Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Rename SQL column

Achiziționare tuner TV !

Din ce este facuta terasa asta?

Cum accesez site-ul CNAS ?
 Algoritm simplu de calculare al u...

Bitdefender Total Security ș...

casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...
 Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...
 probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 

Traducerea softurilor în limba română

- - - - -
  • Please log in to reply
364 replies to this topic

#109
marr

marr

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,180
  • Înscris: 13.07.2005
@Ravinescu - ai partial dreptate.

Insa unde nu ai dreptate si este intr-adevar o problema cu traducerea soft-urilor in limba romana, este in cazul soft-urilor tehnice.

Lucram ca si resseler cu mai multe firme producatoare de software CAD / CAM.
Intr-un singur caz, am avut solicitari din partea clientilor de a le oferi programul cu interfata in limba romana.
Cu ocazia muncii de traducere am ajuns la o concluzie naucitoare:

Limba Romana este o limbă literară NU este o limba tehnică !

Exista nenumarate situatii in care, pentru a traduce o instructiune/operatie ce in engleza este definita printr-un cuvant, in limba romana este necesara o propozitie pentru a obtine un sens asemenator nicidecum identic.

PS:
Dupa o munca de doua luni cu traducerea soft-ului, la doua zile de la instalare, clientul a solicitat revenirea la varianta in limba engleza ! :wallbash:

#110
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View Postmarr, on 8th August 2009, 11:16, said:

Insa unde nu ai dreptate si este intr-adevar o problema cu traducerea soft-urilor in limba romana, este in cazul soft-urilor tehnice.

Lucram ca si resseler cu mai multe firme producatoare de software CAD / CAM.
Intr-un singur caz, am avut solicitari din partea clientilor de a le oferi programul cu interfata in limba romana.
Cu ocazia muncii de traducere am ajuns la o concluzie naucitoare:

Limba Romana este o limbă literară NU este o limba tehnică !

Nu există limbi tehnice și limbi netehnice. S-au scris și tradus zeci de mii de cărți științifice în română din toate domeniile de-a lungul timpului și nu s-a plîns nimeni că româna nu e potrivită pentru scrierile științifice.

Treaba asta că limba maternă nu este potrivită pentru știință și tehnologie eu am auzit-o doar la români și a fost încă un motiv pentru care am spus că unii români își disprețuiesc limba, chiar dacă nu o declară pe față. A socoti că limba română nu e la înălțimea conceptelor moderne este doar rezultatul disprețului mascat, în condițiile în care există atîtea scrieri științifice în română care demonstrează contrariul. Tocmai de aceea mă miră agresivitatea cu care mulți români apără originea latină a românei. Latina a fost o limbă care a avut mult mai mare succes în știință decît în literatură, fiind folosită în vest pînă tîrziu ca limbă a studiilor universitare, în timp ce literatura scrisă în latină fusese abandonată de multă vreme. Dacă ar fi să se considere că româna nu este o limbă potrivită pentru știință, înseamnă că nu provine din latină.

View Postmarr, on 8th August 2009, 11:16, said:

Exista nenumarate situatii in care, pentru a traduce o instructiune/operatie ce in engleza este definita printr-un cuvant, in limba romana este necesara o propozitie pentru a obtine un sens asemenator nicidecum identic.

Astfel de situații sînt datorate exclusiv nepriceperii traducătorilor. În cazul în care un concept nu există în română sau este greu traductibil se poate lua bine-mersi cuvîntul străin și se poate băga în română, după ce a fost modificat pentru a se adapta perfect scrierii și pronunției românești. S-a făcut lucrul ăsta încă de la primele traduceri în română, cu sute de ani în urmă. Pe de altă parte eu am susținut mereu că româna poate și trebuie să formeze cuvinte prin fuziune (compunere), așa cum o fac germana sau engleza. Dar românii s-au ars cu "gîtlegău" și de atunci suflă în orice cuvînt compus, fără să-și dea seama că aceste cuvinte sînt foarte eficiente.

View Postmarr, on 8th August 2009, 11:16, said:

PS: Dupa o munca de doua luni cu traducerea soft-ului, la doua zile de la instalare, clientul a solicitat revenirea la varianta in limba engleza !

Este vorba de un caz particular și pînă cînd nu sînt oferite date concrete (despre ce soft e vorba, cum arăta traducerea în română) el rămîne la stadiul de anecdotă, iar oricine este liber să-i conteste autenticitatea. Dar chiar dacă ar fi vorba de un caz real, vina nu este a limbii române, ci a traducătorilor proști, la fel cum traducerile proaste făcute pentru Windows sau Office nu sînt din vina limbii, ci a nepriceperii traducătorilor angajați de filiala locală a companiei Microsoft. Tendința românilor de a da vina pe limbă și nu pe nepriceperea traducătorilor i-a creat limbii o reputație proastă, absolut nemeritată.

Afirmația că româna nu este o limbă tehnică e complet lipsită de fundament. Maghiara, care nu e o limbă latină sau germanică este potrivită pentru toate tipurile de softuri, iar româna nu? Ungurii nu numai că traduc softuri CAD/CAM, dar le și creează. Un exemplu binecunoscut este ArchiCAD, soft pentru arhitectură care are și interfață în maghiară. Ungurilor nu le este deloc rușine cu limba lor, deși după origine e mai puțin prestigioasă ca româna sau alte limbi europene. Puterea unei limbi este însă dată de încrederea pe care o are populația în ea și de dorința populației de a o folosi în continuare în toate domeniile. Nu există domeniu în care româna să nu poată fi folosită cu succes. Proiectarea asistată de calculator nu este o excepție, există deja softuri prestigioase traduse în română.

http://www.nemetschek.ro/
http://documentatie....ie_2manuale.htm
(fișiere PDF unde se poate observa interfața în română)

https://www.bricsys.com/ro_RO/

P.S. Soft este un cuvînt care se articulează fără cratimă, deci se scrie "softului", nu "soft-ului". O discuție pe marginea acestui subiect se găsește la:

http://www.stefamedi...u-fara-cratima/

Edited by ravinescu, 08 August 2009 - 11:36.


#111
mihaicro

mihaicro

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 182
  • Înscris: 09.04.2008
Niște dezbateri recente despre folosirea softurilor în română, dsfășurate pe un blog unde se promovează folosirea limbii române corecte.
A se citi mai ales comentariile.

http://diacritica.wo...01/01/atehnice/

http://diacritica.wo...i-recapitulare/

#112
soreen20

soreen20

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 556
  • Înscris: 17.09.2005
Mda....apa de ploaie.Cine e in stare sa folosesca un calculator si un soft ar trebui sa fie in stare sa il folosesca si in engleza.Stiu ca e un cliseu...dar incercati sa traduceti in romana un cuvant precum "mouse".Am lucrat si eu cu unele softuri cu varianta romanesaca.Unele traduceri sunt penibile.
Si in definitiv care e treaba?E chiar asa de greu sa inveti cateva cuvinte uzuale in engleza?Softurile au multe denumiri in comun.


PS....Mihaicro am citit cateva dintre comentariile alea.Trecand peste partea cu print screen-ul alora (care e cam penibila) fiecare are parerea lui.Deci nu prea ai ce sintetiza din toate astea.

Edited by soreen20, 08 January 2010 - 13:50.


#113
Naoto

Naoto

    Glasperlenspielmeister

  • Grup: Moderators
  • Posts: 14,825
  • Înscris: 15.12.2009

View Postsoreen20, on 8th January 2010, 13:48, said:

Mda....apa de ploaie.Cine e in stare sa folosesca un calculator si un soft ar trebui sa fie in stare sa il folosesca si in engleza.Stiu ca e un cliseu...dar incercati sa traduceti in romana un cuvant precum "mouse".Am lucrat si eu cu unele softuri cu varianta romanesaca.Unele traduceri sunt penibile.
Si in definitiv care e treaba?E chiar asa de greu sa inveti cateva cuvinte uzuale in engleza?Softurile au multe denumiri in comun.


PS....Mihaicro am citit cateva dintre comentariile alea.Trecand peste partea cu print screen-ul alora (care e cam penibila) fiecare are parerea lui.Deci nu prea ai ce sintetiza din toate astea.

N-am reușit niciodată să mă acomodez cu un soft [mă rog, interfață de soft] tradus în limba română. Am încercat, a fost peste puterile mele. Nici măcar nu înțeleg ce înseamnă sintagmele transpuse pe românește, primul exemplu care îmi vine în minte era la "change case" ... nu mai știu cum îl traduseseră, oricum n-avea nimic de-a face cu operațiunea în sine!
Desigur, nu pot învinovăți limba română pentru inabilitățile mele, însă engleza prezintă unele avantaje, mai bine zis comodități, cum ar fi caracterul ei sintetic, ceea ce elimină din start o mulțime de conectori (prepoziții, locuțiuni etc.) necesari în cazul traducerii anumitor expresii și termeni tehnici în limbi mai analitice (cum sînt cele romanice).
Mi-am recunoscut o slăbiciune, nu trebuie interpretată ca fiind o laudă adusă unei limbi străine. Doar că, inevitabil, sînt atîția alții mult mai buni decît mine :)

P.S. M-am amuzat totuși că unul dintre cei la care am fost trimiși pe un link, mare povățuitor într-ale anglicismelor, scrie accquis. Nu cumva să se creadă că ar exista vreo limbă care să-l fi preluat diferit față de original, fr. acquis= passé d'acquérir.
P.P.S. Între timp l-am găsit pe nărăvașul change case: era tradus "Modificare dupa caz". Să-mi spună mie cineva, sincer, ce pricepe dintr-asta. Că eu m-am declarat grea de cap :P

Edited by Naoto, 08 January 2010 - 14:46.


#114
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostNaoto, on 8th January 2010, 21:21, said:

N-am reușit niciodată să mă acomodez cu un soft [mă rog, interfață de soft] tradus în limba română. Am încercat, a fost peste puterile mele. Nici măcar nu înțeleg ce înseamnă sintagmele transpuse pe românește, primul exemplu care îmi vine în minte era la "change case" ... nu mai știu cum îl traduseseră, oricum n-avea nimic de-a face cu operațiunea în sine!
Desigur, nu pot învinovăți limba română pentru inabilitățile mele, însă engleza prezintă unele avantaje, mai bine zis comodități, cum ar fi caracterul ei sintetic, ceea ce elimină din start o mulțime de conectori (prepoziții, locuțiuni etc.) necesari în cazul traducerii anumitor expresii și termeni tehnici în limbi mai analitice (cum sînt cele romanice).
Mi-am recunoscut o slăbiciune, nu trebuie interpretată ca fiind o laudă adusă unei limbi străine. Doar că, inevitabil, sînt atîția alții mult mai buni decît mine :)

P.S. M-am amuzat totuși că unul dintre cei la care am fost trimiși pe un link, mare povățuitor într-ale anglicismelor, scrie accquis. Nu cumva să se creadă că ar exista vreo limbă care să-l fi preluat diferit față de original, fr. acquis= passé d'acquérir.
P.P.S. Între timp l-am găsit pe nărăvașul change case: era tradus "Modificare dupa caz". Să-mi spună mie cineva, sincer, ce pricepe dintr-asta. Că eu m-am declarat grea de cap :P
Este în același timp o problemă a limbii române, o problemă a traducerilor și o chestiune de obișnuință.

1. Din păcate unele lucruri care se exprimă ușor în engleză sînt ai greu de transpus în română. Nu încape îndoială că dacă s-ar întîmpla ca civilizația românofonă să fie cea mai avansată într-un domeniu și să creeze terminologia respectivă atunci engleza și celelalte limbi sînt cele care ar avea de suferit. Probabil cei care se străduiesc să traducă doine sau colinde românești în alte limbi știu bine asta (cum spui lerui ler în engleză?). Dar puțin cîte puțin se încetățenește și terminologia românească a informaticii și lucrurile se așează. Este însă posibil ca în mod obiectiv engleza să fie mai potrivită interfețelor de soft, prin ambiguitatea ei (care duce la flexibilitate), prin concizie, prin capacitatea de combinare sau creare a cuvintelor etc.

2. Primii traducători de soft în română făceau adesea gafe imense --- aici intră modificare după caz ---, iar o parte din cei de acum continuă „tradiția”. Faptul că multă lume încă mai preferă meniurile în engleză face ca piața softurilor cu interfață românească să fie marginală, deci concurența și motivația pentru a face traduceri bune să fie încă mici.

3. Obișnuința face minuni. Ceea ce ni se pare azi caraghios mîine devine normal. O bună parte din termenii englezești folosiți în informatică (mouse, scroll, thumbnail, icon, paste, save etc.) le-au părut la început și vorbitorilor nativi ca fiind ciudați, dar s-au obișnuit cu ei. Alții mai buni oricum nu aveau (iar ei nu-i puteau prelua din alte limbi așa cum facem noi).

Lucrurile vor merge spre bine cu atît mai repede cu cît folosim interfețe românești mai frecvent și cu cît contribuim mai activ la scrierea sau corectarea lor. Eu le fac pe amîndouă și știu că dificultățile inerente ale începutului se rezolvă în timp.

#115
Naoto

Naoto

    Glasperlenspielmeister

  • Grup: Moderators
  • Posts: 14,825
  • Înscris: 15.12.2009

View PostAdiJapan, on 8th January 2010, 16:23, said:

Este în același timp o problemă a limbii române, o problemă a traducerilor și o chestiune de obișnuință.

1. Din păcate unele lucruri care se exprimă ușor în engleză sînt ai greu de transpus în română. Nu încape îndoială că dacă s-ar întîmpla ca civilizația românofonă să fie cea mai avansată într-un domeniu și să creeze terminologia respectivă atunci engleza și celelalte limbi sînt cele care ar avea de suferit. Probabil cei care se străduiesc să traducă doine sau colinde românești în alte limbi știu bine asta (cum spui lerui ler în engleză?). Dar puțin cîte puțin se încetățenește și terminologia românească a informaticii și lucrurile se așează. Este însă posibil ca în mod obiectiv engleza să fie mai potrivită interfețelor de soft, prin ambiguitatea ei (care duce la flexibilitate), prin concizie, prin capacitatea de combinare sau creare a cuvintelor etc.

2. Primii traducători de soft în română făceau adesea gafe imense --- aici intră modificare după caz ---, iar o parte din cei de acum continuă „tradiția”. Faptul că multă lume încă mai preferă meniurile în engleză face ca piața softurilor cu interfață românească să fie marginală, deci concurența și motivația pentru a face traduceri bune să fie încă mici.

3. Obișnuința face minuni. Ceea ce ni se pare azi caraghios mîine devine normal. O bună parte din termenii englezești folosiți în informatică (mouse, scroll, thumbnail, icon, paste, save etc.) le-au părut la început și vorbitorilor nativi ca fiind ciudați, dar s-au obișnuit cu ei. Alții mai buni oricum nu aveau (iar ei nu-i puteau prelua din alte limbi așa cum facem noi).

Lucrurile vor merge spre bine cu atît mai repede cu cît folosim interfețe românești mai frecvent și cu cît contribuim mai activ la scrierea sau corectarea lor. Eu le fac pe amîndouă și știu că dificultățile inerente ale începutului se rezolvă în timp.

Vă dau dreptate - așa cum mi s-a părut firesc și pe marginea altor intervenții ale dvs. (asta neînsemnînd că eu adopt din principiu atitudinea de a fi în acord cu cineva anume!!! aici glumesc, iarăși :) )

Obișnuința face minuni: nu m-a învățat vreodată cineva cum să mă folosesc de un PC, tastatură, softuri etc. Am fost silită să le prind "pe furate", trăgînd cu ochiul, mai punînd cîte o întrebare, mai citind în vreun manual (dacă exista la îndemînă), căutînd pe te-miri-unde, cel mai ades însă apelînd la opțiunile interactive ale softului. Mi-ar veni greu acum (mult mai greu decît în cazul alternativelor de grafie jocandi causa) să mă readaptez unui vocabular cu totul nou, pentru care - în fond - îmi lipsesc conceptele în limba română. E un caz particular, nu înseamnă că ar fi și o justificare pertinentă ori suficientă: am vrut doar să subliniez că nu trebuie ignorat efortul pe care un utilizator oarecare este dispus (sau capabil) să-l aloce ieșirii din tiparele ce țin de "obișnuință". E o lege asta, ba încă una scrisă în materie: a efortului minimal.

Știu: orice învăț are și dezvăț! Mă întreb însă în ce măsură softiștii români ar fi tentați de rescrierea pe românește, ținînd cont de orientarea generală a pieței către IT-ul internaționalizat.

Cred că nu sîntem singurii care ne punem astfel de probleme :)

Soluțiile sînt importante.

P.S. Nici într-o mie de ani, dacă i-aș trăi, n-aș ști cum să traduc lerui-ler pe englezește. Știe cineva, oare? Chiar am devenit curioasă.

Edited by Naoto, 08 January 2010 - 17:12.


#116
mihaicro

mihaicro

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 182
  • Înscris: 09.04.2008

View Postsoreen20, on 8th January 2010, 13:48, said:

Mda....apa de ploaie.Cine e in stare sa folosesca un calculator si un soft ar trebui sa fie in stare sa il folosesca si in engleza.

Ce zici de sutele de milioane de chinezi, japonezi, coreeni care nu știu o boabă de engleză dar nu numai că știu să folosească un calculator, dar le mai și exportă peste tot în lume... Japonezii și coreenii sînt printre popoarele cele mai informatizate și totuși majoritatea populației de acolo folosește sisteme de operare și softuri în limba maternă, ca și chinezii de altfel. Dar ce să vorbim de asiatici, cînd și în Europa lucrurile stau exact la fel, adică toate popoarele europene folosesc softuri în limba maternă, nu în engleză. Și se poate spune că din punct de vedere al informaticii România se află în fața celorlalte popoare europene? Evident că nu, deci folosirea limbii engleze la calculatoare nu a avut nici un avantaj practic.

View Postsoreen20, on 8th January 2010, 13:48, said:

Stiu ca e un cliseu...dar incercati sa traduceti in romana un cuvant precum "mouse".

Traducerea este "șoarece". În marea majoritate a limbilor europene (franceză, germană, spaniolă, rusă, poloneză, cehă, maghiară, etc.) cuvîntul englezesc "mouse" se traduce ca "șoarece" (souris, raton, myszy, etc.). În majoritatea traducerilor de softuri în română se folosește "maus", cuvînt prezent și în DEX.

View Postsoreen20, on 8th January 2010, 13:48, said:

Am lucrat si eu cu unele softuri cu varianta romanesaca.Unele traduceri sunt penibile.

Nu poți emite judecăți de valoare decît dacă demonstrezi că tu ești mai bun. De ce ai impresia că tu știi mai bine engleza decît un traducător de softuri? Ești tu în stare să faci traduceri mai puțin "penibile"? Demonstrează asta înainte de a-i calomnia pe alții.

View Postsoreen20, on 8th January 2010, 13:48, said:

Si in definitiv care e treaba?E chiar asa de greu sa inveti cateva cuvinte uzuale in engleza?Softurile au multe denumiri in comun.

Treaba e că româna este o limbă de sine stătătoare, matură și capabilă să exprime concepte moderne la fel de bine ca engleza. Atunci de ce să fie folosită engleza, dacă și româna e foarte bună? De ce francezii folosesc la calculatoare franceza, germanii folosesc germana, spaniolii folosesc spaniola, polonezii folosesc poloneza, maghiarii folosesc maghiara, etc. ? Sînt celelalte limbi europene mai bune decît româna? E vreun motiv ca româna să rămîna în afara ariei informaticii, în timp ce celelalte limbi europene au pătruns bine de tot în acea arie? Normal că nu, problema nu este a limbii, ci a poporului, care nu vrea să fie creativ și să modernizeze limba.

View Postsoreen20, on 8th January 2010, 13:48, said:

PS....Mihaicro am citit cateva dintre comentariile alea.Trecand peste partea cu print screen-ul alora (care e cam penibila) fiecare are parerea lui.Deci nu prea ai ce sintetiza din toate astea.

Citește-le pe toate și citește de la început mesajele din discuția de față. Concluzia este că dacă se vrea ca româna să rămînă o limbă modernă, ea trebuie neapărat să fie folosită în toate domeniile de activitate, mai vechi sau mai noi. Vocabularul ei trebuie îmbunătățit permanent în așa fel încît să fie potrivit pentru conceptele apărute în societatea modernă.

View PostNaoto, on 8th January 2010, 14:21, said:

N-am reușit niciodată să mă acomodez cu un soft [mă rog, interfață de soft] tradus în limba română. Am încercat, a fost peste puterile mele.

Dă un exemplu precis, ca să vedem ce ți-a depășit puterea de acomodare. Poate că problema e de la tine, nu de la traducere. A se vedea cazul lui "mouse", pe care unii nu și-l pot închipui ca "șoarece", deși marea majoritate a europenilor așa îl au, tradus în limba lor, nu lăsat în engleză.

View PostNaoto, on 8th January 2010, 14:21, said:

Desigur, nu pot învinovăți limba română pentru inabilitățile mele, însă engleza prezintă unele avantaje, mai bine zis comodități, cum ar fi caracterul ei sintetic, ceea ce elimină din start o mulțime de conectori (prepoziții, locuțiuni etc.) necesari în cazul traducerii anumitor expresii și termeni tehnici în limbi mai analitice (cum sînt cele romanice).

Dar cum se face că toate popoarele din lume nu țin cont de "avantajele" limbii engleze? Unde se mai folosesc softuri în engleză în afară de țările anglo-saxone, fostele colonii englezești și România? De ce celelalte popoare romanice folosesc limbile lor cu toți conectorii de care vorbești? Dacă e să însumăm populația mondială care folosește limbi romanice, ea este de aproape treizeci de ori mai mare decît a României, ca să nu mai vorbim de românii aflați pe acolo, care nu folosesc engleza, ci limba țării romanice unde lucrează sau au emigrat.

View PostNaoto, on 8th January 2010, 14:21, said:

P.P.S. Între timp l-am găsit pe nărăvașul change case: era tradus "Modificare dupa caz". Să-mi spună mie cineva, sincer, ce pricepe dintr-asta. Că eu m-am declarat grea de cap :P

Nu trebuie să generalizezi și să dramatizezi o situație singulară. Este adevărat că traducerea respectivă, făcută de Microsoft și vizibilă în MS Office este complet greșită. Probabil că a fost făcută cu un soft automat de traducere și nu a fost corectată ulterior. Dar pe baza acestui singur exemplu de traducere dezastruoasă nu se poate în nici un caz trage concluzia că celelalte traduceri existente sînt proaste. Pînă și traducerile MS au început să se îmbunătățească, deși mai e mult pînă să ajungă să facă niște traduceri cu adevărat bune. Dar se pot folosi atîtea softuri care nu sînt traduse de MS, ci de voluntari, încît nu se poate spune că un utilizator care vrea să folosească softuri în română nu are de unde alege.

View PostNaoto, on 8th January 2010, 14:21, said:

Știu: orice învăț are și dezvăț! Mă întreb însă în ce măsură softiștii români ar fi tentați de rescrierea pe românește, ținînd cont de orientarea generală a pieței către IT-ul internaționalizat.

Din contră, tendința generală este către soft localizat. Numărul softurilor care pot fi traduse este în continuă creștere. Numărul siturilor traduse este și el în creștere accelerată. Google, Microsoft, Adobe, Apple și de altfel toate companiile ce activează în domeniul informaticii se implică din ce în ce mai mult în localizare, fie că e vorba de softuri sau de situri. Este ceva care se observă foarte ușor. În ultimii ani Google și Microsoft au tradus cît mai multe dintre produsele lor, iar exemplul lor a fost urmat și de alții, de exemplu Facebook sau alte situri mari.

Edited by mihaicro, 08 January 2010 - 17:31.


#117
Naoto

Naoto

    Glasperlenspielmeister

  • Grup: Moderators
  • Posts: 14,825
  • Înscris: 15.12.2009

View Postmihaicro, on 8th January 2010, 17:17, said:

Nu trebuie să generalizezi și să dramatizezi o situație singulară. Este adevărat că traducerea respectivă, făcută de Microsoft și vizibilă în MS Office este complet greșită. Probabil că a fost făcută cu un soft automat de traducere și nu a fost corectată ulterior. Dar pe baza acestui singur exemplu de traducere dezastruoasă nu se poate în nici un caz trage concluzia că celelalte traduceri existent esînt proaste. Pînă și traducerile MS au început să se îmbunătățească, deși mai e mult pînă să ajungă să facă niște traduceri cu adevărat bune. Dar se pot folosi atîtea softuri care nu sînt traduse de MS, ci de voluntari, încît nu se poate spune că un utilizator care vrea să folosească softuri în română nu are de unde alege.

Cred că am explicat mai amănunțit de ce nu sunt în stare în postarea de la #115 :)
Pot fi certată, nu mă supăr :P

N-am niciun motiv să nu cred că tendința generală este către soft localizat. Întrebarea mea îi viza pe softiștii români. Iar dacă m-am înșelat ori am presupus greșit, e cu atît mai bine - nu țineam chiar deloc să am dreptate.
La urma urmei, tot ce facem aici e să (ne) punem întrebări de dragul răspunsului altora.

Insist totuși asupra unor nuanțe ignorate: eu am vorbit de anumite "comodități" pe care le oferă limba engleză (caracter sintetic, vocabule scurte, ușor de combinat, mai sunt și altele), în contextul unei legități specifice.
Nu aș dori să las impresia că dezavuez traducerile în limba română!

Edited by Naoto, 08 January 2010 - 17:49.


#118
Naoto

Naoto

    Glasperlenspielmeister

  • Grup: Moderators
  • Posts: 14,825
  • Înscris: 15.12.2009
mda, iar am greșit! am scris "sunt"

:argue: (asta sînt eu cu mine)

și chiar mai rău :ciocan:

Edited by Naoto, 08 January 2010 - 18:02.


#119
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007

View Postmihaicro, on 8th January 2010, 17:17, said:

Ce zici de sutele de milioane de chinezi, japonezi, coreeni care nu știu o boabă de engleză dar nu numai că știu să folosească un calculator, dar le mai și exportă peste tot în lume... Japonezii și coreenii sînt printre popoarele cele mai informatizate și totuși majoritatea populației de acolo folosește sisteme de operare și softuri în limba maternă, ca și chinezii de altfel. Dar ce să vorbim de asiatici, cînd și în Europa lucrurile stau exact la fel, adică toate popoarele europene folosesc softuri în limba maternă, nu în engleză.
Bun, poți veni cu niște procente în ajutorul acestor afirmații (de genul "Cât la sută din populația țărilor menționate de tine folosește sisteme de operare și programe doar în limba maternă?")?

#120
mihaicro

mihaicro

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 182
  • Înscris: 09.04.2008

View PostNaoto, on 8th January 2010, 17:06, said:

Știu: orice învăț are și dezvăț! Mă întreb însă în ce măsură softiștii români ar fi tentați de rescrierea pe românește, ținînd cont de orientarea generală a pieței către IT-ul internaționalizat.

Eu personal nu știu alt soft creat de programatori români care să fie folosit pe scară largă în România sau în lume în afară de BitDefender. Știu însă de o groază de softuri create de chinezi (Maxthon, BitComet, Foxit Reader), ruși (Free Download Manager, AIMP, EssentialPIM, WinRAR, 7-zip, KAV), coreeni (KMPlayer, Photoscape), suedezi (CDBurner XP, uTorrent), cehi (FreeCommander, DC++, Avast, AVG), americani (Paint.NET, FeedDemon, UltraEdit, Firefox, Wordpress, AutoCAD), bulgari (IZArc), englezi (mIRC, ImgBurn), olandezi (EditPad), unguri (Revo Uninstaller, ArchiCAD), norvegieni (Opera), nemți (Avira, Ashampoo, FileZilla), belgieni (Drupal), etc. Toate cele citate sînt localizabile, inclusiv BitDefender, care însă are interfața în română fără diacritice.

Softurile făcute de programatorii români pentru piața locală sînt în română de foarte multă vreme, de ex. softurile de contabilitate. Dar acestea sînt softuri de nișă, profesionale, ele nu au utilizare pe scară largă în afara profesiilor respective.

Programarea propriu-zisă nu se face însă în engleză sau în altă limbă, ci într-un limbaj de programare (C++, C#, Visual Basic, Java, etc.), care are propriile sale reguli ce nu se suprapun cu ale unei limbi vorbite de oameni. Iar programul rezultat este ca o mașinărie cu butoane, unde fiecare buton are o etichetă care spune ce face butonul respectiv. Etichetele (meniurile de comenzi din softuri) pot fi scrise în orice limbă, funcționarea mașinăriei nu este în nici un fel afectată de asta. Deci programarea se face într-un limbaj de programare (care asigură funcționarea internă a softului), iar interfața softului (care este destinată utilizării de către oameni) constă din mici texte ce pot fi traduse în orice limbă vorbită. Localizarea unui soft nu are nimic de-a face cu programarea, din cauza asta oricine poate traduce softuri, nu numai programatorii.

View Postmircea21, on 9th January 2010, 01:45, said:

Bun, poți veni cu niște procente în ajutorul acestor afirmații (de genul "Cât la sută din populația țărilor menționate de tine folosește sisteme de operare și programe doar în limba maternă?")?

Pot veni cu ceva și mai bun, adică cu un studiu făcut pe afaceriști, cei care nu scot bani din buzunar pentru a investi în ceva dacă nu fac profit. Este analizată înclinarea afaceriștilor de a cumpăra softuri localizate. A fost testat un eșantion de 351 de afaceriști din 8 țări neanglofone, persoane răspunzătoare cu cumpărarea de softuri pentru firmele lor, deci unii care cumpără multe licențe. Se analizează mai mulți factori legață de cumpărarea de soft localizat. Concluzia referitoare strict la interfața softurilor este că :

=================================
• End-user interface. About 85 percent of buyers see the value of having a localized user interface. Without access to all the capabilities of a product, they might use fewer options, rely more on defaults, and experiment less with product features. Respondents from Brazil, China, and Japan led the charge for localized interfaces.
=================================

Articolul este disponibil în mod gratuit la:

Do "international information" consumers, developers, and managers want localized software?

Există și o versiune cu plată, mult mai detaliată la:

Localization Matters

Edited by mihaicro, 09 January 2010 - 10:51.


#121
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009
Este extrem de interesant cum istoria unui popor poate explica unele fenomene care fiind neobișnuite, par specifice perioadei moderne, prin care eventual poate fi găsită o motivație a lor. Alegerea multor români de a folosi softuri în engleză (sau eventual într-o altă limbă străină) și nu în română, nu mai pare un lucru atît de neobișnuit dacă se citesc texte despre societatea românească veche. Am dat de un astfel de text citind o carte apărută recent, unde se prezintă o imagine a Țării Românești (Valahiei) în secolele 18-19, așa cum se poate desprinde din scrierile contemporane acelei perioade, în special relatările unor călători străini. Cartea are pagini întregi unde se rîde cu lacrimi la citirea descrierii șocului civilizațional resimțit de unii călători occidentali aflați în trecere prin București și care se confruntă cu o societate turcită, în care populația mai mult sau mai puțin sus-pusă avea unele obiceiuri absolut șocante sau comice pentru un occidental. Este descrisă apoi și trecerea relativ bruscă de la turcire la occidentalizare, în special sub influența ofițerilor ruși franțuziți care ajunseseră în orașele valahe cu prilejul staționării rușilor pe teritoriul Țării Românești cu ocazia războaielor în serie pe care le avea Rusia cu Imperiul Otoman în acea perioadă.

Fragmentul de mai jos este un fel de paralelă peste timp la ce se întîmplă azi în domeniul folosirii softurilor în România. Se redă foarte bine mirarea occidentalului care observă un lucru pe care românii nu-l socotesc important, anume existența unei limbi naționale care să fie folosită în toate domeniile de activitate, nu să existe domenii în care limba națională să fie înlocuită de o limbă străină. În cazul teatrului s-a reușit pînă la urmă adoptarea românei ca limbă de desfășurare a spectacolelor. Trebuie să mai vină încă un occidental care să atragă atenția asupra ciudățeniei de a folosi o limbă străină la softuri, atunci cînd limba națională ar fi cea mai indicată?

=======================================
Pe la noi este un theatru în toată Țara Românească, în orașul București, în scaunul otcîrmuirii, ce are norod peste o sută de mii, și de multe ori într-acest și numai theatru, abiia sînt 100 de oameni. Și această mișcare să pricinuiește căci, în naționalul românesc vorbesc în limba nemțească, parcă ar fi silit acest norod de a ști toți limba nemțească. Și pentru această urmare am pățit o destulă rușine în Viena, căci întîmplîndu-mă la o adunare, unde era și un englez, carele din Țarigrad viind, au trecut prin București [...], și cu mare rîvnă au alergat la theatru ca să auză arătarea în limba națională; unde auzind că vorbesc în limba nemțească, au întrebat pe aceia cu care venise, de știe acest tot neam limbă nemțească. Apoi aflînd că din cîți se află în theatru, numai a zecea parte pot pricepe, au zis că acest lucru nu numai nu l-au văzut în cîtă lume au umblat, ci nici că crede că într-altă parte vor vorbi în theatru întru altă limbă, ci nu întru acea națională. După aceasta au început să întrebe de nu are acest națion limbă și scrisoare naționalicească. Judece acum fieșecine, cît am fost de strîmtorat de a-i răspunde. Și de au zis altul că în Țara Românească mulți știu limba nemțească, iar nu m-au ajutat, căci i s-au împotrivit, zicîndu-i că 200 neguțători și 20 boieri ce știu această limbă nu pot ținea theatru, și ceilalți, nepricepînd, nu pot găsi plăcere, și așa nația nu poate alerga. Și că de ar fi vorbit în theatru în limba națională, după lume ce el au văzut în București, și 4 theatre ar fi puține.

Dinicu Golescu, 1977. Însemnare a călătoriii mele, Constantin Radovici din Golești, făcută în anul 1824, 1825, 1826. București: Editura Minerva pp 111-112

din volumul

Bogdan Bucur : Devălmășia Valahă (1716 - 1828) - O istorie anarhică a spațiului românesc (editura Paralela 45, 2008) - pag. 240

(a fost respectată grafia originală)
=======================================

Edited by ravinescu, 11 January 2010 - 16:57.


#122
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007

View Postravinescu, on 11th January 2010, 16:56, said:

Fragmentul de mai jos este un fel de paralelă peste timp la ce se întîmplă azi în domeniul folosirii softurilor în România. Se redă foarte bine mirarea occidentalului care observă un lucru pe care românii nu-l socotesc important, anume existența unei limbi naționale care să fie folosită în toate domeniile de activitate, nu să existe domenii în care limba națională să fie înlocuită de o limbă străină.
Nu mi se pare relevantă paralela (comparația). Lucrurile au început să se miște, există tot mai multe programe care sunt traduse în limba română, în mare parte datorită muncii unor voluntari inimoși (jos pălăria în fața lor!), multe dintre ele fiind gratuite și folosite de mulți oameni. Cât privește folosirea exclusivă a limbii naționale în toate domeniile de activitate - asta mi se pare imposibil.

#123
Naoto

Naoto

    Glasperlenspielmeister

  • Grup: Moderators
  • Posts: 14,825
  • Înscris: 15.12.2009

View Postmihaicro, on 9th January 2010, 10:48, said:

Eu personal nu știu alt soft creat de programatori români care să fie folosit pe scară largă în România sau în lume în afară de BitDefender. ... care însă are interfața în română fără diacritice.

Softurile făcute de programatorii români pentru piața locală sînt în română de foarte multă vreme, de ex. softurile de contabilitate. Dar acestea sînt softuri de nișă, profesionale, ele nu au utilizare pe scară largă în afara profesiilor respective.

Programarea propriu-zisă nu se face însă în engleză sau în altă limbă, ci într-un limbaj de programare (C++, C#, Visual Basic, Java, etc.), care are propriile sale reguli ce nu se suprapun cu ale unei limbi vorbite de oameni. Iar programul rezultat este ca o mașinărie cu butoane, unde fiecare buton are o etichetă care spune ce face butonul respectiv. Etichetele (meniurile de comenzi din softuri) pot fi scrise în orice limbă, funcționarea mașinăriei nu este în nici un fel afectată de asta. Deci programarea se face într-un limbaj de programare (care asigură funcționarea internă a softului), iar interfața softului (care este destinată utilizării de către oameni) constă din mici texte ce pot fi traduse în orice limbă vorbită. Localizarea unui soft nu are nimic de-a face cu programarea, din cauza asta oricine poate traduce softuri, nu numai programatorii.

Ei, chiar așa! ne aflăm pe un topic intitulat "Traducerea softurilor în limba română". :P
Din moment ce făcusem deja precizarea, nu cred că era cazul să o reiau la fiecare postare :rolleyes:

View PostNaoto, on 8th January 2010, 14:21, said:

N-am reușit niciodată să mă acomodez cu un soft [mă rog, interfață de soft] tradus în limba română.

În rest, ce să fac? rămîn pe engleză. Consider că este irelevant pentru un altul în ce limbă înțeleg să mă informez sau de care limbă mă servesc pentru a accede la informații, cîtă vreme comunic în limba română sau într-o altă limbă pe care celălalt o înțelege suficient de bine și o acceptă pentru realizarea acestei comunicări.

Am mai spus că sînt de acord cu traducerea în limba română a tot ce mișcă, dar asta NU îmi poate limita mie, ca individ, dreptul de a căuta informații în orice limbă doresc, inclusiv prin mijloace de altă expresie.  

P.S. Dar am să știu pe cine bîrîi de acum înainte ori de cîte ori dau de ceva în limbajul ăsta și nu reușesc să-l traduc. Beware ;)

Edited by Naoto, 12 January 2010 - 02:52.


#124
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View Postmircea21, on 12th January 2010, 01:27, said:

Nu mi se pare relevantă paralela (comparația). Lucrurile au început să se miște, există tot mai multe programe care sunt traduse în limba română, în mare parte datorită muncii unor voluntari inimoși (jos pălăria în fața lor!), multe dintre ele fiind gratuite și folosite de mulți oameni.

Din contră, are relevanță pentru că demonstrează persistența peste secole a unui anumit comportament al autorităților și majorității populației față de limba română, care nu este socotită necesară pentru domeniile de activitate noi, așa cum era teatrul acum 200 de ani sau informatica azi. Faptul că în trecut și în prezent au apărut niște voluntari care au insistat să se remedieze situația, nu rezolvă problema de fond, aceea a neîncrederii în forța de expresie a propriei limbi. Această lipsă de încredere este persistentă la nivel latent în mintea poporului român și se manifestă ori de cîte ori apare un domeniu de activitate nou. Care să fie cauza acestui comportament? Probabil insistența pe sentimentalisme lingvistice ieftine băgate în capul populației încă de pe băncile școlii. Toată lumea a auzit în mod sigur în școală faptul că limba română e frumoasă, dar nu cred că există cineva care să fi auzit tot acolo că este și puternică, că este capabilă de adaptare și de modernizare, în așa fel încît nu are probleme în a exprima conceptele foarte noi.

În România există bineînțeles voluntari în domeniul traducerii softurilor, dar oare numărul lor a crescut semnificativ în ultima vreme? Au depășit multe persoane bariera existentă între calitatea de utilizator de softuri și cea de traducător? Ținînd cont de numărul românilor care se declară cunoscători de engleză, există un număr în creștere de voluntari implicați în traduceri? Există dorința cuiva care dă peste un soft încă netradus să se apuce să-l traducă dacă are cunoștințele necesare? Astea rămîn întrebări cu răspuns neclar, pentru că încă se menține atitudinea circumspectă față de folosirea limbii române în informatică.

View Postmircea21, on 12th January 2010, 01:27, said:

Cât privește folosirea exclusivă a limbii naționale în toate domeniile de activitate - asta mi se pare imposibil.

La astfel de reacții mă refeream eu cînd spuneam că există o lipsă de încredere în capacitatea limbii române de a se adapta la domeniile de activitate noi. Și totuși limba româna s-a folosit și se folosește în mod exclusiv în toate domeniile, cu excepția informaticii. Dacă mîine apare un alt domeniu complet nou de activitate care nu este în engleză, ce trebuie să facă românii care vor lucra în el și cei care vor utiliza produsele acelui domeniu? Vor trebui să învețe o nouă limbă? Populația va fi nevoită să comute pe limba X cînd vrea să utilizeze produse din domeniul A și pe limba Y cînd vrea să utilizeze produse din domeniul B? Iar cînd apare limba Z folosită în domeniul C, trebuie și ea adăugată limbilor X și Y care trebuie neapărat învățate de români?

View PostNaoto, on 12th January 2010, 02:22, said:

În rest, ce să fac? rămîn pe engleză. Consider că este irelevant pentru un altul în ce limbă înțeleg să mă informez sau de care limbă mă servesc pentru a accede la informații, cîtă vreme comunic în limba română sau într-o altă limbă pe care celălalt o înțelege suficient de bine și o acceptă pentru realizarea acestei comunicări.

Cazul tău este irelevant la nivel personal, dar este relevant la nivelul limbii, în situația în care alegerea ta este împărtășită de alte cîteva milioane de persoane. Dacă acest număr foarte mare de oameni alege să comunice în altă limbă decît româna, atunci e clar că limba este slăbită. Și chiar dacă nu alege comunicarea totală într-o altă limbă, ci într-un amestec de limbă română și străină, româna tot iese slăbită, pentru că nu se mai respectă complet regulile ei de scriere și vorbire. N-a reușit nimeni pînă acum să creeze un hibrid viabil alcătuit din limbi diferite, în care cuvintele din fiecare limbă participantă să se pronunțe și să se scrie ca în original. Hibridul numit romgleză trăiește în principal din folosirea softurilor în engleză, dar asta nu-l face în vreun fel viabil. El nu are nici o regulă clară, fiind practic reinventat de fiecare persoană care-l folosește, rezultînd o variabilitate extremă și complet aleatoare de vocabular și de construcții gramaticale.

View PostNaoto, on 12th January 2010, 02:22, said:

Am mai spus că sînt de acord cu traducerea în limba română a tot ce mișcă, dar asta NU îmi poate limita mie, ca individ, dreptul de a căuta informații în orice limbă doresc, inclusiv prin mijloace de altă expresie.

Nici nu se pune problema de a se limita accesul la informație în orice limbă se dorește. Problema apare cînd acea informație este retransmisă unor vorbitori de limbă română. Pînă acum, în informatică retransmiterea s-a făcut bastardizat, prin corcirea românei cu limba străină din care s-au preluat informațiile și conceptele, în principal din cauză că nu existau softuri traduse sau traducerile nu erau bune. Acum însă există destule traduceri bune. Problema se pune de acum încolo în felul următor. Cineva care nu dorește să folosească programe traduse va putea fi în stare să învețe și să folosească terminologia românească? Sau va fi tentat(ă) să folosească în continuare terminologia englezească, cu tot cortegiul de bastardizări de gramatică și vocabular aferente? Adică va începe să folosească "lipirea" sau va continua să folosească "darea de paste"? Pe lîngă alegerea pe care o face fiecare individ, există ceva care implică toți indivizii și anume comunicarea. Folosirea softurilor într-o limbă străină îngreunează această comunicare, fie și pentru că engleza are niște caracteristici de pronunție particulare, care nu sînt stăpînite bine de majoritatea românilor. O limbă trebuie să fie potrivită și pentru scriere, dar mai ales pentru vorbire. Hibridul romglez nu este deloc potrivit pentru comunicarea orală, chiar și un cuvînt simplu ca "delete" avînd probabil vreo cîteva pronunții diferite în gura românilor.

Scrierea în romgleză este și ea la fel de grotescă, iar cei care nu folosesc softuri traduse se îndreaptă către o exprimare în scris asemănătoare cu cea din reclama următoare de pe forum (a se remarca și lipsa diacriticelor, cauzată în parte tot de obișnuința cu interfețe în engleză) :

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Numai Internet Explorer 8 are atat tab isolation cat si recovery features in caz de crashing.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Există ceva care nu e greșit în propoziția romglezească de mai înainte? Ei bine, folosirea softurilor în engleză duce exact la așa ceva, indiferent dacă acela care scrie este amator sau specialist în limba română. Pur și simplu în lipsa unei terminologii românești care să fie utilizată de toată lumea, comunicarea legată de informatică devine fundamental greșită din punctul de vedere al corectitudinii limbii, ca să nu mai vorbim de faptul că nu toată lumea va înțelege ușor mesajul comunicat, mai ales dacă este vorba de comunicare orală.

O limbă trebuie permanent îngrijită și dezvoltată, altfel decade și ajunge în pericol de moarte. Românii au fost poporul care a sărit cel mai repede și în numărul cel mai mare în barca globalizării (de fapt a englezificării) lingvistice. Acest comportament a arătat că toată propaganda și efortul depus în a demonstra și amplifica latinitatea limbii române au fost în zadar, ba chiar e posibil să le fi crescut românilor apetitul pentru limbi străine prestigioase în defavoarea celei proprii. Nici un bling-bling de import, fie el latinesc, franțuzesc sau englezesc, nu a crescut încrederea românilor în propria limbă. Traducerea softurilor dezvoltă limba prin îmbogățirea cu concepte noi. Folosirea softurilor traduse consolidează limba, pentru că populația capătă încredere în propria limbă, văzînd că este folosită și în cele mai noi domenii de activitate. Complexul de inferioritate a limbii române existent în capul românilor nu se tratează cu bling-bling hibridizant de import, ci cu adaptarea dinamică și creativă a limbii la toate situațiile apărute odată cu trecerea timpului.

Edited by ravinescu, 12 January 2010 - 07:46.


#125
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Postravinescu, on 12th January 2010, 14:41, said:

Ravinescu are defectele lui, printre care acela că suflă cam des și cam tare în iaurt (cîteodată sar stropi), dar de data asta chiar are dreptate. Românii au într-adevăr o atitudine de desconsiderare a propriei limbi și un complex de inferioritate în raport cu limbile așa-zis prestigioase. Iar asta nu de ieri de azi, ci cam dintotdeauna. Am avut și avem continua impresie că limba română nu e suficient de bună pentru una sau alta (să fie din cauza prea puținelor contribuții pe care le-a adus poporul ăsta la civilizația lumii?). Exemplul cu teatrul în germană --- de care nu știam, în schimb putem da la fel de bine ca exemplu folosirea limbii franceze în teatrele românești din secolul al XIX-lea --- este numai unul dintre multele care se pot da. Întîrzierea de cîteva secole bune cu care au apărut scrierile în limba română este alt exemplu.

Și atitudinea asta se constată nu doar la oamenii de rînd, pentru care simpla capacitate de a vorbi o limbă străină pare o performanță de invidiat, ci și la cei culți, chiar și la cei ajunși în postura de a lua decizii asupra limbii. Scrierea etimologică de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, pentru că cea fonetică nu „dădea bine”, este alt exemplu. Reforma ortografică din 1993 este doar cireașa de pe tort: trebuia neapărat să demonstrăm lumii, prin grafie!, că sîntem de viță nobilă; nu era bine să avem o scriere simplă, trebuia să avem o scriere cu parfum de Imperiul Roman.

„Tradiția” asta continuă azi în lumea programatorilor, dintre care mulți nu au atîta respect pentru limbă încît s-o scrie cu diacritice. Ei ar trebui să fie primii care să facă asta și în plus să ne învețe pe noi ăștilalți cum se procedează. În schimb ei sînt primii care renunță din start la a se mai „complica” cu asemenea „mofturi”. Cît despre traduceri, tot românul trebuie să învețe engleză, că asta e limba informaticii! (Scuze acelor programatori --- pare-se minoritari --- care nu au atitudinea asta.)

Nu cumva ne pregătim prea din timp pentru ipotetica epocă a limbii unice și renunțăm prea ușor la singurul lucru care ne ține legați pe noi românii, limba?

#126
Naoto

Naoto

    Glasperlenspielmeister

  • Grup: Moderators
  • Posts: 14,825
  • Înscris: 15.12.2009
Of! îmi ridicați atîtea probleme din care nu știu cum să ies fără să am sentimentul că păcătuiesc împotriva unor valori definitorii pentru orice aparținător al spațiului cultural românesc. Să mă văd privită drept apologet al romglezei, un Iorgu de la Sadagura redivivus, doar fiindcă am mărturisit că utilizez o interfață în limba engleză și că nu stăpînesc vocabularul necesar exprimării unor noțiuni în limba română! Eu tot nu văd cum aș putea folosi o interfață tradusă cînd nu știu cuvintele românești care acoperă noțiunile elementare, iar asta într-un domeniu în care nu pot cel mult decît să aspir la o modestă performanță, ce să mai zic de competență!

Dacă vă rog să-mi traduceți pe românește „Numai Internet Explorer 8 are atat tab isolation cat si recovery features in caz de crashing”, probabil că o să obțin un răspuns. Bun. Și ce fac cu el? În cazul în care aș utiliza respectivul browser (navigator? mda) și aș avea nevoie de ajutor, presupunînd că nu mă apuc să caut pe Internet soluția, apelez la un specialist, nu? În ce termeni, neechivoci, îi descriu problema? Cum îi retraduc apoi indicațiile astfel încît să mi se suprapună cu niște cunoștințe oricum precare? Să mai adaug nu știu ce exemplu, system search dispatcher ori altă trăznaie?

Una este să te folosești de un mijloc tehnic (apropo: și cînd cumpăr un produs electronic sau electrocasnic prefer să-i citesc instrucțiunile în germană sau în engleză, pur și simplu mă blochez cînd dau de traducerea pe românește, dar asta nu înseamnă că m-aș apuca vreodată să-i explic altcuiva cum funcționează pe limba aia! ci doar că eu îi înțeleg terminologia și sînt capabilă să o transpun în limba maternă), alta e să comunici, deci să emiți un mesaj către un receptor, raportat la un context și utilizînd un anumit COD.

Contribuția la dezvoltarea acestui cod este o operă colectivă, care necesită și un răgaz pentru însușirea lui de către membrii acelei colectivități. Iar primii chemați sînt cei în măsură să asigure corespondența între semnele lui alcătuitoare, ca (sub)sistem, și conceptele aflate într-o permanentă evoluție / îmbogățire. Nu simplii utilizatori care, lipsiți de prestigiu, dacă s-ar apuca să traducă de capul lor, ar crea o și mai mare confuzie. Faptul că în trecut am traversat experiențe ridicole și sortite eșecului (s-a amintit aici de faimosul „gâtlegău”) ar trebui să ne dea mai mult de gîndit, acceptînd în cele din urmă ideea că nu oricine poate servi drept model cultural, făuritor de limbă. Din acest punct de vedere înclin să cred că exemplul cu „theatrul” este mai curînd încurajator: nu aveau să treacă decît patru decenii pînă la prima reprezentație, pe scena Teatrului Național din București, a piesei Răzvan și Vidra a lui B. P. Hasdeu. Mi-aș dori să fi fost văzută ca spectacol, adică vizionată – ori măcar citită ca operă de dramaturgie națională – de tot atîția cîți utilizează astăzi softuri, indiferent că-s traduse sau nu în limba română.

Că tot am ajuns la Hasdeu: cuvintele ce țin de un lexic specializat, deși în circulație, nu fac parte din vocabularul comun, nici chiar din vocabularul literar mediu! Niciodată însă ele n-ar putea fi transferate în totalitate în zona de nucleu, dobîndind stabilitate în cadrul unui fond comun. Prin urmare, nu cred că fenomenul de stîlcire a limbii române, tot mai accentuat, ar putea fi contracarat sau diminuat exclusiv prin intervenții asupra unor submulțimi (vocabulare) specializate. Întîi de toate vin educația, școala, mass media, formatorii de opinie (modelele culturale).

Iarăși mă tem că o să primesc replici din care să rezulte că aș fi o apărătoare a tendinței de barbarizare a limbii române. Ceea ce m-ar face să cred că nu mai sînt capabilă să realizez un act de comunicare. :thumbdown:

Edited by Naoto, 12 January 2010 - 14:13.


Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate