Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Intrerupator cu N - doza doar cu ...

Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!
 Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda
 Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...
 Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata
 

Francofonia si Romania

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
357 replies to this topic

#1
Basarab

Basarab

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 6,374
  • Înscris: 13.07.2004
Organizatia Internationala a Francofoniei
--------------------------------------------------------------------------------

    
2. Repere istorice
    
1880: Geograful francez Onésime Reclus (1837-1916) creeaza termenul de " francofonie " pentru a defini ansamblul persoanelor si al tarilor care utilizeaza limba franceza, in diverse modalitati.
1950: Crearea Uniunii Internationale a Jurnalistilor si a Presei de Limba Franceza (UIJPLF).
1960: Personalitati ca Hamani Diori, Habib Bourguiba si Léopold Sédar Senghor propun gruparea tarilor care isi dobandisera recent independenta, care doreau sa dezvolte cu Franta relatii fondate pe afinitati culturale si lingvistice. Crearea Conferintei Ministrilor Educatiei Nationale din tarile francofone (CONFEMEN).
1961: Crearea, la Montréal, a Asociatiei Universitatilor partial sau integral de Limba Franceza (AUPELF).
1967: Constituirea Asociatiei internationale a parlamentarilor de limba franceza (AIPLF).
1969: Crearea Conferintei Ministrilor Tineretului si Sportului din tarile francofone (CONFEJES).
1970: Fondarea, la Niamey (Niger), a primului organism interguvernamental al Francofoniei : Agentia de Cooperare Culturala si Tehnica (ACCT).
1979: Crearea Asociatiei Internationale a primarilor si responsabililor capitalelor si metropolelor partial sau integral francophone (AIMF).
1986: Primul Sommet al Francofoniei, la Paris.
1987: Al doilea Sommet francofon, Québec (2-4 septembrie), in cadrul caruia a fost decisa periodicitatea bienala a Sommet-urilor. Cu aceasta ocazie, inaugurarea primei universitati multilaterale, la scara a 40 de tari : Universitatea retelelor de expresie franceza (UREF). Se dezvolta noi domenii de cooperare, in special agricultura si energie, prin crearea Institutului energetic al tarilor avand in comun utilizarea limbii franceze (IEPF).
1989: Al treilea Sommet francofon, Dakar (24-26 mars). Franta renunta la rambursarea datoriei publice a 35 de tari africane. Crearea, la Alexandria, in Egipt, a Universitatii Senghor, cu contributia financiara a tarilor francofone si conditiilor oferite de Guvernul egiptean.
1991: Sommet-ul de la Chaillot (Paris), in luna noiembrie, reuneste aproape 50 de delegatii. Sunt admise Romania, Bulgaria si Cambodgia. Sommet-ul decide "intarirea dimensiunii politice" si instituie Consiliul Permanent al Francofoniei (CPF), care reuneste reprezentantii sefilor de stat sau de guvern din tarile francofone. TV5, canalul de televiziune francofon, emite in Africa.
1993: Sommet-ul de la Mauritius (16-18 octombrie). Acest Sommet reprezinta prilejul de afirmare a dorintei de cooperare Nord-Sud si Sud-Sud.
1995: La Cotonou (Benin), in perioada 2 - 4 decembrie, cel de-al saselea Sommet consacra afirmarea politicii comunitatii francofone pe scena internationala. Admiterea Saint-Thomas si Principe si a Republicii Moldova ridica la 49 numarul membrilor cu drepturi depline la Sommet-uri.
1996: Conferinta Ministeriala a Francofoniei (CMF, la nivel de ministri ai afacerilor externe) de la Marrakech adopta Carta Francofoniei. ACCT devine Agentia Interguvernamentala a Francofoniei.
1997: Al saptelea Sommet francofon se desfasoara la Hanoi, (14 - 16 noiembrie). Crearea functiei de Secretar general al Francofoniei si alegerea domnului Boutros Boutros-Ghali.
1998: A douasprezecea sesiune a Conferintei Ministeriale se desfasoara la Bucuresti. Se adopta denumirea de "Organizatie Internationala a Francofoniei".
1999: Al optulea Sommet francofon, Moncton (New Brunswick, Canada), 3 - 5 septembrie.
2002: Al noualea Sommet francofon, Beirut, 18 - 20 octombrie.

_______________


Data: 14.09.2006


La 12 septembrie, Cristian Preda, Secretar de Stat pentru Francofonie în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a prezentat într-o conferinþã de presã programul evenimentelor culturale organizate în marja celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei. Reunite sub titulatura “Bucarest Francophone”, acestea se vor desfãºura în Capitalã în perioada 22-30 septembrie ºi sunt prezentate pe pagina de Internet: www.bfranco.ro.

În organizarea manifestãrilor, a precizat Cristian Preda, MAE, prin Comisariatul General pentru Francofonie, a avut o colaborare excelentã cu Ministerul Culturii ºi Cultelor, precum ºi cu Franþa, New Brunswick (Canada) ºi Wallonie-Bruxelles (Belgia)

Evenimentele îºi propun familiarizarea publicului larg, în special a tinerilor, cu definiþiile ºi spiritul Francofoniei, ºi promovarea valorilor acesteia în rândul statelor membre ale Organizaþiei Internaþionale a Francofoniei (OIF). Publicul bucureºtean va avea prilejul sã asimileze o multitudine de informaþii, sã aleagã între numeroase manifestãri ºi sã participe direct sau indirect la evenimentele care vor schimba pentru o sãptãmânã faþa Capitalei, transformând-o într-un adevãrat centru cultural european.

Cristian Preda s-a referit la cele douã dimensiuni ale manifestãrilor: pe de o parte memoria culturalã articulatã în România, din secolul al XIX-lea, ºi pe de alta bogata diversitate culturalã a þãrilor fracofone de pe cinci continente.

La rândul sãu, Delia Mucicã, secretar general al Ministerului Culturii ºi Cultelor a apreciat colaborarea din ultimul an dintre ministerul sãu ºi Comisariatul General pentru Francofonie. Rolul Ministerului Culturii este, pe de o parte, de a organiza ºi coordona anumite activitãþi ale “Bucarest Francophone”ºi, de pe de alta, de a coopera cu instituþiile de culturã pentru o parte din manifestãrile de anvergurã care vor avea loc la sfârºitul lui septembrie.

“Bucarest Francophone” reprezintã o ocazie unicã de a descoperi diversitatea culturalã francofonã în toate reprezentãrile sale: spectacole, concerte, proiecþii cinematografice în aer liber, expoziþii, prezentãri de carte, conferinþe.
  

http://www.mae.ro
__________

http://ro.wikipedia....rg/wiki/Franţa


http://en.wikipedia..../France#Economy

https://www.cia.gov/...eos/fr.html#top

VIVE LE FRANCE

Edited by Basarab, 17 September 2006 - 14:19.


#2
Basarab

Basarab

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 6,374
  • Înscris: 13.07.2004
Franta
REPUBLICA FRANCEZA (RÉPUBLIQUE FRANÇAISE)


NATURA

Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul Atlantic si Marea Mediterana). Are un relief variat: Muntii Alpi (altitudine maxima - Mont Blanc, 4 810 m), cu vai adanci si relief glaciar tipic (ghetari, lacuri, creste ascutite, vai), in SV se afla Muntii Pirinei la granita cu Spania (altitudine maxima 3 404 m ) si Muntii Jura si Vosgi mai scunzi si mai vechi (altitudine sub 1 750 m) in E, bine impaduriti, caror li se adauga regiuni colinare si podisuri (Ardenii in N, Masivul Armorican in NV, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice, precum si de bazine si culoare depresionare: bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhônului, campia Alsaciei si campiile litorale: Languedoc, Roussillon, Gascogne).
Clima este temperat-oceanica, cu precipitatii mai bogate in V si in muntii inalti (peste 1000 mm/an) si mediteraneana (precipitatii 500 mm/an) pe litoralul sudic unde vanturi reci precum mistralul si tramontanul pot sa compromita recoltele de citrice.
Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale (4600 km) si orientata spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhin) si spre Marea Mediterana (Rhône). Exista numeroase lacuri, mai mari fiind Leman/Geneva (522 km2, la granita cu Elvetia), Bourget si d'Annecy.
Peste ¼ din teritoriu este acoperit de paduri (stejar, fag, conifere); in insula Corsica (muntoasa cu altitudinea maxima de 2 710 m) dominant este maquisul mediteranean. Exista in Alpi si Pirinei numeroase rezervatii ce protejeaza elemente rare din flora si fauna, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika, capra neagra etc.



POPULATIA

In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 ‰. Mortalitatea este de 9,2 ‰, iar populatia urbana reprezinta 74 %.
Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori).
Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni.
Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comté (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2).
Culte prezente in Franta: catolicism 90%, protestantism, islamism si iudaism.

ISTORIA

Teritoriul Frantei este populat in antichitate de triburile celtice (galii) si cucerit de Cezar (59-51 IH) si transformat in provincie romana. Francii, popor germanic stabilit in sec. al V-lea in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in secolele urmatoare poporului francez.
Bazele Regatului Franc sunt puse de Clovis (481-511) provenit din dinastia Merovingienilor. Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carolingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului, la Roma, in anul 800. Tratatul de la Verdun (843) consacra dezmembrarea Imperiului Carolingian, a carui parte occidentala va forma viitoarea Franta.
In sec XII-XIV, in timpul domniilor lui Filip al II-lea August si Filip al IV-lea cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul autoritatii regale si al centralizarii statale. Dupa infrangerile franceze din prima parte a Razboiului de 100 de ani purtat impotriva Angliei (1337-1453), avantul national (Jeanne d'Arc) permite incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic al XI-lea (1461-1483) reprima opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc I (1515-1547) inaugureaza epoca absolutismului.
Raspandirea calvinismului in prima jumatate a sec al XVI-lea declanseaza pustiitoarele razboaie religioase (1562-1598) incheiate de Henric al IV-lea intemeietorul dinastiei de Bourbon (1589-1830) prin edictul de toleranta de la Nantes (1598).
Domnia lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715) marcheaza apogeul absolutismului francez ("statul sunt eu"), Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic al XIV-lea si Ludovic al XV-lea (1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la Paris (10.02.1763) a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor.
Revolutia franceza (14.07.1789, caderea Bastiliei) culmineaza cu proclamarea la 22.09.1792 a Primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVI-lea (21.01.1793) si cu dictatura iacobina (1793-1794). Razboaiele de aparare ale Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale.
Restaurata in 1815, domnia Bourbonilor este inlaturata de revolutia din iulie 1830, care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip (1830-1848). In urma revolutiei din februarie 1848 este proclamata a II-a Republica (1848-1852), apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon (nepotul lui Napoleon I), care se proclama sub numele de Napoleon al III-lea Imparat al Frantei (1852-1870).
Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmare proclamarea de la 4.09.1870 a celei de-a III-a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei proletare a Comunei din Paris (martie-mai 1871). Pacea de la Frankfurt pe Main (10.05.1871) consacra pierderea Alsaciei si a Lorenei. Cucerirea Algeriei (1830-1847) este urmata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea de constituirea celui de-al doilea mare imperiu colonial al lumii (Africa septentrionala, ecuatoriala, occidentala, Indochina, Oceania etc). Impreuna cu Rusia si Marea Britanie pune bazele Triplei Aliante (1904) care, in primul razboi mondial (1914-1918) obtine victoria asupra Blocului Puterilor Centrale. Prin pacea de la Versailles (1919) Alsacia si Lorena sunt retrocedate de catre Germania Frantei.
La 3.09.1939 Germania incearca sa se revanseze si-i declara Frantei razboi, dupa care invadeaza teritoriul francez, pentru ca la 22.06.1940 maresalul P. Pétain sa semneze actul de capitulare. Generalul Charles de Gaulle lanseaza in iunie 1940, la Londra, celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si constituie Comitetul National Francez care coordoneaza rezistenta antinazista. Debarcarea din Normandia (6.06.1944) si insurectia victorioasa a Parisului (19-25.08.1944) permit instalarea guvernului provizoriu prezidat de generalul de Gaulle. Constitutia din octombrie 1946 proclama cea dea IV-a Republica si transforma Imperiul Colonial in Uniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare nationala din Indochina (1945-1954) si Algeria (1954-1962) adancesc criza celei de-a IV-a Republici si duc la instalarea unui guvern in frunte cu generalul de Gaulle care proclama la 4.10.1958 cea de-a V-a Republica, cu atributii sporite pentru seful statului.
In Pompidou (1969-1974) marea majoritate a coloniilor franceze (10,5 milioane km2, 48 milioane locuitori in 1939) isi dobandesc independenta, iar Franta initiaza o politica externa independenta, de distantare fata de hegemonismul nord-american, retragandu-se din organismele militare ale NATO si SEATO si intretinand relatii speciale cu URSS si China. Alegerile din 1981 sunt castigate de François Mitterrand, candidatul Partidului Socialist Francez, devenind cel de-al XXI-lea presedinte al Frantei (reales pentru un nou mandat in 1988), iar cele legislative din acelasi an au dat castig de cauza aceluiasi partid, care obtine majoritatea absoluta in Adunarea Nationala. Dupa o "coabitare" a presedintelui Mitterrand cu un guvern de centru-dreapta (1986-1988), alegerile parlamentare din 1988 readuc la putere Partidul Socialist, care sufera insa o zdrobitoare infrangere in martie 1993, parasind scena politica.


STATUL

Franta este Republica Prezidentiala, potrivit Constitutiei din 6.10.1958. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de catre Parlament, compus din Senat si Adunarea Nationala. Puterea executiva apartine atat presedintelui cat si Consiliului de Ministri (numit de presedinte in urma alegerilor legislative). Exista 22 de partide politice, printre care: Adunarea pentru Republica (1976), Uniunea pentru Democratia Franceza (1978, alianta de patru partide), Partidul Socialist Francez (1901), Miscarea Radicalilor de Stanga (1973), Partidul Socialist Unificat (1960), Partidul Comunist Francez (1920), Partidul Ecologist (1984).

ECONOMIA

Situata printre primele cinci puteri ale economiei mondiale, Franta dispune de variate resurse minerale, dar cu o productie modesta si in scadere, apeland in masura din ce in ce mai mare la importul de materii prme si semifabricate. Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales in aeronautica, material rulant, energia nucleara, industria alimentara. In ansamblul economiei mondiale, pozitia Frantei s-a erodat in ultimele doua decenii (in 1970 reprezenta 8,2% din productia industriala a OECD iar in 1990 doar 5,7%).
Politica de reconversiune energetica (reducerea dependentei de importul de hidrocarburi) a condus la sporirea la 70% a ponderii centralelor nucleare in productia de energie electrica (locul intai pe glob). Marile concentrari industriale sunt: regiunea pariziana, valea Rhônului, Sena inferioara, zona Lyon. Productia industriala este extrem de diversificata, pondere mai mare in cadrul exportului avand industria autovehiculelor, utilajelor industriale, aeronautica, chimia de sinteza si industria alimentara (unt, branzeturi si vinuri).
Agricultura antreneaza 7% din populatia activa desi are o contributie redusa in PNB (3,3%), Franta situandu-se pe locul intai in Europa si cinci in lume la productia de cereale.Ca valoare a exporturilor agricole, Franta ocupa locurile doi-trei pe glob. Viticultura este si ea larg reprezentata (locul al doilea pe glob la productia de struguri si de vinuri). Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea porductiei agricole. Se cresc bovine, porcine si ovine.
Reteaua cailor de comunicatii este bine dezvoltata si polarizata de capitala.
Balanta comerciala este echilibrata, principalii parteneri fiind tarile CEE. Turismul are o contributie insemnata (peste 20 miliarde USD anual) la balanta de plati. Ajutorul financiar extern acordat de Franta insumeaza 7,5 miliarde USD anual.

#3
raducutzzu

raducutzzu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,917
  • Înscris: 17.02.2006
Mersi pt amalagamul asta de informatii... Cine dracu sta sa citeasca atata nu stiu... Rezumate nu stiti sa faceti mai?
Si care e subiectul topicului? Zi si tu o tema de discutie ca sa nu ne dam cu parerea (chiar) aiurea.

#4
aqni

aqni

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 87
  • Înscris: 22.07.2003

 Basarab, on Sep 17 2006, 15:17, said:

Franta
REPUBLICA FRANCEZA (RÉPUBLIQUE FRANÇAISE)
---
POPULATIA

In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 ‰. Mortalitatea este de 9,2 ‰, iar populatia urbana reprezinta 74 %.
Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori).
Francezii sunt 3,6 milioane.
---

Ciudatã prezentare.
Unde e Paris?
ªi cum adicã "Francezii sunt 3,6 milioane."?

#5
1234

1234

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 267
  • Înscris: 05.05.2006
Ma enerveaza ideea asta cu Romania Francofona! Eu nu simt nici o emotie cand toti se bat cu pumnul in piept ca suntem francofoni! Parca e un gest de disperare vis-a-vis de influentele slave si turcice care si-au pus amprenta solid pe limba si atitudinea noastra!

#6
radumiki

radumiki

    funny content creator

  • Grup: Moderators
  • Posts: 23,636
  • Înscris: 13.10.2003
Francezii ne fac tigani, noi spunem ca suntem francofoni...razbunare, dulce razbunare... :P

#7
1234

1234

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 267
  • Înscris: 05.05.2006

 radumiki, on Sep 17 2006, 16:27, said:

Francezii ne fac tigani, noi spunem ca suntem francofoni...razbunare, dulce razbunare... :P

Da, da, da...! :photo:  :coolspeak:

#8
soka norman

soka norman

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,978
  • Înscris: 28.05.2006
Pt francezi esti francofon daca le faci niste avantaje economice,daca nu ,nu mai esti francofon.Eu propun ca in scoli sa se treaca la engleza ,eventual spaniola.francofon=imitator,eventual sluga,a francezilor.

#9
raducutzzu

raducutzzu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,917
  • Înscris: 17.02.2006

 soka norman, on Sep 17 2006, 17:06, said:

Pt francezi esti francofon daca le faci niste avantaje economice,daca nu ,nu mai esti francofon.Eu propun ca in scoli sa se treaca la engleza ,eventual spaniola.francofon=imitator,eventual sluga,a francezilor.
Unde ai trait pana acum ?

Adevarul e ca englejii si-ar da si viata pt noi asa tare ne iubesc. Cata idiotenie...


LE: referitor la ce scrie mai jos: engleza e muuuuulllllt mai studiata in scoala decat franceza! buna dimineata!

Edited by raducutzzu, 17 September 2006 - 16:23.


#10
soka norman

soka norman

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,978
  • Înscris: 28.05.2006
Eu propunea engleza ca fiind mai folositoare ,nu din motive de anglo-fonie.Putin imi pasa ce cred englezii sau francezii. Sau hai sa invatam esperanto.asa nu mai suparam pe nimeni.

#11
1234

1234

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 267
  • Înscris: 05.05.2006
Francofonia salveaza Romania! :argue:  :boxing:  :cheers:  :puke:

#12
Lowhigh

Lowhigh

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,234
  • Înscris: 26.08.2005
Francofonia si Romania - vaca si baletul  :death:

#13
rostov

rostov

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,347
  • Înscris: 01.04.2006
Basarabe, ai rămas în urmă, precum şi canadienii care încă speră să mai aducă francofoni din România pentru a mări comunitatea lor.. De cel puţin 15 ani a cam expirat moda..

#14
cartman_sp99

cartman_sp99

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,537
  • Înscris: 11.07.2005

 radumiki, on Sep 17 2006, 16:27, said:

Francezii ne fac tigani, noi spunem ca suntem francofoni...razbunare, dulce razbunare... :P
Cea mai tare replica !  :coolspeak:

#15
aurel.ion

aurel.ion

    Yoghin MISA - Campion Sah Softpedia

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,682
  • Înscris: 28.04.2006
Atat timp cat Franta a investit in Romania mult mai mult decat SUA, nu vad de ce nu am fi francofoni pana in maduva oaselor.  ;)

#16
Lowhigh

Lowhigh

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,234
  • Înscris: 26.08.2005

 aurel.ion, on Sep 17 2006, 18:13, said:

Atat timp cat Franta a investit in Romania mult mai mult decat SUA, nu vad de ce nu am fi francofoni pana in maduva oaselor.  ;)

Idem Austria. Esti austrofon pana in maduva oaselor?  :D

#17
aurel.ion

aurel.ion

    Yoghin MISA - Campion Sah Softpedia

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,682
  • Înscris: 28.04.2006

 Lowhigh, on Sep 17 2006, 20:38, said:

Idem Austria. Esti austrofon pana in maduva oaselor?  :D
Sunt fan declarat al austriecilor.  :lol:  Dar cum limba romana nu are prea multe in comun cu limbile germanice, ramanem la francofonie, in conditiile date.

#18
Tomaso

Tomaso

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 57,714
  • Înscris: 11.04.2005
Romania nu este francofona decat cu numele.
Dar hai sa le facem pe plac si sa le gadilam orgoliul de "mare cultura".

Logiciel ?
No shit !

Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate