Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Transilvania, fara discutii despre autonomie, independenta si separatism
#5833
Posted 04 July 2022 - 10:59
OAMENII TRANSILVANIEI | Bánffy Miklós (1873-1950), amintirea unui domn
https://stiriletrans...irea-unui-domn/ Foarte fain, merită citit tot ! În anii stăpânirii Ungariei asupra Ardealului de Nord, curg rapoartele oficialităților noii administrații, despre simpatia pe care contele ar fi manifestat-o față de etnicii români rămași în regiune, despre faptul că el intervine în repetate rânduri, pentru a le ușura situația, punându-și în acțiune numele, reputația, relațiile, prestigiul, Nu ezită niciodată, iar unii maghiari îl bănuiesc de absență a patriotismului, în timp ce alți compatrioți îl critică, pentru că nu-l consideră suficient de răspicat în declarații, în sensul paradigmei naționalismului maghiar. Dar el rămâne egal cu sine, același umanist al faptelor, căruia îi repugnă dezechilibrele, violența, demagogia. Edited by Morosanul, 04 July 2022 - 11:00. |
#5834
Posted 04 July 2022 - 13:09
Merita citit si asta;
Povestea emoţionantă a contelui-scriitor Bánffy Miklós https://clujulcultur...-banffy-miklos/ Quote
Din Memoriile sale aflăm că pe la mijlocul lunii septembrie 1944 s-a întâlnit din nou cu Horthy, pe care l-a îndemnat să urmeze exemplul României şi să iasă din război. Horthy, în principiu, era de acord cu el, dar ezita. Atunci Bánffy i-a cerut să intervină pe lângă comandamentul armatei pentru ca măcar Clujul să fie salvat de ororile unui asediu. A cerut ca oraşul să fie predat fără luptă şi să fie evacuat de armatele germane şi maghiare. Horthy l-a ascultat, a emis ordinul în acest sens şi l-a trimis, prin Bánffy, la generalul Dálnoki Veress Lajos. Peste câteva zile, armatele germane şi maghiare au evacuat Clujul fără luptă, salvând astfel vieţile orăşenilor şi patrimoniul urbei. Clujul a fost scăpat, dar Bánffy a trebuit să suporte consecinţele faptelor sale: un detaşament SS, nemulţumit de abandonarea unui teritoriu atât de vast, drept răzbunare i-a jefuit şi incendiat castelul de la Bonţida. Astfel a pierit Versailles-ul ardelean, cu valorile adunate acolo timp de secole. Care a fost recunostiinta noi administratii? Quote
În vara anului 1946 a primit o lovitură puternică de la Emil Isac, care a publicat în România liberă o scrisoare deschisă adresată scriitorului Gaál Gábor, redactorul-şef al revistei Utunk, în care cerea socotelă scriitorilor maghiari pentru faptul că „acest conte Bánffy Miklós (…) care se crede scriitor“ încă mai este tolerat printre scriitori. După scrisoarea lui Emil Isac, Bánffy nu a mai fost acceptat în Asociaţia Scriitorilor şi niciun redactor maghiar nu a mai îndrăznit să publice vreun text de-al lui. În vara anului 1949, exasperarea l-a făcut să-i scrie o scrisoare lui Petru Groza, în care îl ruga, să-i acorde paşaportul să poată să plece la familia sa: „Mi-am pierdut întreaga avere, pensie nu am şi acum, la vârsta de 76 de ani, în cel mai strict înţeles al cuvintelor, nu mai am din ce trăi (…) nu-mi rămân alte opţiuni decât sinuciderea sau să mor de foame“. A primit paşaportul şi cu ultimii bani şi-a cumpărat un bilet de tren la clasa a doua şi a plecat la Budapesta, la soţie. A murit în anul următor. |
#5835
Posted 04 July 2022 - 15:38
No fix asta ar trebui, măcar noi cei care știm lucrurile astea, să susținem că valoarea omului și demnitatea nu țin de nație.
|
#5836
Posted 04 July 2022 - 16:02
Si de unde sa stii? Unde sa inveti despre acei unguri care au facut ceva cu adevarat benefic pentru Transilvania?
|
#5837
Posted 04 July 2022 - 16:35
Ar trebui să se învețe și la școală, dar eu zic că cel mai important ar fi să mai fie emisiuni la TV, că de acolo rămâne lumea cu ceva.
La școală mărg dejaba |
#5838
Posted 04 July 2022 - 17:04
In Cluj, din 1990, incapand cu Funar si continuind cu Boc, mai discret dar constant, se sterg urmele a tot ce ar putea aduce aminte de fosta administratie dinainte de 1920.
Chiar si cele putine pastrate de comunisti. Orice institutie, straduta, sau parculet primeste un nume de personalitate romaneasca, chiar daca nu are nimic cu Clujul sau chiar cu Transilvania in comun. Azi maine si un WC public va avea o astfel de denumire. Nimanui insa nu ia trecut prin minte sa dea si un nume unguresc, a unei personalitati maghiare clujene, desi au fost cu duiumul. Cum am spus, se sterg urmele fostei administratii si culturi... |
#5839
Posted 04 July 2022 - 17:14
oaspetele, on 21 iunie 2022 - 10:32, said:
50% din genele noastre aparțin populației venite aici în neolitic. N-are cum cacand au venit ungurii nu era nimeni +++ Cat despre Banffy - a fost parlamentar, Director al Teatrelor de Stat din Ungaria si Ministru de Externe Cate strazi ii poarta numele in Ungaria? Niciuna E vreo strada pe fata Pamantului care-i poarta numele? Se pare ca da, in Marghita, Romania +++ LE - mai e o strada, intr-un sat din SV Ungariei Edited by Mount_Yerrmom, 04 July 2022 - 17:27. |
#5840
Posted 04 July 2022 - 18:41
Bánffy Miklós s-a nascut in Transilvania, Cluj. De ce sa fi avut nume de strazi in Ungaria?
|
#5841
Posted 04 July 2022 - 21:03
WestPoint, on 04 iulie 2022 - 18:41, said:
Bánffy Miklós s-a nascut in Transilvania, Cluj. De ce sa fi avut nume de strazi in Ungaria? |
#5842
Posted 04 July 2022 - 23:24
WestPoint, on 04 iulie 2022 - 18:41, said:
Bánffy Miklós s-a nascut in Transilvania, Cluj. De ce sa fi avut nume de strazi in Ungaria? S-a nascut in Ungaria, nu mai spune tampenii Asa va tratati voi inaintasii, mai ales daca nu s-au comportat in moduri scelerate fata de minoritati Edited by Mount_Yerrmom, 04 July 2022 - 23:26. |
#5843
Posted 05 July 2022 - 11:52
WestPoint, on 04 iulie 2022 - 17:04, said:
In Cluj, din 1990, incapand cu Funar si continuind cu Boc, mai discret dar constant, se sterg urmele a tot ce ar putea aduce aminte de fosta administratie dinainte de 1920. Chiar si cele putine pastrate de comunisti. Orice institutie, straduta, sau parculet primeste un nume de personalitate romaneasca, chiar daca nu are nimic cu Clujul sau chiar cu Transilvania in comun. Azi maine si un WC public va avea o astfel de denumire. Nimanui insa nu ia trecut prin minte sa dea si un nume unguresc, a unei personalitati maghiare clujene, desi au fost cu duiumul. Cum am spus, se sterg urmele fostei administratii si culturi... Mai greu cu biserica evanghelica. Si Sugaletele. Si de fapt intreg centrul. Si de parc. Si de Palatul Culturii. Si de liceul Liviu Rebreanu. Dar cand vine vorba de nume de strazi etc, acolo e gata. https://rasunetul.ro...bistritenilor-0 Sunt încrustate în marmură numele următorilor “zei” bistriţeni: Elie Miron Cristea, întâiul patriarh şi regent al României, Monor, Galaţi, Bistriţa, Năsăud, 1868-1939; Sf. Pahomie, episcop de Roman, Gledin, 1664-1724; Atanasie Todoran, sfânt martir, Bichigiu – Salva, 1659-1763; Vasile din Telciu, Grigore din Zagra, Vasile din Mocod, sfinţi martiri, 1763; Iosif Buda Mucenicul, mitropolitul Ardealului, Ieci, Gledin, 1682; Sava Brancovici, mitropolitul Ardealului, Ieci, Monor, 1618-1683; Gavril Bănulescu, mitropolitul Basarabiei, Bistriţa, 1750-1821; Iacob Stamati, mitropolitul Moldovei, n.Gledin 1749-1803; Nicolae Bălan – mitropolitul Ardealului, Blăjenii de Sus, 1882-1955; Teofil Herineanu, arhiepiscopul Clujului, Arcalia, 1909-1992; Ioan Layr, episcop, Bistriţa-Ciceu, 1523-1533; Benedict, episcop local, Buduş, 1631; Misail, mitropolitul Moldovei, Sângeorz – Cormaia, 1709; Petru Maior, protopop, Valea Şieului – Reghin, 1760-1821; Iuliu Hossu, cardinal greco-catolic, Milaş, 1885-28 mai 1970; Virgil Şotropa, istoric, Chiochiş, Năsăud, 1867-1954; Andrei Mureşanu, poet, Bistriţa, 1816-1863; Liviu Rebreanu, prozator, Maieru – Prislop, 1885-1944; George Coşbuc, poet, Hordou – Năsăud, 1866-1918; Bucur Cristian, slt., erou martir, Bistriţa, 1969-1989; Grigore Bălan, general erou, Blăjeni, 1900-1944, Petru Rareş, domnitor al Moldovei şi Transilvaniei, 1483-1546; Caius Valerianus, prefect al Legiunii Romane X Fretensis, Domneşti, 160-181. Nici macar un ungur, nici macar un sas. Bistriteni de fapt, foarte putini. Petru Rares, un asediator al Bistritei. Caius Valerianus, ca sa demonstram ca am fost primii. Imi vine sa borasc. |
#5844
Posted 05 July 2022 - 13:26
Suntem unele dintre orasele ardelene unde trecutul n-a fost sters complet
STATUIA LIBERTĂȚII / PARCUL RECONCILIERII ROMÂNO-MAGHIARE Monument unic pe un stadion din România. Baronul Francisc Neuman are statuie de bronz în mărime naturală în tribune, alături de spectatori In memoriam, Lajos Szantay. 150 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari arhitecți ai Aradului Depunere de coroane la statuia fostului primar al Aradului Salacz Gyula |
#5845
Posted 05 July 2022 - 14:21
Da, sunt si exceptii, dar din ce in ce mai rare.
Pe mine ma intereseaza doar sa se cinsteasca personalitatile locale, indiferent de etnia lor. |
#5846
Posted 05 July 2022 - 14:44
Sunt personalitati maghiare care au contribuit la caracteristicile Clujului, cu care se mandresc si acuma toti clujenii, de catre administratie
sunt insa uitati de mult. Ansamblul monumental Matia Corvin - János Fadrusz și Lajos Pákey Statuia Sfântului Gheorghe - fratii Marton si György Magyari Si multi altii conform listei de personalități din orașul Cluj care lipsesc cu desafarsire. Edited by WestPoint, 05 July 2022 - 14:45. |
#5847
Posted 05 July 2022 - 18:52
De exemplu, monumente istorice, cladiri vechi istorice, sau alte constructii sau locatii care eu o valoare istorice as pune cate o placa memoriala in cinstea celor care au
realizat acele valori istorice. De exemplu, vechile cinematografe, restaurante sau hoteluri, castele, palate, etc... Parcul Central din Cluj-Napoca Quote
Încă de la începutul secolului al XIX-lea locația actualului parc a devenit un loc de întâlnire preferat de locuitorii orașului din clasa de mijloc. Primele încercări de a transfoma locul într-un parc public însă nu s-au bucurat de sprijinul material și moral al familiilor nobiliare clujene, ele deținând grădini ornamentale proporii. Istoria parcului începe în anul 1827, când organizația Asociația de Binefacere a Femeilor (Jóltevő Asszonyi Egyesület), sub conducerea președintei Jósika Józsefné, a închiriat terenul pe atunci neamenajat, cu scopul de a înființa un loc de recreație. La data de 1 mai 1838 a luat ființă Comisia Orășenească pentru Parc care a preluat activitatea de la Asociația de Binefacere a Femeilor. Parcul a fost deschis publicului la începutul anilor 1830, având inițial numele de Népkert (Grădina Populară). De la 15 septembrie 1860 îngrijirea parcului a fost preluată de Comisia Parc având ca președinte pe contele Imre Mikó. În 1862 a fost înființat Corul Tinerilor Comercianți din Cluj (Kolozsvári Kereskedelmi Ifjak Dalárdája), care sub conducerea dirijorului de operă Béla Stöger cânta seara pe malul lacului din parc. La 2 septembrie 1865 a luat ființă Asociația Parcului (Sétatér-Egylet) care preluase îngrijirea parcului, a organizat aleele, a săpat lacul și a construit pavilionul de muzică. În 1871 Asociația de Patinaj a închiriat lacul din parc și în 1877 a construit un pavilion de lemn pe insula din mijloc. La 14 iunie 1874 a fost deschis ca parte a parcului Teatrul de Vară, construit după planurile arhitectului Henrik Zimmermann. Clădirea e astăzi sediul Teatrului Maghiar de Stat. Între 1896–1897 s-a construit pavilionul de patinaj și chioșcul, ambele proiectate de arhitectul clujean Lajos Pákey. Școala superioară pentru fete De Gerando, numită după prima directoare, Antonina De Gerando, a primit o clădire nouă lângă parc în anul 1900, proiectată de către arhitectul Ignác Alpár. Ulterior clădirea a fost sediul Universității Bolyai din Cluj. În prezent adăpostește Facultatea de Chimie. Nu ar fi decent sa apara la intrarea in parc o placa memoriala a Asociația de Binefacere a Femeilor (Jóltevő Asszonyi Egyesület? O alta ignoranta, greu de explicat, chiar de catre unul din cei mai populari istorici contemporan ai Clujului, profesorul Bogoslavlievici Este vorba de o placa memoriala a sefilor de gara a Clujului. Se cunosc doar sefii de gara romani. Attached FilesEdited by WestPoint, 05 July 2022 - 18:59. |
#5848
Posted 05 July 2022 - 20:03
Pana la urma, cine au fost sefii garii din Cluj intre 1918 si 1940
Edited by Mount_Yerrmom, 05 July 2022 - 20:04. |
#5849
Posted 05 July 2022 - 20:51
Lista „Necunoscuților”
1870-1878: Virányi István 1879-1881: Kugler Mihály 1882-1888: Edegy Lajos 1889-1890: Hauda Nándor 1890-1893: Krimszky Géza 1893-1911: Losy Béla 1912-1918: Asztalos Sándor - 1941-1943: Elekes András 1943-1945: Mátis Bálint https://www.monitoru...a-de-150-de-ani https://ziardecluj.r...placa-sub-pres/ Edited by WestPoint, 05 July 2022 - 20:53. |
#5850
Posted 05 July 2022 - 21:12
Exista placa comemorativa amplasata la Gara din Cluj Napoca! dar si la: Baia Mare, Targu Mures, Reghin, Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus, Dej, Satu Mare, Simleu Silvaniei, Oradea, Bistrita.
,,In lunile MAI-IUNIE 1994, 131.639 de evrei, barbati, femei si copii din Transilvania de Nord, aflata sub ocupatia fascista a regimului hotrhy, au fost deportati de catre jandarmeria ungara si predati autoritatilor naziste, aproape toti au fost exterminati'' Deportarile au avut loc in Transilvania de Nord in mai 1944, anexata la acea vreme de Ungaria horthysta si ocupata de Germania nazista. Din cei 132.000 de evrei deportati, aproape toti au fost exterminati. Ce scrie pe placa dezvelită la gară (Cluj Napoca): ,,In lunile mai-iunie 1944, 131.639 de evrei - bărbați, femei și copii din Transilvania de Nord -, aflată sub ocupația fascistă a regimului horthy, au fost deportați de către jandarmeria horthystă și predați autorităților naziste. „Aproape toți au fost exterminați'' ,,Din gara Cluj au fost deportați în zilele de 25, 29 și 31 mai, 2, 8 și 9 iunie 16.148 de evrei. Fie ca memoria acestei tragedii să rămână vie, ca un avertisment pentru generațiile viitoare”, se mai menționează pe placă...'' Tot in Cluj Napoca EXISTA O PLACA COMEMORATIVA amplasata pe corpul de clădire din intersecția străzii Fabricii, cu linia de tramvai (vizavi de hypermarketul REAL și fabrica de medicamente Rambaxi, fostă Terapia). ,,Ghetoul din Cluj a fost unul din lagărele de plecare organizate în anul 1944 în cadrul holocaustului evreilor transilvăneni. Ghetoul din Cluj a fost lichidat prin șase transporturi efectuate în trenuri ale morții spre lagărul de exterminare de la Auschwitz, între 25 mai și 5 iunie 1944. Trimiterea în ghetouri a evreilor din Transilvania de Nord a început la 3 mai 1944 și a durat o săptămână. Au fost concentrați în zona fabricii de cărămidă Iris din nordul orașului. Fiind format în principal din barăci folosite pentru uscarea cărămizilor, ghetoul nu avea aproape nici o facilitate pentru cei aproximativ 18.000 de evrei adăpostiți acolo și originari din Cluj, Gherla, Borșa, Huedin, precum și satele din jur. Dintre aceștia, 4.000 erau copii sub 13 ani - după cum se specifică pe placa comemorativă'' NU ! trebuie uitat: ,,...În aprilie 1944 este numit noul prefect al Clujului avocatul dr. Ludovic Varga, până la eliberarea orașului de trupele române, când se refugiază în Ungaria. Pe 2 mai 1944, primarul Clujului, dr. Vasarhely Laszlo, convoacă o întrunire în Sala Mare a Primăriei de pe str. Moților nr. 1-3, la care participă 150 de funcționari maghiari ai Primăriei municipiului Cluj, precum și șeful Poliției, dr. Orban Laszlo, și comandantul circumscripției de jandarmi, Paksi Kiss Tibor. Cu această ocazie, primarul dr. Vasarhelyi, citește instrucțiunile lui Endre Laszlo, împuternicitul guvernului ungar (nu al Cancelariei Reichului), dând și îndrumări verbale (de subliniat verbale n.r.) funcționarilor cum să procedeze pentru internarea evreilor din Cluj, în ghetou, începând cu 3 mai 1944, locul ghetoului fiind ales Fabrica de Cărămidă. Pe 3 mai 1944 are loc acțiunea violentă a internării și jefuirii evreilor din Cluj în ghetoul de la Fabrica de Cărămidă, acțiune patronată de Primăria maghiară a municipiului Cluj, în frunte cu primarul dr. Vasarhelyi Laszlo. Au fost concentrați în ghetoul din Cluj, în condiții subumane, circa 18.000 de evrei, inclusiv copii mici. Între 20 mai și 6 iunie 1944 are loc deportarea evreilor din ghetoul de la Fabrica de Cărămidă, în condiții inumane și crude, având ca destinație lagărul de exterminare Auschwitz. La operațiune au fost implicați direct, în organizarea administrativă a deportării, funcționarii maghiari ai Primăriei municipiului Cluj...'' Nu departe de Gara din Cluj Napoca, pe strada Horea se afla sinagoga Neologa unde se afla amplasata o alta placa comemorativa care aminteste de martirajul evreilor din timpul ocupatiei criminalilor horthyisti. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users