SOBE de teracota

 smirdara, on 1st November 2011, 23:47, said:

RASPUNS:
Canalele de fum (fumurile) pentru gaze sunt mai mici in sectiune si mai multe decat ptr.lemne.Spre ex. la o soba obisnuita se executa 5 fumuri ptr. lemne si 7 ptr.gaze.Volumul de gaze de ardere( fum) in cazul arderii lemnelor este mult mai mare decat cel rezultat din arderea gazului metan.
Este firesc sa iasa fum in acest caz( sectiunea prea mica a fumurilor si traseul prea lung). Mai ales daca lemnul este unul umed. Unii sobari executa o improvizatie in acest caz dar asta nu rezolva complet cauza si nici nu-i indicata: se mareste sectiunea deschiderii la iesirea fumului din soba spre cos. INTERIORUL sobei se construieste fie ptr.lemne fie ptr.gaz metan. De regula soba construita ptr. lemne poate functiona fara probleme pe gaz metan cu marirea considerabila a consumului, nu si invers decat cu totul ocazional si ptr.timp scurt, la oprirea gazului metan se scoate arzatorul se pune un gratar si astfel nu se sta in frig. Asta-i avantajul sobelor de teracota.
CONCLUZIE:
1. Daca intentionati sa mergeti cu soba pe lemne mai mult timp ea fiind construita ptr.gaze, apelati la un sobar care desface cupola (braul de sus al sobei) si randul 6 sau 7. Se reconstruiesc fumurile ptr. lemne. Munca de max 1,5-3 ore.
2. Nu va amagiti cu nu-s ce garnitura la usa sobei. -

Ing.B.D.Nitu

Edited by BarbuN, 02 November 2011 - 09:58.

 scrovistea, on 21st October 2011, 00:20, said:

V a recomand sa nu cumparati caramida pt cosuri cea cu goluri rotunde de forma patrata(paralelipiped cu un gol de cilindru in ea),pt cosuri cea mai buna si relativ buna la pret este caramida semisamota,samota fiind cea mai buna,si nu ajungeti la 1700 euro  niciodata,semisamota cu mortar refractar in pat  subtire(1-3mm max)este durabil rezistent si nu prea adera funinginea sau gudronul(mai greut),raportul calitate pret rezistenta functionalitate este excelent.Ce gasiti pe piata gata confectionat sau semiconfectionat(caramizile din ceramica cu golul rotund de 200 mm  nu s performante si s f scumpe) sint marketing curat,teapa imbracata in straie de mercedes sa spunem si el este de fapt cel mult o lada sau dacie.Bafta sanatate,Razvan

Buna seara ,

Am citit topicul asta de la cap la coada si  sunt pe cale sa iau o decizie in a face o soba de teracota  sau de caramida de samota/normala  .In conceperea ei am folosit o parte din schite de la Flavius ,focarul  de la rusi prezentat de  Caine ,sertarele  de la Razvan ,idei de la Bobon si D-l Ing  Barbu .Orice parere este binevenita .
Multumesc.

Sertarele sunt din OB de  fi 14 si tabla de 5 mm.

Soba rusilor prezentata de Caine  ocupa mai mult  loc ,vreau sa dezvolt soba pe verticala .

 bagerajungle, on 4th November 2011, 22:43, said:

Nu trebuie sa fie forma cosului pe interior rotunda.In zona Brasovului se face din caramida de mana(tiganesca cum se mai spune) si se tencuieste pe interior.Costul este foarte mic.
1700 pe cosuri....   sunt curios pretul la semineu .entru mai
Pentru mai multe detalii sau informatii sobeteracota.com

 mircea_tunea, on 31st October 2011, 17:32, said:

Edited by mircea_tunea, 06 November 2011 - 20:52.

o idee pe care sper sa nu o gaseasca unii mult prea ciudata ...
La o casa incalzita electric in pardoseala cu cabluri si folie (nu cu agent termic) ar fi fezabil sa construiesc, lipit de casa si izolata foarte bine, o incapere foarte mica, cu o soba cat mai eficienta, apoi sa recircul aerul foarte cald din acea incapere incalzind restul casei (doua camere + baie)?

Edited by laurscr, 07 November 2011 - 18:56.

Cred că te complici inutil. Dacă ai loc, fă soba în holul comun camerelor și băii, iar dacă nu, fă-o în camera în care se stă cel mai mult.

Părerea mea...  

 adypompy, on 23rd September 2011, 15:47, said:

buna! Poti sa pui spirale sub pardosea,dar registrul trebue sa aiba capacitatea de incalyire la aceasta cantitate de apa calda.Eu am facut asa ceva si recomand registru de teava nu reyervor in soba.

 raduk, on 7th November 2011, 20:53, said:

Exclus, din pacate suprafata camerelor este deja destul de redusa.
Pot monta tubulatura izolata in pod si o grila de incalzire in fiecare camera.
Ma interseaza in principal randamentul si fezabilitatea unei astfel de solutii de incalzire.

... ar fi ceva asemanator cu incalzirea cu semineu si tubulatura ...

Edited by laurscr, 07 November 2011 - 20:21.

 Vox13, on 5th November 2011, 18:47, said:

Daca folosesti "sertarele mele",faci soba din samota ok!Vezi tu dupa cu ce o imbraci,nu e nevoie de cahle de teracota obligatoriu,placare cu klinker sau piatra si o sa fie superba soba,iar randamentul o sa vezi ca este f bun la  registrul din sertare.Registrul ,pt linistea ta,confectioneaza l la  un atelier specializat,probeazal la 8 atm sau 5 atm cu aer si apa,sa nu aibe pori o sa l ai 25 de ani lejer cu lemn uscat si o sa te scoata din casa caldura daca bagi lemn mult la o sarja.Bafta ,rabdare,sanatate,Razvan

 bagerajungle, on 7th November 2011, 21:06, said:

Se poate vedea o poza? de la acel registru?

 bagerajungle, on 7th November 2011, 21:06, said:

Ma gandesc sa o fac din samota si  sa o las asa (curat rosturile bine ,caramida aparenta ramanind curata ) .Cu peretii camerei albi  cred ca se asorteaza .Am sa ii pun o usa cu  geam  si  in fata o blana de urs ,vorba ta   . La tine turul si returul  schimbatorului de caldura ies pe aceeasi parte sau  in diagonala ca la rusi ?
Multumesc.

 Vox13, on 8th November 2011, 08:45, said:

Turul si returul pe diagonala,turul pe sus,returul pe jos,este modelul ca la "italieni"romanici,rusii sint buni dar italienii sint asii asilor in sobe si seminee.Cind legiunile romane parcurgea sute sau mii de km pe jos pt o batalie cu dacii,hunii sau alte natii,aveau cu ei cam tot ce trebuie,erau acasa peste tot,in traducere libera inseamna,romanii au fost  intemeietorii acestei civilizatii,nu rusii,romanii au mai "preluat cite ceva de la greci si egipteni,dar ei au modernizat,evoluat,dezvoltat si perfectionat cam tot ce le a picat in mina,ca sa nu mai spunem de da vinci care este cel mai cunoscut ,dar mai sint si alti savanti care "s au mai uitat pe traseu" tot italieni.Rusii au sobe performante dar cam toate s copiate de la italieni,iar treaba ca rusii au frigul care i forteaza sa fie performanti,este o utopie,soba si semineul sint de origine ROMANA(italiana),nu asa cum spun unii prin carti soba austriaca sau germana dupa scoala pe care au facut o!Daca vreodata o sa aveti bani pt o vacanta,vizitati roma,napoli,firenze si venetia,o sa va convingeti ca restul europei sint o gluma reusita pe linga italieni,eu am vazut cam aproape toata europa si diferenta este una enorma,arta si stiinta e in italia restul sint la pitici retardati,chiciurile(o copie a artei)abunda peste tot,originalul este in italia.Iar cind vb de arhitectura ,constructii,masini,instalatii,gastronomie ,istorie ,arta,se pare ca originalul este italian.Rusii ,nemti, francezi si altii au fost civilizati de romani,acestia avind denumirea de barbari,iar ce am remarcat eu in 9 ani de munca in italia ,precizia la maxim se cere,acolo nu apuci sa gresesti decit odata,ramai pe dinafara repede.E doar un monolog nu o cearta sau repros catre cineva anume,ok,nu e polemica vis a vus de rusi sau nemti.Registrul este deja postat pe alt forum ,dupa descrierea mea ,de goirgioart,un filmulet f bine realizat .Bafta sanatate,Razvan

Mulțumesc,BarbuN

Am terminat si noi semineul de teracota
inca nu l-am probat

[quote name='Vox13' datei prezentat de  Caine ,sertarele  de la Razvan ,idei de la Bobon si D-l Ing  Barbu .Orice parere este binevenita .


Soba rusilor prezentata de Caine  ocupa mai mult  loc ,vreau sa dezvolt soba pe verticala .
[/quote]
        Azi am vazut ce vrei sa faci,de ,este complicat, ii dau dreptate lui Razvan, daca vrei sa faci ca el cauta poza lui  Giorgioart  (care dupa cum pune problema le are  si omul nu este in domeniu,dar trebuie sa fii membru al acelui forum sa vezi poza ,ca Razvan nu vrea sa o dea, a dat multe vorbe,vorbe  dar poze nu ). Pai tu vrei pe verticala si ce faci cu spatiile dintre sertare si interiorul teracotei (semineului) cu fumurile din peretele semineului,cu functionarea prin termosifon, etc,  tu vrei cu sertare multe care ajung la  1,2 m -1,5 m apr. deasupra focarului si mai faci si fumuri, unde? , unde 5  chiar scurte. Semineul facut de Razvan este mai mare in L,l decit sobele rusesti.Iti trebuie usa cu geam care se inchide perfect  cu aere  cum spune el primar, secundar, tertiar la diferite inaltimi de vatra,si multe altele pe care el le-a prezentat fracmentat,trebuie sa citesti totul ca sa faci ca el si tot nu vei reusi,iar daca faci 7 sertare si obligi fumul sa spele toate fetele (pline cu apa ) de catre flacara si fum iti va trebui un furnal de centrala ca sa iti mearga sau pui un exahuxor.Din tot ce am citit  pe forumuri  cea mai tare incalzire o au parintii lui gcom 61 pe proiect propriu poz 43 sau pe forum electronisti  dar nu are detalii. In concluzie este bine sa te gindesti ce faci  ca daca ai o suprafata de pina la 80 mp o poti incalzi cu o teracota si un schimbsator care sa aibe  sup. de 1 mp ,da si teracota ,da si schimbatorul.Bafta.

 bagerajungle, on 8th November 2011, 19:17, said:

RASPUNS:
1. Mai aveati sa spuneti ca ...Adam si Eva au fost romani ! Nu cumva si Isus Hristos a fost tot roman ? Hai sa fim seriosi ! Va recomand sa evitati bravurile personale, tineti-le ptr.dvs. si documentati-va mult inainte de a face asemenea afirmatii si a le face publice.Nu va lasati prada impulsului impresiilor.-
2.Sobele si semineele nu sunt nici pe departe de origine romana(italiana).
Sobele au originea in extremul nordic al Asiei ,iar semineul are originea in vestul Europei.
3. FF. SCURT:
Arta olariei a inventa-o egiptenii si asirienii. De aici a trecut la vechii greci, apoi la romani. Legiunile romane n-au facut altceva decat  ca  au dus cu ele aceasta arta in toate teritoriile cucerite, fara sa o impuna insa. Toate popoarele au avut influentele lor decisive in dezvoltarea artei olariei.Pe teritoriul Romaniei, arta ceramicii este f.veche, inceputurile ei situandu-se in epoca preistorica, fiind apreciata la vremea repectiva ca fiind cea mai interesanta din ceramica preistorica europeana. Ex.:ceramica neagra este de origine preistorica. Ceramica romaneasca a suferit influiente scito-dacice, romane, bizantine si persano-turcesti. Dezvoltarea ei ulterioara este de discutat.

OLARIA este den. tehnica si cuprinde o parte insemnata a industriei ceramicii, nu numai olaria casnica.

Migratia popoarelor a intrerupt in Europa evolutia artei olariei.Ea a reinviat in Spania, unde a fost adusa din rasarit prin nordul Africii de catre mauri.Din Spania s-a raspandit in toata Europa inclusiv in Italia care a dezvoltat f.mult industria de majolica (articole de olarie acoperita cu glazuri colorate).
Daca in Europa era cunoscuta numai arta olariei, in China se cunostea insa si fabricarea portelanului inca din anii 2500 inaintea erei noastre.Portelanul chinezesc, dezvoltat in mod deosebit in sec. al XIV-lea si al XV-lea, a fost adus in Europa, de catre venetieni, uimindu-i pe europeni cu frumusetea lor. Abia dupa 200 de ani de la cunoasterea portelanului chinezesc, prin 1744 a fost descoperit in Franta un portelan care imita pe cel chinezesc. Era portelanul de frita. Cam in aceeasi perioada a fost descoperit in Saxonia portelanului tare, complet asemanator celui chinezesc. Prin anul 1750 in Rusia a fost descoperit portelanul fara sa fie cunoscut aici portelanul chinezesc si european. In aceasta perioda savantul rus M.V.Lomonosov a fost primul din lume care a pus bazele teoretice ale industriei ceramice.
SOBELE au fost construite prima data prin anii 1400-1450 de rusi in zona de nord a imperiului. Este adevarat constuctiile de sobe erau din caramizi ceramice fabricate manual rudimentar. Sobele realizate in Rusia din caramizi ceramice sunt neegalate in lume. S-a dezvoltat in jurul lor o adevarata stiinta a realizarii teoretice si practice. Ulterior ele erau ornamentate cu elemente ceramice glazurate proprii sau chinezesti.
  Prin 1790 a fost descoperit pe teritoriul actual al Austriei, ciobul ceramic al teracotei. Aici s-au produs primele sobe din teracota folosindu-se piese ceramice glazurate. Tehnologia a fost repede raspandita in Saxonia,aparand multe ateliere mici de fabricatie, apoi ulterior in Franta si Italia. Sobele produse la Harmut-Austria si Meissen-Germania au incantat toata Europa. Majoritatea erau sobe ornamentale cu glazuri aduse initial din China. Cu aceste sobe au fost dotate mai toate castelele si palatele europene. In Rusia apar capacitati de productie pentru elemente ceramice ptr. sobe pe la inceputul anului 1800. Sobele rusesti nu au avut ..trecere in Europa.
Sigur, sobele indiferent de valoarea lor artistica, au fost pe plan secund fata de seminee.
Sobele chinezesti produse insa din portelan turnat au o coloristica a glazurii unica. Sunt de o frumusete iesita din normal.Si ff.scumpe !
SEMINEELE in structura in care se gasesc si azi au fost realizate prima data in lume in Anglia in anul 1678 de Rupertt pe Rin,nepotul regelui Anglei, Charles I (1600-1649). In Evul Mediu ca solutii de incalzire al incaperilor erau cunoscute cosurile de fum . Ele sunt precusorul semineelor. "Cosurile de fum" incalzite de focul produs pe o vatra inconjurata de pietre de rau asezate unele peste altele, au  fost utilizate ca solutie de incalzire de absolut toate popoarele lumii timp de sute de ani. Cel care aduce imbunatatirea radicala a circulatiei fumului la un "cos de fum"spre sf.anului 1700 este Rumpfort( Sir Benjamin Thompson) nascut in SUA si stabilit vremelnic in Bavaria, preluind ideile sobei metalice inventata de Benjamin Franklin (1706-1790). Ludovic al XVI-lea si Napoleon impune o imagine artistica cu totul deosebita  precum si numele de  "semineu", ridicandu-l la rang de opera de arta. Stilul nou artistic este repede raspandit in toata Europa.Erau initial realizate din zidarie de caramizi ceramice, avand pereti dublii care le confera o eficacitate mare,fara utilizarea insa a focarelor metalice (vezi semineele din Castelul Bran, Palatul Mogosoia al lui Constatin Brancoveanu, 1654-1714).
CERAMICA in ITALIA: Datorita zacamintelor foarte mari de argile inferioare in Italia s-a dezvoltata f. mult industria de produse de majolica glazurata si a celei de caramizi, blocuri ceramice si tigle. Pe acest teritoriu nu se gasesc decat f.mici zacaminte de caolin si ca urmare nu s-a dezvoltat o industrie a faiantei si portelanului. Caolinul a fost adus din alte tari. China detine cele mai mari zacaminte de caolin din lume. Este o materie prima ce prin ardere se obtine un ciob ceramic de culoare alba care permite o coloristica f. diversa a glazurilor aplicate. Italia a fost tara cu cea mai mare productie de placi pentru pereti si pardoseli din lume.Locul sau actual este luat de Spania. Olaria casnica a palit in fata celei chinezesti.A dezvoltat industria aferenta de instalatii si utilaje pentru aceste industrii, nefiind insa cea mai mare producatoare a acestora in lume. Ca fapt divers primele capacitati de productie de placi de faianta si gresie din Romania (1958-1967) au avut tehnologii, instalatii si utilaje din Germania, preluandu-se din Italia numai presele Welko, apoi cele Sacmi, pentr.realizarea placilor de faianta. Asemanator cele de caramizi si tigle. O singura capacitate de productie a avut tehnologie si utilaje din Italia. Cea de tigle ceramice din Jimbolia. A fost un fiasco total. In Italia s-a dezvoltat micile ateliere de produse ceramice, nu capacitati mari. Acest lucru a permis realizarea unor produse ceramice care pot fi considerate la limita cu operele de arta. Datorita climei favorizante s-a dezvoltat mult industria de...godine metalice ornamentale-caminetti ( numite de unii cu iz comercial, termoseminee), a sobitelor ceramice glazurate ornamentale premontate, a focarelor metalice ptr.seminee ( produsele Jolly-Mec sunt cunoscute in intreaga lume). Din pacate si in aceste domenii exceleaza Franta.
   In Italia insa nu s-a dezvoltat o scoala superioara de cercetare stiintifica in domeniul ceramicii cum s-a facut in Germania si Rusia. Asta-i adevarul si trebuie luat ca atare.Adevaratii savanti in industria ceramicii ii gasim in aceste tari.-
CONCLUZII:
  Sobele si semineele nu au origine romanica.  
BIBLIOGRAFIE:
-Butnikov,P.P. si Berejnoi, A.S.."Tehnologia produselor ceramice",Bucuresti, Ed.Tehnica, 1951
-Popescu Has,D,"Tehnologia produselor ceramice",Bucuresti, Ed.Didactica si Pedagogica, 1964
-Slatineanu,B.,"Ceramica romaneasca",Bucuresti, Fundatia pentru literatuta si arta, 1938
NOTA:
Cat priveste arta si arhitectura, sa-i lasam pe diriguitorii din Institutele de arta si arhitectura din Romania.-

Ptr.conformitate,
Dr.ing.Barbu Dumitru Nitu
  

[quote name='BarbuN' date='11th November 2011, 15:22' post='10674757']
RASPUNS:

         Da, trebuia sa i se taie mustarul, sa i se dea  o   lectie,cu toate ca tin cu el, multumesc d-le inginer.Acum ca ati aratat etimologia (gresit spus, literar ) sobelor, semineelor poate omul s-o mai domoli cu italienii. Inca nu am ajuns in Banat,dar ne-am cunoscut personal( fata in fata0).