și blocarea asta ți se pare normală? De ce francezii, cehii, polonezii, spaniolii, ungurii, chinezii, etc. nu se blochează în aceeași situație? E blocarea asta rezultatul unei deficiențe psihologice a românilor ? E blocarea asta imposibil de depășit, este cumva înscrisă în gene? Nu, este rezultatul complexului de inferioritate de care suferă româna în mintea vorbitorilor nativi. Cu ce sînt mai bune celelalte limbi europene față de română? De ce ceilalți europeni nu au astfel de complexe de inferioritate legate de limbile lor? E în mod sigur ceva legat de educația din școală și cea primită din societate. Dar asta nu înseamnă că un astfel de complex nu este irațional. S-a tradus Shakespeare în română și nu se pot traduce softuri sau manuale de utilizare? Ha, ha, ha, asta e bună de tot. Mie manualele aparatelor electronice (de ex. cele de la telefoanele mobile) mi se par bine traduse, nu am nici o problemă în a le folosi în locul celor în engleză. De softuri nici nu mai vorbesc.

Citat din Naoto
Contribuția la dezvoltarea acestui cod este o operă colectivă, care necesită și un răgaz pentru însușirea lui de către membrii acelei colectivități.

Da, însă răgazul a trecut de mult, e clar că există unii pe care nu-i interesează să învețe terminologia românească. Trebuie ca toată societatea românească să stea după niște forkiști (furculisioniști anglofoni) care se cred buricul modernității și vor să impună folosirea englezei în informatică? Calculatoarele s-au folosit în România încă de dinainte de 1989. Cam din 1995 se folosesc calculatoarele personale. Dar hai să zicem nu din 1995, ci din 1998, cînd a apărut Windows 98. Nu a trecut destulă vreme de atunci și pînă acum? Cît trebuie să mai dureze răgazul? De ce acest răgaz nu a existat la celelalte popoare europene? Sînt ele mai deștepte decît românii, prind mai repede noțiunile și nu au nevoie de "răgaz" ? Nici vorbă, celelalte popoare sînt mai conștiente de faptul că au o limbă pe care trebuie s-o țină la zi cu transformările induse de tehnologie. Și în mod sigur țin mai mult la limba lor maternă decît alții.

Citat din Naoto
Iar primii chemați sînt cei în măsură să asigure corespondența între semnele lui alcătuitoare, ca (sub)sistem, și conceptele aflate într-o permanentă evoluție / îmbogățire.

Majoritatea conceptelor informatice nu se mai află în evoluție de multă vreme. Conceptele de "cut", "copy", "paste", "mouse", "folder", "edit", "replace", "search", "convert" sînt exact aceleași ca acum cîteva zeci de ani. Este deci ridicol să nu se folosească forma lor tradusă pentru că majoritatea românilor folosesc încă softuri în engleză.

Citat din Naoto
Nu simplii utilizatori care, lipsiți de prestigiu, dacă s-ar apuca să traducă de capul lor, ar crea o și mai mare confuzie.

Marea majoritate a cuvintelor din softuri nu sînt deosebite, sînt cuvinte englezești obișnuite care au corespondent românesc și în orice altă limbă. Crezi tu că la alte popoare traducerile de softuri sînt făcute de lingviști împreună cu programatori? Nici pe departe, sînt făcute de voluntari, tocmai pentru că nu este ceva foarte greu pentru cineva care cunoaște funcționarea programelor și bineînțeles limba din care se face și cea în care se face traducerea. Pe siturile softurilor apar numele celor care au făcut traducerea în diverse limbi. Nu ai să vezi titluri academice lîngă nume, ba chiar e posibil să apară la unii traducători simple pseudonime, ceea ce nu înseamnă că traducerile respective nu sînt bune.

Citat din Naoto
Faptul că în trecut am traversat experiențe ridicole și sortite eșecului (s-a amintit aici de faimosul „gâtlegău”) ar trebui să ne dea mai mult de gîndit, acceptînd în cele din urmă ideea că nu oricine poate servi drept model cultural, făuritor de limbă.

Treaba cu "gîtlegău" este un eșec, însă pe invers. De fapt este una din greșelile grave față de limba română făcute în secolul 19 din cauza lipsei de viziune pe termen lung și părerii că o limbă trebuie să fie în primul rînd frumoasă, nu practică. Germana și engleza au o adaptare fantastic de ușoară la nou pentru că folosesc pe scară largă cuvintele compuse, unele chiar și mai ridicole decît "gîtlegău". Exemple sînt cu duiumul în informatică: "troubleshoot", "framework", "heatsink", "hotkey", "laptop", "thumbnail", "wallpaper", etc. Dacă nemților și englezilor nu le e rușine cu cuvintele compuse de ce românilor le-ar fi? Ele sînt extrem de utile și funcționează impecabil. Ce, americanii n-or rîde de unele ciudățenii din vocabularul lor? Ei și, le trece repede pentru că se obișnuiesc. În orice caz nu se apucă să facă tragicomedii ca aceea în care personajul principal e un anume "gîtlegău". Americanii au gîtlegăul lor pe nume "necktie" și nu fac atîta caz de o chestie banală, un simplu cuvînt compus și nimic mai mult. Asta pentru că ei pun pe primul loc aspectul practic, eficiența limbii, nu frumusețea ei.

Citat din Naoto
Că tot am ajuns la Hasdeu: cuvintele ce țin de un lexic specializat, deși în circulație, nu fac parte din vocabularul comun, nici chiar din vocabularul literar mediu! Niciodată însă ele n-ar putea fi transferate în totalitate în zona de nucleu, dobîndind stabilitate în cadrul unui fond comun. Prin urmare, nu cred că fenomenul de stîlcire a limbii române, tot mai accentuat, ar putea fi contracarat sau diminuat exclusiv prin intervenții asupra unor submulțimi (vocabulare) specializate. Întîi de toate vin educația, școala, mass media, formatorii de opinie (modelele culturale).

Tocmai că informatica nu prea folosește lexic specializat. Sigur că da, conceptele sînt noi și țin de virtual, dar denumirea lor în engleză este (foarte) veche și ține de lumea reală. Cazul cel mai semnificativ este al lui "mouse", tradus ca "șoarece"mai peste tot în Europa. Și "cut", "copy", "paste" se referă tot la activități virtuale, dar denumirea acestor operații este luată din spațiul realului. Stîlcirea românei constă în folosirea lui "mouse", "paste" și a altora ca ele, nu a unor cuvinte superspecializate, de aceea poate fi contracarată cu ușurință. Școala, Ministerele Educației și Culturii, Academia? Aceste instituții n-au făcut nimic din 1990 și pînă acum. Mai are cineva încredere că vor face de acum încolo? Nu prea cred, mai ales că nici problema diacriticelor n-au fost în stare să o rezolve, pentru că puțin le-a păsat autorităților educaționale că lumea scrie incorect. Și tot atît de puțin le pasă de limba română în informatică. Dar atenție, traducerea softurilor s-a făcut undeva în Europa sub conducerea ministerelor sau Academiilor? Nici pe departe, instituțiile astea nu s-au implicat nicăieri în așa ceva, deși e posibil să se fi implicat în ce privește diacriticele. Oricine poate traduce softuri, programatorii fiind extrem de bucuroși dacă găsesc voluntari pentru așa ceva.

Citat din Naoto
Iarăși mă tem că o să primesc replici din care să rezulte că aș fi o apărătoare a tendinței de barbarizare a limbii române. Ceea ce m-ar face să cred că nu mai sînt capabilă să realizez un act de comunicare.

Tu din ceea ce scrii pari o apărătoare a tergiversării situației actuale pînă cînd vor interveni autoritățile. Dar acum sîntem în secolul 21, nu în secolul 19, lucrurile merg mai rapid, nu se mai pot aștepta zeci de ani ca să se trezească autoritățile. În alte țări voluntarii au pus mîna pe tastatură și au tradus, iar populația a folosit softurile traduse fără să se blocheze. Ce este așa de neobișnuit în asta?

La tine mai e și altceva. Dacă tu de exemplu apari în fața cunoștințelor tale ca o persoană pricepută la limba română și cu toate astea recomanzi prin propriul exemplu softurile în engleză, atunci acest comportament le întărește convingerea că nu merită să folosească nici ei softuri în română. Pentru că dacă o persoană interesată de limba română nu o folosește la calculator, înseamnă că e ceva putred cu limba asta, nu-i așa? E un raționament aparent logic, probabil existent în capul persoanelor care se încred în alegerile făcute de ceilalți, socotiți mai pricepuți într-un anumit domeniu. Acest raționament e însă greșit, dar în mod sigur a funcționat și în cazul diacriticelor, pentru că mulți din profesorii de română, dintre filologi și chiar dintre academicieni s-au alăturat masei care scria fără diacritice și au întărit impresia că acest tip de scriere este acceptat, chiar corect pe internet.

Citat din Naoto
Există pe forumul ăsta vreo subsecțiune sau măcar un subiect în care să poți găsi traducerea în limba română a unor termeni consacrați în limbajul ăla hibrid, romenglez? cu răbdare, "step-by-step"

Nu există așa ceva, dar nici nu ai nevoie. Am explicat mai sus că schimbarea limbii unui soft ia doar două secunde, deci e ca și cum ai avea un dicționar inclus în fiecare program tradus.

Edited by ravinescu, 12 January 2010 - 20:50.

ravinescu, on 12th January 2010, 20:46, said:

Ar fi păcat să ne rămînă zvîrlitul de vorbe în zadar. Și atît.

În orice caz eu refuz să-i dau cuiva prilejul să-mi vîre cu de-a sila gînduri negîndite în țeastă.
Continuînd să nu ripostez, în semn de respect pentru modul în care altcineva înțelege să se lupte pentru ceea ce părintele meu numea iubirea lui pereche, aș ajunge să le las unora impresia că accept și inepțiile.

Nu pot.

Edited by Naoto, 12 January 2010 - 23:08.

ravinescu, on 12th January 2010, 07:41, said:

Neîncredere a cui? A celor puține persoane care activează în acel nou domeniu? De ce trebuie să generalizăm? Cea mai mare parte din populație nu va folosi niciodată termenii utilizați în acel domeniu, nu că asta ar fi o scuză pentru neutilizarea limbii naționale acolo. Dar eu cred că oamenii din acel domeniu sunt cel mai în măsură să propună o traducere pentru acei termeni, dacă aceasta există. Nu cred că acest lucru înseamnă neîncredere în forța de expresie a propriei limbi. Dar deja am depășit granița subiectului de aici...

Quote

Populația se va adapta, adică va învăța să folosească programul respectiv în limba X, Y sau Z, dacă nu există (până va apărea) o variantă în limba națională.

Quote

De acord, dar cum poți să ajuți pe cineva spunându-i despre "lipire" sau "ștergere" când el nu va găsi aceste cuvinte în programul folosit?!

Quote

Informatica înseamnă mult mai mult decât utilizarea unor programe. mihaicro vorbea mai sus despre limbajele de programare:

Quote

Cum să nu facă parte? "if", "then", "else", "while" - nu sunt cuvinte din limba engleză? Ce ar trebui să facem aici, să le înlocuim cu traducerile lor în română?!

mircea21, on 12th January 2010, 23:27, said:

goto

Naoto, on 12th January 2010, 22:45, said:

Înduioșător. Dar asta nu ajută cu nimic limba română pentru a ajunge la nivelul celorlalte limbi europene, acceptate fără probleme de vorbitorii lor nativi ca limbi potrivite pentru informatică.

mircea21, on 12th January 2010, 23:27, said:

Neîncredere a ta și a altora față de capacitatea limbii române de a fi folosită în informatică. Ea rezultă chiar din opiniile tale expuse aici și din modul de acțiune recomandat de tine, anume temporizarea, așteptarea la nesfîrșit, în condițiile în care populația din toate celelalte țări europene nu a procedat astfel. Ce mai trebuie așteptat de la "oamenii din domeniu"? Ca ei să spună clar că nu-i interesează limba română și că vor să folosească engleza? Ei spun asta de multă vreme, ascultă-i cu atenție. Există și excepții printre ei, bineînțeles, dar marea majoritate nu vor să audă de română, deși colegii lor de profesie din celelalte țări europene nu au această atitudine de respingere a limbii materne în informatică. Cît de rațional este să aștepți ceva de la niște persoane care spun clar că nu vor să facă nimic, pentru că le place situația existentă? Nu s-a așteptat destul pînă acum? Nu s-a văzut că așteptarea în cazul scrisului cu diacritice nu a dus la nimic bun? Pînă nu au intervenit niște voluntari (care nu erau lingviști, filologi sau academicieni) nu s-au mișcat lucrurile în direcția cea bună. Așteptarea duce la obișnuința cu situația anormală, pînă la dispariția percepției că ar fi anormală, pînă cînd nu mai există drum de întoarcere. Această strategie a fost adoptată de majoritatea "oamenilor din domeniu" pentru a impune folosirea englezei (romglezei) în informatică în locul românei. Și culmea e că a mers, pentru că mulți români sînt mioritici și acceptă ce hotărăsc alții pentru ei, inclusiv lucruri negative.

Neîncrederea în limba română reiese și din opinia exprimată frecvent că anumiți termeni nu pot fi traduși în română, opinie existentă și la tine în citatul de mai sus. Păi cum să nu poată fi traduși dacă ei au fost deja traduși în celelalte limbi europene? E descendenta latinei (româna) mai proastă decît celelalte limbi romanice, decît limbile slave ori germanice, decît maghiara? Asta se deduce de către străinii care află că românii folosesc în majoritate engleza la calculatoare. E ca și englezul care voia să vadă spectacolul de teatru în română, nu în germană sau altă limbă. El nu a fost impresionat de faptul că teatrul din capitala Țării Românești avea piese exclusiv în germană. Din contră, a fost șocat de această situație neobișnuită pentru o țară cu o limbă proprie. Românii cred că străinii îi apreciază cînd văd că ei folosesc softuri în engleză. Străinii însă sînt șocați de asta și își fac o impresie extrem de proastă despre română, atunci cînd ei văd că românii înșiși nu au încredere în ea pentru domenii de activitate moderne. A se vedea citatul de mai jos.

=================================
Dar, de fapt, mai mult m-au atras conversațiile pe care le-am avut cu o seară înainte, când am avut ocazia să stau la un pahar de vin cu președintele Mozilla Europa, Tristan Nitot. Am aflat foarte multe lucruri din interiorul Mozilla (cum ar fi noua lor organizare sau planurile lor pentru anii viitori). Tristan și Antoni (unul din Franța și celălalt din Spania) au fost șocați să vadă cât de puțin pun românii preț pe limba lor. Și adevărul este că, deși noi nu prea đăm importanță, au dreptate. Discuțiile au fost de la faptul că nu există destul software (nici propietar nici open) în limba română (ex. Windows-ul care este livrat cu calculatoarele vândute în România este în limba engleză) până la faptul câ nu sunt folosite diacriticile în diverse situații (de la afișe publicitare pânâ la acte oficiale).

http://alexj.info/20...in-politehnica/
===============================

mircea21, on 12th January 2010, 23:27, said:

Păi tocmai asta e problema, că dacă populația se obișnuiește să folosească programul în limba străină nu va mai apărea în vecii vecilor o variantă în limba națională. Ce voluntar ar mai munci pentru ceva care nu va fi folosit, pentru că populația s-a obișnuit cu altceva? Cine va promova varianta în limba națională după ce aceasta ar apărea? Cine o va adopta în locul variantei cu care s-a obișnuit deja? Păi nu se vede și din discuția de față că obișnuirea cu terminologia englezească este principalul obstacol în calea folosirii softurilor în română? Și nu se vede că multă lume nu vrea deloc să se dezobișnuiască de englezisme și inventează tot felul de motive pentru a-și justifica atitudinea? Și atenție, toate astea pe o secțiune a forumului populată cu persoane interesate de limba română... Păi atunci ce trebuie așteptat de la persoanele care nu sînt interesate deloc de limba română? Ca acestea să adopte fără probleme softurile în română, atîta timp cît nici cei interesați de limbă nu o fac cu tragere de inimă?

mircea21, on 12th January 2010, 23:27, said:

Acele cuvinte de care vorbești există în softurile care au deja traducere, de cîte ori să o mai spun? Nu trebuie decît să se comute interfața pe română, iar acest lucru ia doar cîteva secunde. Ele există și în SO Windows tradus în română, care se vinde din ce în ce mai bine, după spusele angajaților MS din România. Deci nu este ceva ieșit din comun.

mircea21, on 12th January 2010, 23:27, said:

În discuția asta este vorba de traducerea interfeței softurilor în română. Limbajele de programare nu se traduc, ele se folosesc ca atare. Însă utilizatorul nu vine în contact cu limbajul de programare, el vine în contact doar cu interfața softului, de unde dă comenzi cu ajutorul mausului și tastaturii.

mircea21, on 12th January 2010, 23:27, said:

Repet faptul că limbajele de programare nu au de-a face cu discuția de față. Un traducător de softuri nu ajunge să traducă instrucțiunile programului scrise în limbajul de programare în care a fost conceput. El traduce doar un fișier în format text care conține ce se vede în interfața softului, adică meniurile și opțiunile de utilizare. Acel fișier se adaugă celorlalte fișiere de limbă deja existente, crescînd numărul de limbi în care poate fi folosit softul. Ce e atît de greu de înțeles? Așa se procedează peste tot în Europa și în lume, dovadă posibilitatea de a folosi un anumit soft în ce limbă se dorește, dacă există un fișier de limbă potrivit. Iar dacă nu există se poate face unul extrem de ușor și se poate traduce softul în limba respectivă.

ravinescu, on 13th January 2010, 07:35, said:

Am avut ieri și azi niște intervenții legate de traducerea aplicațiilor de calculator, pe un blog dedicat ortografiei și gramaticii, la adresa următoare:

http://diacritica.wo.../02/02/casarie/

Discuția a decurs relativ normal, cu excepția faptului că penultimul meu comentariu a fost cenzurat, adică nu a fost aprobat pentru afișarea pe blog. Am să-l pun aici, alături de comentariul de încheiere, care în mod sigur a avut aceeași soartă.

Penultimul comentariu al lui Torentaru pe blogul Diacritica
######################################
N-ai deschis tu discuția cu postul pe blog? Ai prefera să nu ai comentarii la postul ăsta sau ca ele să se limiteze la unele de genul hă, hă, hă? Dorești să ai un cor vesel de Caliguli sau Jademani care să te aprobe la fiecare post?

Ai o obsesie cu neaoșiștii, ca și cum te-ar fi speriat groaznic și nu-ți mai revii. Îți reproșează ție cineva că ești internaționalistă în ce privește aplicațiile de calculator, pe care ziceai că le folosești în engleză, italiană sau franceză? Este curentul la care ai aderat, opțiunea ta personală. Alții aleg o opțiune alternativă, e ceva normal.

Da, CAȘUL, CAȘULUI par mai apropiate de CACHE, pentru că asta e forma folosită în vorbire. I-ai auzit pe românii obișnuiți vorbind despre CACHE? Exact așa pronunță ei, CAȘ, CAȘULUI. Tocmai de aia nu se înțeapă aproape nimeni pentru formele astea. Vorbirea le dă legitimitate, pentru că româna se scrie așa cum se pronunță.

uTorrent are probabil sute de mii de utilizatori în România, nu se poate spune despre toți că au o problemă cu limba română, că e ultima limbă pe care ei o vorbesc. Riști să superi multă lume cu astfel de afirmații.

Nu-i un argument fals deloc, e din contră cel mai bun argument. Oricine poate posta pe forumul uTorrent, iar din 30.000 de vizitatori numai unul a avut o problemă cu CAȘ. Nu ți se pare relevant? Vrei să păstrezi cacofonicul CACHE, pronunțat de mulți nespecialiști în calculatoare la fel ca LACHE, MACHE, PACHE sau TACHE? A fost cineva împiedicat să vină cu o traducere "decentă" pentru CACHE la apariția lui la calculatoare, adică acum mai mult de 20 de ani? Ai fost tu împiedicată să traduci o aplicație de torente acum 3-4-5-6 ani și să vii astfel cu o traducere pentru CACHE, ca să ai "cafea" și nu "nechezol"? Dar tu nu vrei cafea românească, ai zis-o deja, chiar dacă ar veni cineva cu o traducere "decentă" tu n-ai folosi aplicații în română, cel puțin asta am înțeles eu din posturile tale. Și n-are nimeni vreo problemă cu alegerea ta.

Nu știu unde vezi tu răstălmăcirea. Uite, hai să luăm diacriticele. Cineva se duce pe un forum oarecare de-ăsta mai pentru popor (sport, mașini, pescuit etc) și se apucă să scrie cu diacritice. O să i se spună că e neaoșist, că nu vede că limba evoluează, că nu se scrie cu diacritice pe internet și altele la fel. Și atunci o să renunțe la diacritice, ca să fie în ton cu ceilalți. Așa s-a petrecut și la aplicații. S-a apucat unul să traducă o aplicație și imediat au apărut alții care să-i spună că e neaoșist, că folosește termeni penibili, că aplicațiile au fost create pentru engleză, că româna nu merge la calculatoare, în fine, toată pleiada de înțepături sau jigniri cunoscute. Pe de altă parte înțepătorii nu se apucă ei înșiși să traducă, așa că româna lipsea din lista de limbi disponibile la multe aplicații. Cei care încercau să traducă se lăsau păgubași după ce asistau la modul în care era primită traducerea lor. Ăsta e efectul înțepăturilor pe persoanele sensibile, renunțarea, mai ales că nu se dă nici un ban pentru traducerile făcute de voluntari. Vrei să înțepi pe blogul tău traducerile? Nici o problemă, dar ai un blog vizitat de traducători potențiali pentru aplicații. Înțepăturile tale o să ducă la pierderea poftei de a face traduceri.

N-ai experiență în ce privește calculatoarele, cu excepția unei folosiri obișnuite, ai recunoscut asta singură. În plus nu ești interesată de traducerea aplicațiilor în română, pentru că le folosești în engleză, franceză sau italiană. De ce ar veni cineva să-ți ceară părerea în loc să o ceară pe lista de discuții Diacritice sau pe forumul Proz al traducătorilor profesioniști? De aia îți spuneam eu că dacă nu te implici nu ai credibilitate. Este nevoie de traduceri la programele la care ele nu există deja. Nu e greu să te uiți să vezi dacă la programele pe care le folosești în mod regulat există sau nu traducere în română.

Chiar nu se beșică nimeni. Dar ori vrei un blog cu comentarii care să fie relevante, ori vrei un blog cu aplauze și hăhăituri din partea fanilor.
####################################


Ultimul comentariu al lui Torentaru pe blogul Diacritica
####################################
Nu m-am enervat deloc. Am încercat să te lămuresc asupra punctului meu de vedere. N-am făcut mișto de tine, nu te-am înjurat, doar am combătut poziția ta de miștocăreală la adresa unui termen ca oricare altul.

Faptul că tu te iei după toți finii și toate finele și te bagi cu ironia umoristică în domenii la care nu te pricepi pentru că nu te interesează, este alegerea ta, dar trebuie să suporți consecințele faptului că nu ai dreptate. Treaba cu pajiștile pline de coriști lăudători este ridicolă, cum la fel de ridicolă este și obsesia ta cu neaoșiștii. Ești mulțumită de starea limbii române de azi, după o perioadă post-1990 complet antineaoșistă?

Nu stă nimeni după calculatorul tău ca să te oblige să faci ceea ce nu vrei. Cine folosește traducerile de aplicații o face în mod voluntar, la fel cum se petrec lucrurile și cu cei care participă la efectuarea traducerilor. Miștoul a adus numai deservicii activității de traducere. Pagubă-n ciuperci, o să zici, oricum nu vrei să folosești aplicații în română. Ce nu înțelegi tu e că problemele pe care le combați tu pe blog au fost amplificate de lipsa traducerilor informatice. Faptul că omul nu mai vedea în fața ochilor cuvinte și propoziții în română l-a făcut să uite chestii simple de ortografie și gramatică. Da, chiar și meniurile traduse din aplicații au importanța lor pentru păstrarea unei cunoașteri a limbii române corecte.

P.S.
Ai o mare problemă. Nu poți susține o discuție în contradictoriu pentru că dacă ți se dovedește că nu ai argumente bune, te enervezi și o dai pe cenzură. Treaba ta, blogul tău nu mai există pentru mine din acest moment.
###########################################

Edited by torentaru, 03 February 2010 - 16:42.

Trebuie sa recunosc ca e foarte greu de tradus termenii IT din engleza in romana. In mare parte ori se traduce prost, pierzandu-se sensul propozitiei ori se folosesc termenii in engleza, pt. claritate.
Softurile in romana personal nu-mi plac. Ma distreaza, ma incurca - recunosc ca nu vreau sa ma invat cu ele in romana. Insa ar fi util pt. utilizatorii obisnuiti ai calculatorului. Iar pentru asta trebuie sa ne luptam, cu totii, sa folosim limba romana pe bloguri, pe forumuri, peste tot.
E drept, daca nu avem incredere si daca nu ne vom promova limba, n-o sa fim bagati in seama de marii producatori de soft si jocuri (software = programe!?!). Am alergie cand vad in listele de traducere suomi si polski si romana ciuciu. Ma simt ignorata.

Văd că Diacritica mi-a șters toate comentariile la postul respectiv, într-un acces de furie totalitară demn de noua ei poreclă, Ceaușitica. Despre Ceaușescu se spunea că e național-comunist, iar despre Ceaușitica se poate spune că e internațional-comunistă, după modul agresiv în care caută orice prilej pentru a denigra traducerile de aplicații. Dacă tot a trecut la ceaușisme pe față, poate că Diacritica ar trebui să schimbe și titlul postului din "Cășărie" în "Ceaușărie". Asta ar reflecta mult mai adecvat felul în care proprietara blogului îi tratează pe cei care postează comentarii (relevante și civilizate) ce combat părerile "președintei" blogului și îi demonstrează că e ipocrită, pentru că susține folosirea limbii române corecte, mai puțin în aplicațiile de calculator, unde limba română nu e pe gustul franco-italo-englezit al blogăriței ortografe.

Dar nu e nici o problemă, am să pun comentariile aici.

Comentariile lui Torentaru cenzurate pe blogul Diacritica
###########################################
S-a discutat treaba cu mai mult de un an în urmă. Cine a trecut pe forumul uTorrent a văzut sigur asta:

http://www.utorrent....php?id=1882&p=2
-----------------------------------------------------------------------------

Este o transcriere fonetică, adică aceeași metodă pe care o propuneai tu pentru SHARE, românizat în ȘERUI. Nu văd de ce ar fi valabil într-un caz, dar nu și în celălalt. Cheș/cheșui ar fi fost cu ceva mai bun?
------------------------------------------------------------------------------

Da, am înțeles ce spui. Dar CHEȘ nu ar fi acceptat de cei care folosesc torentele, e mult prea diferit ca formă de CACHE. Vezi problema cu SITE, unde SAIT e respins de foarte mulți tocmai din cauza asta. Din aproape 30.000 de vizitatori ai subiectului din forumul uTorrent numai unul a spus că nu-i place “caș”. În mod sigur torentarii adevărați s-au obișnuit cu CAȘUL. Adică mă refer la cei care folosesc programul zilnic.

Versiunea originală între paranteze e o metodă de familiarizare cu termenii noi. Nu-i vorba de inteligibilitate, mai degrabă de familiaritate. Că nici LIPEȘTE nu-i inteligibil pentru cei obișnuiți cu PASTE, ce să mai vorbim de alți termeni, ca FLUX în loc de FEED.

Eșecul traducerii ar fi determinat de neutilizarea variantei în română, ceea ce nu e deloc cazul, uită-te la românii care folosesc uTorrent în ce limbă o fac.

Sfatul tău cu neapucatul de traduceri a fost urmat de români cu sfințenie. Lumea nu se simte capabilă să traducă, deci nu se apucă de tradus, nici măcar tu nu o faci. Și atunci, preferi ca un program să fie tradus în toate limbile europene, mai puțin în română, pentru că ți se pare penibil un termen tradus? Traducerile în alte limbi au atins perfecțiunea și nu conțin termeni “penibili”? Este justificată atitudinea de neimplicare în traduceri numai pe baza sensibilității la penibil? Oricine ar face o traducere se va găsi cineva care să spună că termenul X sau Y este penibil. Asta e în firea chibiților.
############################################

Edited by torentaru, 04 February 2010 - 10:03.

shiva, on 3rd February 2010, 17:38, said:

Asta e o părere preconcepută, o legendă urbană care se perpetuează în ciuda evidenței că limba română e la fel de bună ca alte limbi pentru informatică. Și partea cea mai ciudată e că românii înșiși perpetuează această gogoriță, în cea mai mare parte din cauza necunoașterii și nefolosirii softurilor traduse. Exemple de traducere proastă ce duc la pierderea sensului propoziției se găsesc doar la softurile traduse de Microsoft România, reputate de a avea această problemă din cauza stilului literar ciudat care este folosit în ele (substantivizarea verbelor și îngrămădirea de substantive unul lîngă altul, fără părți de legătură între ele). Dar nimeni nu este obligat să folosească softurile MS, există alternative mult mai bune care sînt deja traduse în română. Iar folosirea SO Windows tradus nu e chiar atît de "dezgustătoare" pe cît ar putea părea ținînd cont de stilul traducerilor MS RO. Traducerea la Windows Vista/7 e îmbunătățită față de traducerea la XP și oricum se poate limita la minim interacțiunea cu sistemul de operare tradus, folosind softuri traduse de voluntari, nu de MS. Ca să nu mai spun de faptul că se pot folosi softuri traduse în română și pe sisteme de operare Windows în engleză, franceză, germană sau oricare altă limbă.

Dar hai s-o luăm logic. De ce ar fi "foarte greu de tradus" în română termenii din informatică? În Europa avem mai multe grupuri de limbi. Există grupul limbilor romanice, al limbilor germanice, al limbilor slave și al limbilor fino-ugrice. În plus de asta mai există limba greacă, limba albaneză, limba bască, limba irlandeză și limba malteză ca limbi care nu se includ în nici un grup. Românii călătoresc mult în țările romanice vestice (Franța, Italia, Spania, Portugalia) și cred că a observat multă lume că acolo se folosesc softuri în limbile respective, nu în engleză. Deci traducerea termenilor informatici în limbile romanice vestice nu ridică probleme deosebite, din moment ce ele sînt preferate pe plan local limbii engleze. Și în Germania sau Austria călătoresc mulți români și mai mult ca sigur au văzut că la calculatoare se folosește germana, nu engleza. Probabil că lucrurile stau la fel în celelalte țări germanice (Norvegia, Danemarca, Suedia, Olanda). Deci nici în limbile germanice nu este greu de tradus termenii informatici. La fel stă treaba cu țările slave, unde tot așa, se folosesc softuri în limba locală, deci rezultă că nu e greu de tradus un program de calculator în rusă, cehă, poloneză, bulgară, sîrbă, ucrainiană, etc. În ce privește grupul fino-ugric, cred că Ungaria (unde se folosesc softuri în ungurește) oferă un exemplu concludent că traducerea termenilor informatici într-o limbă fino-ugrică nu e dificilă. Și în Grecia se folosesc mai mult ca sigur softuri doar în greacă, deoarece grecii folosesc alfabetul lor propriu, nu pe cel latin, deci le e mai ușor cu literele grecești decît cu cele latine folosite în engleză.

Mai rămîne de discutat problema României, aproape sigur singura țară europeană unde populația locală nu are încredere în limba proprie și folosește majoritar engleza la calculatoare. Are limba vreo vină în această situație ieșită din comun? Cu ce e de vină limba română, cu ce se deosebește ea de celelalte limbi europene, încît asta ar face-o nepotrivită pentru informatică? Dacă e să ne luăm după originea limbii n-ar trebui să fie probleme. În calitatea ei de limbă romanică cu influențe slave, româna ar trebui să fie la fel de potrivită pentru informatică precum sînt limbile romanice vestice sau cele slave. În calitatea ei de limbă modernizată destul de recent la scara istoriei (secolele 19 și 20), româna ar trebui chiar să aibă un avantaj față de limbile care nu au suferit un proces masiv de modernizare. Și totuși ce o face să fie nepotrivită pentru calculatoare și internet? Răspunsul este simplu, absolut nimic, pentru că vina nu e a limbii, ci a populației care își închipuie că dacă folosește limba engleză pare mai deșteaptă și astfel îi impresionează pe cunoscuți sau pe străini. E vorba deci de un simplu caz de exhibiționism extins la scara întregii populații românești.

shiva, on 3rd February 2010, 17:38, said:

Este interesantă sinceritatea ta în a recunoaște că "nu vrei" să te familiarizezi cu softurile în română. Multă lume nu recunoaște asta și continuă să dea vina pe softurile care ar fi prost traduse sau pe limba care nu s-ar potrivi cu disciplina informaticii. Cele două scuze nu sînt valabile, motivul adevărat este lipsa de voință din partea românilor în a-și folosi limba maternă și la calculator. Eu am pus asta pe seama disprețului față de limbă, dar la unii nu e vorba de așa ceva, ci mai degrabă de dezinteres față de soarta limbii române.

shiva, on 3rd February 2010, 17:38, said:

E clar că utilizatorii obișnuiți (neavansați) au foarte mult de profitat de pe urma softurilor în română. Însă ce se observă? Că o parte importantă din aceștia nu vor să folosească softuri în română. A cui e vina? Ei bine, o parte din vină este tocmai a utilizatorilor avansați. Aceștia condiționează ajutorul tehnic (depanarea calculatorului) de limba engleză. Ei spun că nu sînt obișnuiți cu româna și nu vor să se obișnuiască, deci cine are nevoie de ajutor trebuie să folosească SO și softuri în engleză, altfel trebuie să se descurce singur. Așa că utilizatorii obișnuiți trebuie să treacă pe engleză, chiar dacă nu vor asta, iar cu timpul li se pare normal să folosească softurile în engleză și nu în română. Pe de altă parte mai intervine și comportamentul de imitare a persoanelor admirate. Un utilizator avansat de calculatoare este admirat de cei din jurul lui tocmai pentru ușurința cu care se descurcă în orice situație ce ține de informatică. Însă acest utilizator avansat folosește engleza, nu româna, la softuri și deci cei care îl admiră vor face același lucru, prin imitarea alegerii lui.

shiva, on 3rd February 2010, 17:38, said:

Eu spun asta de multă vreme, dar dorința de a lupta pentru reputația limbii române nu există la multă lume și asta din cauză că anii îndelungați în care nu a fost folosită la softuri i-au creat o reputație de limbă nepotrivită pentru informatică. Dar ca și în cazul diacriticelor, cine dorește să se implice în promovarea limbii române trebuie să înceapă cu propria persoană, adică trebuie să înceapă să folosească softuri traduse și eventual să se implice în activitatea de traducere voluntară.

shiva, on 3rd February 2010, 17:38, said:

Pentru marii producătorii de softuri și jocuri contează dacă populația unei țări vrea programe localizate (traduse) sau nu. Pentru ei este o cheltuială în plus efectuarea traducerii, dar o vor face dacă astfel vor vinde mai mult și își vor recupera banii investiți. În România s-a spus multă vreme că nu e nevoie de traduceri, pentru că toată lumea știe engleza. Evident că asta nu e adevărat, iar producătorii care au venit cu softuri localizate au avut de cîștigat, pentru că s-au vîndut mai bine decît cele în engleză. Chiar și la jocuri s-a început în sfîrșit localizarea pentru piața românească, un exemplu fiind produsele comapniei Valve Software. La alte jocuri există manuale în română, ceea ce e un pas înainte către localizarea completă. Și la siturile importante se poate vorbi de localizare și de îmbrățișarea ei de către populația română. Siturile Google (de ex. Gmail), Microsoft, Facebook, Hi5, etc. au deja traducere în română și asta le aduce mai mulți vizitatori decît dacă n-ar avea. Cînd a apărut Google în română mulți au fost de-a dreptul indignați și au zis că n-o să folosească așa ceva, pentru că internetul a fost creat pentru limba engleză. Acum nu mai zice nimeni nimic, marea majoritate a românilor folosind azi Google în română. Deci se poate, e în principal vorba de a depăși niște păreri preconcepute despre așa-zisa neadecvare a limbii române cu informatica.

În ce privește sentimentul de "ignorare" la descoperirea că un soft e tradus în alte limbi dar nu și în română, el poate fi ușor combătut. Cele mai multe softuri de Windows pot fi traduse folosind un editor de text de genul lui Notepad, pentru că textele din interfața softului se găsesc într-un fișier text (cu extensia .lng, .ini, .xml, .txt, etc.), instalat odată cu softul respectiv. Deci cine întîlnește un soft netradus în română îl poate traduce foarte ușor. Nu e nevoie decît de voință și de cunoașterea funcționării softului în cauză, alături de cunoașterea la un nivel bun a englezei și a românei.

Edited by ravinescu, 04 February 2010 - 15:10.

ravinescu, on 4th February 2010, 15:08, said:

In prima mea propozitie ma refeream la informatica ca si domeniu tehnic, nu ca si soft localizat in romana. E greu sa traduci termenii tehnici din informatica in romana, fara sa pierzi sensul sau sa transformi cuvantul in 4-5. Probabil cea mai corecta traducere s-ar face de catre un lingvist si un programator, impreuna.
In plus, majoritatea covarsitoare a firmelor de soft din Romania au clienti straini deci clar, limba engleza e modul de comunicare, documente, resurse - toate sunt in engleza - dupa 1-2 ani deja devine dificil sa exprimi anumiti termeni in romana, in conditiile in care toti cei din jur inteleg clar si corect termenul in engleza.

Daca ma gandesc la un utilizator obisnuit - da, el are nevoie de limba romana pe calculatorul lui. Mai mult, eu, ca informaticiana, pot sa-i recomand, sa-i instalez si sa-i configurez sistemul de operare si softurile in limba romana.

L.E: Exemplu de cuvant tehnic greu de tradus:
- in dictionar deprecate (disparage, put down) = a critica aspru, a denunța, a condamna
- in informatica deprecate  inseamna o chestie invechita care nu trebuie folosita pt. ca exista o alternativa mai buna

L.L.E: Exista, totusi, un efort al comunitatii romanesti pentru localizarea in limba romana, aici

Edited by shiva, 04 February 2010 - 16:16.

shiva, on 4th February 2010, 15:42, said:

Nu ar fi deloc greu dacă în română s-ar accepta termeni compuși prin "sudare" (termenul A + termenul B = termenul C [de forma AB]), similari celor din engleză. Din nefericire termenii compuși au o reputație foarte proastă în România din cauza miștoului cauzat de asocierea procedeului cu exemple ca "gîtlegău" și "nasuflete". Anglo-saxonilor (americani, englezi, etc.) sau nemților nu le pasă de așa ceva și de aceea limbile engleză sau germană sînt pline de termeni compuși, care duc la economia de cuvinte atît de apreciată în ziua de azi cînd vine vorba de informatică. Dar cum vrea un român să inventeze un cuvînt compus, cum i se spune că e neaoșist și vrea să transforme limba română într-o colecție de "gîtlegăuri". Dar culmea, cei care zic asta n-au nici o problemă cu "gîtlegăurile" americane. În România există un curent de opinie contra creativității lingvistice locale și în favoarea perpetuării dependenței totale de cuvintele străine. Am mai spus asta de nenumărate ori.

Programatorii și lingviștii nu sînt interesați de traducerea softurilor, și asta e un lucru dovedit de evoluția lingvistică românească. 99% dintre programatorii români nu vor să aibă de-a face cu traducerile de softuri, pentru că în opinia lor ele nu sînt necesare, ba chiar fac mai mult rău decît bine. Să mai și muncească voluntar pentru un lucru pe care ei îl socotesc inutil ar fi cu adevărat ceva de neconceput. Despre lingviști ce se mai poate spune care nu a fost deja spus în discuțiile de pe acest forum? Ei nu sînt interesați de evoluția limbii și s-au resemnat să bage în dicționare cuvintele englezești neadaptate folosite de populație. În legătură cu traducerile de softuri, e clar că ele nu intră în domeniul de interes al lingviștilor, altfel aceștia ar fi protestat energic față de stilul mecanicist și împiedicat al traducerilor microsoftiene. Ce se poate aștepta de la două categorii profesionale care nu sînt interesate de traducerea softurilor? Nimic, nimic, nimic. Dar de fapt nu e nevoie nici de programatori și nici de lingviști pentru a se face traduceri bune. Traducătorii voluntari de softuri din toată lumea nu sînt în marea lor majoritate lingviști sau programatori, ci utilizatori avansați de calculatoare care cunosc bine limb engleză și limba în care se face traducerea.

shiva, on 4th February 2010, 15:42, said:

În mod sigur această situație nu este valabilă numai pentru România. Însă doar în România se dă acest motiv ca scuză pentru nefolosirea limbii oficiale într-un anumit domeniu. Hai să presupunem că în viitor va apărea un domeniu în care limba folosită predilect pe plan intenațional nu va fi engleza, ci alta. Trebuie continuat cu stilul ăsta de a desființa româna bucată cu bucată (domeniu cu domeniu) doar pentru că e mai avantajos pentru unii să vorbească într-o limbă străină? A ajuns limba la cheremul intereselor de afaceri? Mai există vreo țară europeană unde se gîndește în acest fel la nivelul populației?

shiva, on 4th February 2010, 15:42, said:

Dacă faci asta trebuie să fii pregătită să-i acorzi sprijin tehnic în română, deci trebuie ca tu să cunoști terminologia românească, iar acest lucru nu se poate dacă nu folosești softuri în română. Din cauza asta cei mai mulți dintre utilizatorii avansați recomandă SO și softuri în engleză, pentru că ei nu vor să se familiarizeze cu terminologia românească, nedorind să acorde sprijin tehnic pentru SO și softuri în română. Și astfel se închide cercul vicios care tinde să excludă româna din domeniul informaticii. Trebuie totuși amintit că ultimele ediții de Windows (Vista și 7) în română vin cu secțiunea de ajutor tradusă integral (și e chiar stufoasă), deci nu mai e așa de multă nevoie de sprijin de la un utilizator avansat.

shiva, on 4th February 2010, 15:42, said:

Din contră, este cel mai bun exemplu că traducerea este foarte ușoară, ba încă există mai multe variante din care se poate alege. Nu trebuie mers orbește după dicționar, pe principiul că dacă un cuvînt nu apare într-un dicționar oficial, el nu poate exista. Asta e altă problemă a românilor, care au ajuns să creadă că DEX-ul e un fel de Biblie, iar singurii care pot crea cuvinte sînt academicienii, "preoții lingvistici" responsabili cu DEX-ul. Americanii n-au un DEX oficial scos de autorități, ba chiar nu au autorități lingvistice oficiale, ceea ce le permite să inventeze liber cuvinte și să-și îmbogățească permanent limba fără să le fie frică de pedepsele care ar veni de la autoritățile lingvistice. În România a fost pusă în practică contrareforma ortografică din 1993, însoțită de metode staliniste de scădere a notelor la examene pentru cei care nu foloseau ortografia Drăgănescu. Așa că românii au prins frica biciului academicianist și de aceea și-au pierdut libertatea de expresie în ce privește crearea de cuvinte noi sau adăugarea de sensuri noi la unele deja existente. Încă o dată se dovedește că schimbarea grafiei din 1993 a fost un lucru dezastruos, avînd consecințe negative nebănuite și persistente.

Și acum traducerea lui "deprecated" cu sensul informatic nou:

depășit
perimat
anacronic
vetust
demodat
desuet
depreciat

Pentru că e nevoie și de verb, eu aș propune "perimat", ca fiind cea mai potrivită traducere a lui "deprecated". Astfel "to deprecate" s-ar putea traduce cu "a perima" (X was deprecated = X a fost perimat). Se poate folosi și "anacronic" cu verbul "a anacroniza" (X was deprecated = X a fost anacronizat). Și bineînțeles că se poate da un sens nou cuvîntului "depreciat" (care are și verbul "a deprecia" = X a fost depreciat), în așa fel încît să devină corespondentul în română al lui "deprecated". Deci nu se poate spune că traducerea lui "deprecate/deprecated" în română ar prezenta o dificultate deosebită, din contră există destule variante din care se poate alege.

Io nu inteleg ce ar trebui sa insemne "gîtlegău" și "nasuflete" - cravata si nu-mai-stiu-ce, zice Google.

Insa sunt de acord ca se folosesc termeni in engleza si in cazurile cand exista cuvinte echivalente in romana. De "perimat" chiar am uitat -da, e traducerea cea mai apropiata. Dar tot mi-ar fi trebuit un lingvist sau dictionar bun langa mine, pt. a alege corect.

De obicei, cand traduc din engleza in romana si intalnesc un cuvant pe care nu-l stiu traduce, ii caut sinonimele in engleza, dupa care ma gandesc la echivalentele lor in romana. E un demers mai dificil, mai ales in domeniile tehnice dar da, merita sa traduc corect, atat cuvintele cat si sensul lor.

P.S: Imi displace degradarea limbii si traditiilor romanesti. Nu stim sa ne mandrim cu ele decat la ocazii speciale, nu in fiecare zi. Dar curentul pro-roman s-a format si creste. Incet dar bine.

Yahoo s-a trezit la realitate și și-a dat seama, un pic cam tîrziu, că numărul de utilizatori crește dacă siturile internaționale sînt localizate. Google și Microsoft au ajuns de mai multă vreme la aceeași concluzie, de unde și faptul că majoritatea seriviciilor lor sînt traduse în română, inclusiv Gmail sau Hotmail. Se pare că și Yahoo va face același lucru în curînd pentru Yahoo Mail. Cine vrea să aibă încă de acum contul de poștă electronică în română poate urma instrucțiunile din pagina de mai jos. Eu am făcut deja asta. Traducerea nu e rea, deși pe alocuri este cam microsoftiană, adică folosește substantive nearticulate puse unele după altele ("Pornire căutare" ???) și a substantivizat comenzile ("Redenumire, Golire"), care în original sînt verbe la imperativ ("Rename, Delete").

http://www.smash.ro/...ahoo-in-romana/

Facebook e cam varză la versiunea în română. Cică "X a făcut un comentariu la starea lui Y", "Tu și altor 4 apreciază", "denunță" și alte asemenea perle.  

Mi-a mai zis cineva că "drag to share" ar fi "tîrăște spre a împărtăși", dar nu știu exact pe unde e în meniu.