Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Rename SQL column

Achiziționare tuner TV !

Din ce este facuta terasa asta?

Cum accesez site-ul CNAS ?
 Algoritm simplu de calculare al u...

Bitdefender Total Security ș...

casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...
 Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...
 probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 

Diacritice

- - - - -
  • Please log in to reply
1061 replies to this topic

#847
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

 the_updater986, on 11 iulie 2013 - 19:52, said:

Mi se pare o prostie sa folosesti diacritice pe internet atata timp cat nu e o chestiune formala de genul unui mail oficial.

În opinia ta, sute de milioane de europeni (nemți, francezi, spanioli, cehi, danezi, maghiari, etc.) sînt proști, iar cîteva milioane de rumîni sînt deștepți. Este incredibil cît timp pierd fraierii ăia din toate țările europene care scriu cu diacritice, în timp ce rumînii șmecheri le-au luat-o înainte tocmai pentru că nu se împiedică de astfel de flecuștețuri nesemnificative. Însă vezi tu, statisticile despre gradul de dezvoltare a țărilor europene arată altceva, iar rumînii cei rapizi nu sînt în fruntea Europei, ci la coada ei, de unde se vede că treaba făcută la repezeală nu e cea mai eficientă.

 the_updater986, on 11 iulie 2013 - 19:52, said:

Si inainte sa va ambalati, am si cateva argumente:
- ati inteles ce am scris mai sus, nu ? deci nu vad necesitatea
- majoritatea ( nu 'marea majoritate', ca-mi suna pleonasmic) celor care utilizeaza internetul frecvent NU folosesc majuscule
- traim in era vitezei, am lucruri mai importante de facut decat sa caut diacriticele..as a matter of fact, orice lucru e mai important decat sa stau sa caut diacriticele pe tastatura ( parerea mea, desigur )

Argumentele tale au fost demontate de atîtea ori pînă acum încît ne-am plicitisit să mai răspundem la ele. Însă ai un pic de dreptate în ce privește căutarea diacriticelor pe tastatură. Așa e, cînd le cauți pe taste, ia-le de unde nu-s, pentru că în Rumînia bătaia de joc la adresa limbii a fost oficializată prin sabotarea vînzării de tastaturi specifice pentru limba rumînă și încurajarea vînzării celor specifice pentru limba engleză. Evident că lumea nevăzînd diacriticele pe taste își închipuie că ele sînt neimportante pentru scriere, ca un fel de litere de categoria a doua, care pot fi ignorate. Iată că după 200 de ani de propagandă contra limbii rumîne neaoșe, latinomanii și-au îndeplinit visul de a vedea că majoritatea populației Rumîniei scrie fără literele pentru cele 4 sunete rumînești care nu se găseau în latina clasică. Ceea ce făceau numai cîteva zeci de latinomani extremiști în secolul 19, fac azi milioane de rumîni spălați la creier de propaganda latinomană, conform căreia doar sunetele latinești clasice merită să apară în scris, iar sunetele dace sau slave trebuie ascunse, ca o primă etapă în excluderea lor din limbă.

Cine vrea să scrie limba cu toate sunetele ei, inclusiv cu cele neaoșe care-i dau farmecul cunoscut, nu se dă bătut în fața conspirației latinomane anti-diacritice. Instalarea aranjamentului de tastatură pentru limba rumînă ia doar cîteva minute, și e făcută o singură dată. Iar diacriticele pot fi făcute să apară pe taste extrem de ușor, desenîndu-le direct pe ele cu o cariocă, sau desenîndu-le pe niște hîrtiuțe, în ambele situații aplicîndu-se apoi cîte o bucată de scoci pe fiecare tastă cu diacritică. Manevrele oculte ale masoneriei latinomane pot fi deci învinse cu un efort minim. Scrierea corectă a limbii rumîne și dejucarea uneltirilor ortografice ale trădătorilor latinomani vor deveni apoi o sursă de satisfacție permanentă.

 the_updater986, on 11 iulie 2013 - 19:52, said:

Nu ma intelegeti gresit, iubesc limba romana si urasc sa o vad calcata in picioare, dar in aceasta chestiune legata de diacritice chiar nu vad utilitatea. E o simpla fita.

Nu te înțelegem deloc greșit. Observăm din stilul tău de a scrie că ești un angloman și că disprețuiești limba rumînă, dar crezi că te poți ascunde după cîteva minciuni lacrimogene menite să adoarmă vigilența interlocutorilor. Ceea ce este de neînțeles e faptul că vii pe secțiunea asta a forumului și folosești aceleași argumente obosite ca atîția alții înaintea ta, care nu au convins pe nimeni, pentru că nu există nici un argument rațional care să justifice nefolosirea integrală a alfabetului unei limbi.

Anglomanilor nu le pasă de faptul că apar ca niște semi-analfabeți, pentru că loialitatea lor este față de limba engleză, așa cum loialitatea latinomanilor este față de limba latină. Pentru anglomani și latinomani, nefolosirea diacriticelor este o profesiune de credință, care face parte din războiul de gherilă pe care aceste două categorii de străinomani îl duc contra limbii rumîne, în vederea distrugerii ei încetul cu încetul. Scrierea cu diacritice le strică calculele străinomanilor, fiind un semn că populația mai are resursele de a li se împotrivi și nu vrea să-și abandoneze limba strămoșească.

#848
pamfil nastase

pamfil nastase

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,075
  • Înscris: 04.02.2007

 the_updater986, on 11 iulie 2013 - 22:11, said:

Daca ai fost nevoit sa tehnoredactezi cu diacritice sute de pagini e normal sa te fi obisnuit deja si sa nu mai ai nicio problema. Pentru noi, cei care am folosit tastatura pentru chat & alte chestii non-formale, e putin mai greu sa cautam diacriticele. Pana la urma e alegerea fiecaruia si mie mi se par ok ambele optiuni.

Dacă voi, cei ce folosiți tastatura „non-formal”, ați rămîne strict în spațiul ăla oligofreno-lingvistic de care spui, chiar ar fi ok. Problema e că vă înmulțiți ca maidanezii și în spațiul unde diacriticele ar trebui să fie obligatorii, vă treziți angajați pe acolo, iar apoi veniți cu argumentul (cam ca boul ăla de prim-ministru al Turciei) că majoritatea aia tîmpă decide, asta în chestiuni unde nu majoritățile ar trebui să decidă. (În state mai dezvoltate nici nu există discuții pe tema asta - ori știi să scrii sau să faci orice altceva cum trebuie, adică la standardele cerute, ori îți cauți alt job, punct).

 dakian67, on 12 iulie 2013 - 10:58, said:

Justificarea mea este insa simpla, folosesc computerul de la servici, care nu are instalata si limba romina, si nici nu am drept de admin, ca s-o fac chiar eu. Societatea mea nu considera nici ea necesare diacriticele, desi se emit/primesc documente oficiale de interes public...

Interesant. Ia fă pe whistleblowerul (că tot e la modă), dacă ai chef să riști, și dă-mi un mesaj privat în care-mi spui despre ce instituție e vorba. Că dacă e vorba de una în care chiar contează diacriticele (pentru că lipsa lor poate crea confuzii cu urmări grave, de pildă), am eu grijă de cojocul lor și garantez că vărzarii ăia de aitiști de la ei o să aibă necazuri. Posted Image Păi ăia ar trebui să fie primii care să vă instaleze layoutul de tastatură și să instruiască oamenii cum să le folosească.

 AdiJapan, on 12 iulie 2013 - 05:13, said:

Cei care scriu cu diacritice nu le „caută”, așa cum nu caută nici celelalte litere.


Eu unul am obosit să tot spun asta, jos pălăria pentru răbdare.

 Crugasic, on 12 iulie 2013 - 17:33, said:

Este incredibil cît timp pierd fraierii ăia din toate țările europene care scriu cu diacritice, în timp ce rumînii șmecheri le-au luat-o înainte tocmai pentru că nu se împiedică de astfel de flecuștețuri nesemnificative. Însă vezi tu, statisticile despre gradul de dezvoltare a țărilor europene arată altceva, iar rumînii cei rapizi nu sînt în fruntea Europei, ci la coada ei, de unde se vede că treaba făcută la repezeală nu e cea mai eficientă.

Posted Image Posted Image Posted Image


 Crugasic, on 12 iulie 2013 - 17:33, said:

Iată că după 200 de ani de propagandă contra limbii rumîne neaoșe, latinomanii și-au îndeplinit visul de a vedea că majoritatea populației Rumîniei scrie fără literele pentru cele 4 sunete rumînești care nu se găseau în latina clasică. Ceea ce făceau numai cîteva zeci de latinomani extremiști în secolul 19, fac azi milioane de rumîni spălați la creier de propaganda latinomană, conform căreia doar sunetele latinești clasice merită să apară în scris, iar sunetele dace sau slave trebuie ascunse, ca o primă etapă în excluderea lor din limbă.
[...]
Anglomanilor nu le pasă de faptul că apar ca niște semi-analfabeți, pentru că loialitatea lor este față de limba engleză, așa cum loialitatea latinomanilor este față de limba latină. Pentru anglomani și latinomani, nefolosirea diacriticelor este o profesiune de credință, care face parte din războiul de gherilă pe care aceste două categorii de străinomani îl duc contra limbii rumîne, în vederea distrugerii ei încetul cu încetul.


Ei, de aici mă cam pierzi, ai pe undeva dreptate, parțial, dar nu latinomania, slavofobia sau anglomania (oricum marginale) sînt aici cauza principală, ci lenea și lipsa tastaturilor românești, plus reaua voință, după părerea mea. Cu mesajele tale monomane mai mult rău faci cauzei.

#849
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

 pamfil nastase, on 14 iulie 2013 - 03:31, said:

Ei, de aici mă cam pierzi, ai pe undeva dreptate, parțial, dar nu latinomania, slavofobia sau anglomania (oricum marginale) sînt aici cauza principală, ci lenea și lipsa tastaturilor românești, plus reaua voință, după părerea mea. Cu mesajele tale monomane mai mult rău faci cauzei.

Argumentul ăsta cu imaginea proastă (de leneși și semi-analfabeți) a celor care scriu fără diacritice îl tot repetăm, pentru că este eficient și ne permite astfel să-i convertim la scrisul corect pe cei sensibili la propria imagine. Prin folosirea lui nu spunem o minciună, ci adevărul, de care poate mulți nu sînt conștienți. Însă acest adevăr, care e valabil la nivelul superficial al perceperii persoanei, nu mai este valabil la nivelul profund, și noi știm asta. Marea majoritate a celor care scriu fără diacritice nu sînt nici leneși și nici semi-analfabeți, deși asta e imaginea pe care o oferă la prima vedere. Mulți dintre ei sînt oameni activi care nu se sperie de efort intelectual și sînt deschiși spre nou, fiind la curent cu noutățile din domeniul lor de activitate profesională sau din alte domenii de care sînt pasionați. Cu alte cuvinte, epitetele de leneși și semi-analfabeți nu li se potrivesc, și poate de aceea argumentul nostru cu afectarea imaginii personale nu funcționează în majoritatea cazurilor.

Cauza principală a scrierii fără diacritice este în cele mai multe cazuri inerția, lipsa dorinței de a schimba un obicei care nu este perceput ca greșit și care funcționează în limite rezonabile pentru marea majoritate a celor care îl practică. Sigur că noi putem să explicăm cu argumente științifice faptul că scrisul fără diacritice e greșit, dar ni se răspunde că nu e așa de grav, din moment ce atîta lume, de la vlădică la opincă, îl practică de ani de zile și nimeni nu zice nimic, în afară de cîteva persoane de pe internet. Ei bine, tocmai în această conspirație a tăcerii se află cheia problemei, cea care dezvăluie existența unei monstruoase coaliții formate din latinomani și anglomani.

Pentru a demonstra existența acestei coaliții va trebui să facem o paralelă cu modul în care a fost adoptată ortografia latinomană (Â/sunt) începînd cu 1993. Pentru a impune această ortografie mincinoasă și nepractică s-a apelat la un întreg arsenal propagandistic, iar presa a participat din plin la această campanie de mințire a populației, care s-a soldat nu numai cu impunerea forțată a acestei ortografii în școli și instituții de stat, ci mai ales cu spălarea de păcate a academicienilor compromiși grav prin colaborarea cu regimul comunist. Ce vreau să spun eu este că atunci cînd s-a dorit ca populația să scrie într-un anumit fel, s-a făcut asta printr-un efort conjugat al multor instituții de stat și particulare. Profesorii de rumînă au participat și ei la această campanie antinațională, alături de ceilalți profesori din instituțiile de învățămînt, care au trecut imediat la scrisul latinoman, pentru ca elevii să fie convinși că și ei trebuie să facă același lucru. Se poate spune că în 1993 s-a declanșat o amplă conspirație latinomană care prin diverse metode, preluate inclusiv din arsenalul comunist, a reușit în timp foarte scurt să forțeze populația să înlocuiască cuvîntul neaoș SÎNT cu cuvîntul străin SUNT și să scrie în mod stupid același sunet cu două litere (Î și Â) în funcție de poziția lui în cuvînt.

Rezultă deci că în 1993 s-a putut schimba un sistem oficial de scriere care data de 40 de ani (de la reforma ortografică din 1953), însă după 1993 în mod ciudat nu s-a mai putut face nimic contra celor care scriau fără diacritice. Cine ar putea să creadă asta, văzînd prin comparație cît de repede s-a impus scrisul cu ortografia latinomană? De ce Academia și celelalte instituții de stat s-au implicat atît de profund în impunerea ortografiei greco-catolice (Â/sunt), iar acum nu se implică deloc în impunerea scrisului corect, cu diacritice? De ce profesorii de rumînă și restul de profesori din școli nu sînt alarmați de degradarea scrisului în limba rumînă, cauzată în principal de scrierea fără diacritice? Pentru că așa cum începînd cu 1993 a existat o conspirație în favoarea ortografiei latinomane, cam tot din acea perioadă a existat o conspirație în favoarea scrisului fără diacritice. Din această cauză profesorii tac din gură și se raliază taberei care scrie incorect și antinațional, exact cum au făcut-o și în 1993.

Dar cum s-a procedat începînd cu 1993 pentru a fi impusă ortografia latinomană? Simplu, li s-a cerut profesorilor de rumînă să-și încalce deontologia profesională și să-i mintă pe elevi, spunîndu-le acestora că scrierea cu Î/sînt, care le fusese predată pînă atunci, este greșită și că de fapt scrierea cu Â/sunt este cea corectă. La această campanie aparent latinomană, care de fapt urmărea salvarea academicienilor de la oprobriul public, s-au alăturat apoi majoritatea ziarelor și a editurilor, ca și majoritatea intelectualilor. Toate școlile și instituțiile de stat au fost apoi obligate să adopte ortografia Â/sunt, sub amenințarea unor sancțiuni administrative și financiare. Editurile au fost și ele obligate să treacă la ortografia latinomană sub amenințarea că nu vor mai primi comenzi pentru manuale de la Ministerul Educației. Toată această desfășurare de forțe a fost făcută pentru a impune o ortografie handicapantă care încetinește scrierea și vorbirea, îngreunînd deci comunicarea. De ce scrierea fără diacritice nu suscită o desfășurare de forțe similară? În definitiv, situația scrierii fără diacritice la calculator afectează cu adevărat limba rumînă, nu este un moft motivat ideologic, ca ortografia Â/sunt. De ce Academia și Ministerul Educației nu fac nimic, de ce nu-i mobilizează pe profesorii de rumînă ca aceștia să insiste în conștientizarea elevilor că scrisul fără diacritice este profund greșit? Ei bine, așa cum am zis într-un mesaj anterior, Academia nu face nimic pentru că îi convine situația actuală, iar Ministerul Educației nu face nimic pentru că îi este subordonat Academiei pe linia ierarhiei administrative oculte, în vîrful căreia se află Masoneria Latinomană, cea care a condus statul rumîn încă de la înființarea lui, cu o mică perioadă de întrerupere în perioada comunismului stalinist, adică între 1947 și 1953, după care și-a recucerit încetul cu încetul pozițiile de influență, ajungînd ca după 1990 să revină la conducerea țării.

Academia s-a folosit de scrierea fără diacritice pentru a întări poziția ortografiei latinomane în conștiința populației. Prin faptul că  nu s-au mai scris cu diacritică, lumea a ajuns să socotească acest sunet ca fiind echivalent cu sunetul A. Latinomanii au urmărit deci să întărească în mintea populației impresia că litera  desemnează de fapt un alt fel de A și că  desemnează un sunet diferit de cel scris cu litera Î, lucru care justifică existența ei. Majoritatea rumînilor care scriu azi la calculator chiar își închipuie că scrierea lui  cu A este îndreptățită, din moment ce la școală au fost învățați că  provine din A, ceea ce este una din marile minciuni latinomane. Deci, în mintea oamenilor se creează impresia că  și A sînt cam același lucru, ca urmare se poate scrie CÂT sub forma CAT. Evident că lucrurile nu stau așa în realitate, dar nu trebuie uitat că latinomanii nu lucrează cu realitatea, ci cu fantezia. Ei nu încearcă să-i "deștepte" pe rumîni, așa cum zice imnul, ci să-i "adoarmă" cu povești fantastice despre originea poporului rumîn și a limbii rumîne. Un popor adormit, sau mai bine zis drogat cu propagandă, lucrează fără să se opună în folosul stăpînilor săi masoni vînduți străinătății...

Alt factor important care a contribuit la scrierea fără diacritice a fost absența de pe piață a tastaturilor cu diacritice. Însă și acest factor este strîns legat de conspirația latinomană contra limbii rumîne neaoșe. Calculatoarele personale au început să fie folosite pe scară largă în Rumînia începînd cu jumătatea anilor 1990. De atunci încoace o groază de lume a călătorit în străinătate, inclusiv miniștri, academicieni, lingviști, profesori de rumînă, etc. Ei bine, nimeni n-a fost șocat de faptul că în străinătate calculatoarele se vînd cu tastatură potrivită pentru limba țării de unde e cumpărat calculatorul, în timp ce în Rumînia ele se vînd cu tastatură potrivită pentru limba engleză. Și nimeni n-a fost șocat să observe că toți străinii își scriu limba la calculator cu diacritice, pe cînd rumînii sînt singurii care n-o fac. În mod normal, autoritățile din domeniul educațional, sub presiunea lingviștilor și a profesorilor de rumînă, ar fi trebuit să ia măsuri rapide pentru ca limba rumînă să poată fi scrisă corect de cetățenii țării. Dar în mod paradoxal, lingviștii și profesorii de rumînă nu au exercitat nici o presiune în favoarea diacriticelor. Nu a existat nici măcar un singur articol de ziar scris de un lingvist sau de un profesor de rumînă unde să se tragă un semnal de alarmă față de problema scrisului fără diacritice. Nu a existat nici o intervenție a unui lingvist sau profesor de rumînă la televizor pentru a deplînge situația în care a ajuns scrisul în limba rumînă, mutilat de absența diacriticelor.

Ce i-a făcut pe lingviști și pe profesorii de rumînă să-și piardă reflexele de apărători ai limbii rumîne corecte? Amenințarea cu pedeapsa venită din partea latinomanilor, bineînțeles. Lingviștii sînt dependenți aproape total de Academie, marea majoritate fiind angajați în institutele de lingvistică ale Academiei. Iar profesorii de rumînă sînt dependenți aproape total de Ministerul Educației, care administrează rețeaua imensă de școli, licee și universități de stat. În ierarhia administrativă ocultă (secretă), Ministerul Educației este subordonat Academiei Române, deși în mod normal între cele două instituții n-ar trebui să existe legături ierarhice. Iar Academia Română este subordonată Masoneriei Latinomane, fiind de fapt o creație din secolul 19 a acesteia. Masoneria Latinomană (MALA) este cea care le-a impus profesorilor de rumînă să nu discute despre scrierea fără diacritice și să nu lanseze o campanie publică pentru combaterea ei. Și tot MALA este cea care le-a interzis lingviștilor să discute despre acest subiect. Probabil că omul de legătură între MALA și Academia Română este directorul Institutului de Lingvistică din București, cel care are numele sugestiv de MARIUS SALA și care a fost începînd cu 1990 directorul biroului din Rumînia al Uniunii Latine, o altă instituție masonică, trecută în adormire în anul 2012 din cauza refuzului mai multor state membre de a da bani în continuare pentru o instituție devenită inutilă din momentul în care o limbă nelatină (engleza) s-a impus ca limbă de comunicare internațională. Același Marius Mala (pardon, Sala) a fost calul troian folosit de președintele Academiei Române din 1993, Mihai Drăgănescu, pentru a distruge din interior reduta științifică a lingviștilor care se opuneau ortografiei neștiințifice și propagandistice (Â/sunt). Nu este greu de presupus faptul că decizia de a nu combate scrisul fără diacritice a fost luată tot de către latinomanul Marius Sala în colaborare cu ceilalți membri ai MALA. Este relevant și faptul că academicianul Marius Sala a avut o emisiune pe teme de lingvistică la TVR Cultural, unde pe parcursul celor 235 de episoade nu a suflat niciodată o vorbă despre scrierea incorectă la calculator.

Academia Română este cureaua de transmisie între Masoneria Latinomană și Guvernul României (care include evident și Ministerul Educației). Acest lucru a fost demonstrat încă o dată exact acum o lună, cu ocazia decernării premiilor Marii Loji Naționale [Masonice] din România. Această gală de premiere este la a treia ediție, însă dacă pînă acum ea nu era așa de intens mediatizată, de data asta s-a vrut sublinierea legăturii strînse dintre Masonerie, Academie și Guvernul României. Așa se face că gala masonilor s-a desfășurat la Ateneul Român și a inclus manifestări artistice care au durat cel puțin 3 ore, totul fiind transmis în direct pe postul public TVR 2. Mai mult, la gală au participat prim-ministrul și alți membri ai administrației centrale și locale, care prin prezența lor au confirmat relația de subordonare ierarhică ocultă existentă între Masonerie, Academie și Guvern.

Mai multe detalii despre această manifestare a solidarității trioului maso-academo-guvernamental pot fi citite în articolul din care a fost luat citatul de mai jos:

<---------------------------Începutul citatului------------------------>
Vineri 21 iunie 2013, în seara celei mai lungi zile a anului (solstițiul de vară; la masoni nimic nu este fără semnificație simbolică), Ateneul Român (care a împlinit anul acesta 125 de ani de funcționare și căruia masonii i se revendică drept ctitori) a primit destinație festivă de Templu Masonic, găzduind Gala celei de-a treia ediții a Premiilor Marii Loje Naționale din România. Mulți au rămas foarte surprinși, pentru că edițiile anterioare nu s-au bucurat de aceeași mediatizare (anul acesta Televiziunea națională - TVR2 - s-a implicat cu toate motoarele, iar biata Alexandra Velniciuc, aleasă ca prezentatoare, părea să trăiască un adevărat orgasm profesional). Totul a fost girat de guvernul României și premierul a fost prezent în persoană, cu prestigiul său de plagiator, dar candid ca o fată mare. Masonii premiază performanțele științifice, artistice și profesionale, dar nu par cîtuși de puțin deranjați de mai micile sau mai marile imposturi conjuncturale (căci - nu-i așa? - "interesul poartă fesul", șorțulețul și... progresul).

Principala cîrdășie a fost cu Academia Română (un fel de metresă bătrînă și mereu disponibilă), desigur, iarăși, nu întîmplător, ci ca să asigure în ochii marelui public prestanța științifică a manifestării (aplauze pentru dr. Ionel Haiduc!), nu cumva să se lățească bănuiala că ar fi vorba de pură propagandă masonică.

http://razvan-codres...s-la-rampa.html
<---------------------------Sfîrșitul citatului------------------------>

Dacă guvernul rumîn ar fi fost independent și nu subordonat MALA, limba rumînă nu ar fi ajuns în situația disperată de azi. Impunerea vînzării de tastaturi cu diacritice rumînești pentru calculatoarele comercializate pe teritoriul Rumîniei ar fi fost o măsură care, luată la timpul potrivit, ar fi evitat răspîndirea scrisului de tip semi-analfabet. O să mi se spună însă că nu mai sîntem într-o economie dirijată de tip comunist și deci statul nu le poate impune comercianților ce să vîndă. Deci dacă comercianții de calculatoare nu vor să importe tastaturi cu diacritice, iar populația nu le cere astfel de tastaturi, atunci trebuie acceptată această situație generată de economia liberă de piață, supusă legii cererii și ofertei. O astfel de argumentație este falsă, pentru că toate statele pot impune ce să se vîndă și ce nu pe teritoriul lor, uneori făcînd asta în mod direct (ca în cazul medicamentelor, alcoolului, țigărilor, etc.), iar alteori în mod indirect (punînd taxe vamale mari pe produsele pe care nu le vrea pe piață).

Chiar și în lipsa unei decizii a guvernului prin care comercianții să fie obligați să vîndă calculatoarele cu tastaturi rumînești, statul ar fi avut și alte modalități de a impune aceste tastaturi pe piața rumînească. Încă de la apariția calculatoarelor personale, statul a fost cel mai mare client al comercianților de calculatoare, pentru că trebuia să doteze cu tehnologie informatică toate instituțiile administrative de la nivel central și local. În plus de asta, tot statul trebuia să doteze cu calculatoare instituțiile de învățămînt public de toate gradele. Iar aceste dotări nu s-au făcut instantaneu, ci pe parcurs, timp de mulți ani de zile, și continuă să se facă și azi, cînd PC-urile învechite sînt înlocuite cu unele noi. Comercianții de calculatoare au cîștigat cei mai mulți bani din afacerile cu statul, nu cu persoanele particulare sau cu întreprinderile private. Era foarte ușor pentru stat să ceară în caietul de sarcini al licitațiilor prezența expresă a tastaturilor cu diacritice imprimate. În această situație, cei care ar fi cîștigat licitațiile ar fi trebuit să livreze astfel de tastaturi și deci acum am fi avut sute de mii de calculatoare cu tastaturi rumînești în instituțiile de stat. Iar efectul existenței acestor tastaturi ar fi fost resimțit la nivel general, pentru că majoritatea populației s-ar fi obișnuit cu astfel de tastaturi de la școală sau de la serviciu, și ca urmare cînd și-ar fi cumpărat un calculator pentru acasă ar fi luat unul tot cu tastatură rumînească. În acest fel, utilizarea tastaturilor cu diacritice rumînești s-ar fi generalizat în doar cîțiva ani. Dar este evident că atîta timp cît Masoneria Latinomană va controla guvernul rumîn, scrisul cu diacritice la calculator nu se va generaliza, iar tastaturile vor rămîne în continuare fără diacriticele care sînt simbolul ortografic al nelatinității poporului rumîn.


 pamfil nastase, on 14 iulie 2013 - 03:31, said:

Interesant. Ia fă pe whistleblowerul (că tot e la modă), dacă ai chef să riști, și dă-mi un mesaj privat în care-mi spui despre ce instituție e vorba. Că dacă e vorba de una în care chiar contează diacriticele (pentru că lipsa lor poate crea confuzii cu urmări grave, de pildă), am eu grijă de cojocul lor și garantez că vărzarii ăia de aitiști de la ei o să aibă necazuri. Păi ăia ar trebui să fie primii care să vă instaleze layoutul de tastatură și să instruiască oamenii cum să le folosească.

A doua ideologie străinomană care a dus la răspîndirea scrisului fără diacritice este Anglomania. În timp ce latinomania a fost impusă de sus, de la nivelul instituțiilor de stat precum Academia sau Ministerul Educației, anglomania a fost impusă de jos, de la nivelul populației hrănite din 1990 încoace aproape exclusiv cu (sub)cultură anglo-americană. Anglomanii au știut să profite de pe urma muncii de distrugere a limbii neaoșe dusă de latinomani în ultimii 200 de ani. Importul excesiv de neologisme latinești, franțuzești și italienești de către latinomani și marginalizarea cuvintelor neaoșe a dus la slăbirea legăturii dintre limbă și popor, de pe urma căreia au profitat anglomanii. Aceștia au urmat exact strategia latinomană, importînd și ei în mod excesiv cuvinte străine (englezești) și marginalizînd cuvintele rumînești care dovedeau că cuvinte importate nu sînt necesare. Motivația pe care o dau anglomanii pentru importul de cuvinte englezești este că acestea nu pot fi traduse în rumînă, adică nu se poate găsi un corespondent perfect în limba rumînă. Chiar săptămîna trecută o auzeam la radio pe șefa unei organizații neguvernamentale care justifica numele englezesc al acesteia prin faptul că nu a putut găsi un corespondent în rumînă. Evident că acel corespondent exista, însă anglomania și rumînofobia, adică iubirea față de limba engleză și disprețul față de limba rumînă, erau cele care "împiedicau" folosirea lui.

În citatul de mai sus există trei cuvinte care au corespondent în rumînă, însă le-au fost preferate niște variante corcite, anglo-rumîne. În loc de whistleblowerul se putea scrie fluierătorul, în loc de aitiști se putea scrie informaticieni și în loc de layoutul se putea scrie aranjamentul. Prin folosirea unor cuvinte corcite (centauri lexicali anglo-rumîni) se întărește impresia că cuvintele englezești nu pot fi traduse, ci cel mult adaptate la ortografia rumînească. În plus se întărește și impresia că limba engleză este o limbă magică, ale cărei înțelesuri nu pot fi transpuse într-o limbă grosolană ca rumîna, deci soluția este preluarea ca atare a cuvintelor englezești. Iar cînd folosirea inutilă de cuvinte englezești vine de la un absolvent al Facultății de Filologie, efectul este devastator, pentru că mulți își vor zice că dacă un profesionist al limbii nu e în stare să găsească niște cuvinte rumînești corespondente, atunci cum să li se ceară lor să facă asta, ei care nu au nici un fel de pregătire de specialitate. Dacă profesioniștii limbii rumîne își arată chiar și în acest mod indirect neîncrederea față de puterea de expresie a cuvintelor rumînești, atunci să nu mai mire pe nimeni că neprofesioniștii își pierd complet încrederea în capacitatea cuvintelor rumînești de a reproduce precis sensul cuvintelor englezești.

Modul de acțiune în probleme de lexic al profesioniștilor are o mare influență asupra modului de acțiune al neprofesioniștilor. Cine ține neapărat la prezența cuvintelor englezești, le poate adăuga în paranteză scrise cu ghilimele, după cuvintele rumînești: fluierătorul ("whistleblower"), informaticieni ("aitiști"), aranjamentul ("layout"). Dacă profesioniștii nu demonstrează prin exemplul propriu că cuvintele rumînești sînt perfect capabile să reproducă sensul cuvintelor englezești, atunci neprofesioniștii vor fi cu atît mai mult tentați să folosească numai cuvinte englezești, renunțînd să mai caute cuvintele rumînești corespondente. În lipsa demonstrației permanente că cuvintele englezești nu au nimic magic ("whistleblower" = "whistle+blower" = fluier+suflător = suflător în fluier = fluierător; sensul este de persoană care a descoperit o neregulă și fuieră pentru a atrage atenția), se va perpetua impresia că ele nu pot fi înlocuite în limba rumînă de cuvintele rumînești corespondente.

Cam la fel s-a întîmplat și cu diacriticele. Faptul că majoritatea lingviștilor și profesorilor de rumînă au adoptat scrisul la calculator fără diacritice și îl păstrează și în ziua de azi, a făcut ca marea masă a neprofesioniștilor să capete impresia că acest tip de scris este corect, reprezentînd o alternativă acceptată la scrisul obișnuit, cu diacritice. Girul indirect pe care specialiștii în domeniul limbii rumîne l-au dat scrisului fără diacritice a fost determinant pentru a-l impune inclusiv la nivel oficial, în actele instituțiilor de stat. Lingviștii și profesorii au participat nemijlocit la batjocorirea limbii rumîne prin scrierea ei fără diacritice și prin faptul că nu au combătut calomniile emise de latinomani și anglomani. Populația este mai puțin vinovată de starea limbii de azi decît profesioniștii din domeniul limbii, cei care prin exemplul personal și prin lămurirea neprofesioniștilor ar fi putut combate degradarea limbii rumîne, dar nu au făcut-o.

#850
pamfil nastase

pamfil nastase

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,075
  • Înscris: 04.02.2007

 Crugasic, on 21 iulie 2013 - 13:50, said:

Argumentul ăsta cu imaginea proastă (de leneși și semi-analfabeți) a celor care scriu fără diacritice îl tot repetăm, pentru că este eficient și ne permite astfel să-i convertim la scrisul corect pe cei sensibili la propria imagine.

Nu, se pare că nu e eficient, pentru că în țara lui „merge și așa” nici măcar nu există vreo sensibilitate la imagine, darămite la conștiinciozitate. De altfel nici nu mă miră că taman pe aria asta a forumului apar în mod regulat inși care țipă că trolli sînt taman cei care pledează pentru folosirea diacriticelor, măcar acolo unde ele ar fi de neconceput în țări mai de doamne-ajută.

Îmi rezerv în continuare dreptul de a-i considera trolli, la rîndul meu, și oligofreni din punct de vedere lingvistic. De altfel am mai fost suspendat temporar de pe forum acum cîțiva ani, fiindcă mi-am permis să gîndesc cu voce tare pe tema asta. Am să încerc să renunț la jigniri de-acum încolo, dar în continuare o să-i consider oligofreni pe oamenii cu cel puțin douășpe clase care nu-s în stare să învețe cum se scrie cu diacritice în mediul virtual.

 Crugasic, on 21 iulie 2013 - 13:50, said:

Cauza principală a scrierii fără diacritice este în cele mai multe cazuri inerția, lipsa dorinței de a schimba un obicei care nu este perceput ca greșit și care funcționează în limite rezonabile pentru marea majoritate a celor care îl practică.

Exact asta cred și eu.

De aici încolo, în mesajul tău, iarăși mă pierzi, și mi-e din ce în ce mai greu să-ți urmăresc argumentația, deși o cam știu de ceva vreme, indiferent sub ce pseudonim ai scris.
Că academicineii (unii dintre ei, totuși, n-or fi fost chiar toți) compromiși de pacte rușinoase cu vechiul regim (sau pur și simplu cei incapabili, intrați pe criterii dubioase în înaltul for) au avut nevoie de o diversiune pentru a-și salva scaunele nici nu mă îndoiesc.

Dar faptul că ar exista nu-ș ce confrerie MALA sau masonerie care urmărește ea latinizarea, că li s-ar fi cerut (de către cine?) profesorilor de română să îndoctrineze elevii (de parcă n-o făceau și pînă atunci, e mai degrabă o chestiune ce ține de generațiile boțite de național-comunism, inclusiv de prelungirile lui, și de slaba pregătire, pînă la urmă) ș.cl. deja îmi sună a teorii conspiraționiste. (Și, sincer, nu dau doi bani pe organizații absconse, semi- sau pseudo-secrete care se cred ele mai presus de restul oamenilor.)

 Crugasic, on 21 iulie 2013 - 13:50, said:

Toate școlile și instituțiile de stat au fost apoi obligate să adopte ortografia Â/sunt, sub amenințarea unor sancțiuni administrative și financiare. Editurile au fost și ele obligate să treacă la ortografia latinomană sub amenințarea că nu vor mai primi comenzi pentru manuale de la Ministerul Educației.

Aici trebuie să vii cu dovezi concrete despre obligarea și amenințările de care spui. Chiar m-ar interesa.

 Crugasic, on 21 iulie 2013 - 13:50, said:

Alt factor important care a contribuit la scrierea fără diacritice a fost absența de pe piață a tastaturilor cu diacritice.

Impunerea vînzării de tastaturi cu diacritice rumînești pentru calculatoarele comercializate pe teritoriul Rumîniei ar fi fost o măsură care, luată la timpul potrivit, ar fi evitat răspîndirea scrisului de tip semi-analfabet. O să mi se spună însă că nu mai sîntem într-o economie dirijată de tip comunist și deci statul nu le poate impune comercianților ce să vîndă. Deci dacă comercianții de calculatoare nu vor să importe tastaturi cu diacritice, iar populația nu le cere astfel de tastaturi, atunci trebuie acceptată această situație generată de economia liberă de piață, supusă legii cererii și ofertei. O astfel de argumentație este falsă, pentru că toate statele pot impune ce să se vîndă și ce nu pe teritoriul lor, uneori făcînd asta în mod direct (ca în cazul medicamentelor, alcoolului, țigărilor, etc.), iar alteori în mod indirect (punînd taxe vamale mari pe produsele pe care nu le vrea pe piață).

Aici îți dau doar parțial dreptate. Sigur că statul român ar fi putut să facă cutare și cutare. Dar în România momentan trăim într-un capitalism neoliberal sălbatic, în care statul nu mai are aproape nimic de spus, unde piața s-ar reglementa și echilibra singură, potrivit unei voințe superioare, de-a dreptul divine, chipurile, iar cei ce critică actuala stare de lucruri sînt automat puși la stîlpul infamiei ca fiind neo- (cripto- etc.) comuniști. (E o întreagă școală de idei, destul de răspîndită și – sau mai ales – printre intelectualii ce se autodenumesc – cu ștaif – de dreapta.) Dar asta e deja altă discuție.

Nu e nici aici vreo conspirație, ci doar dezinteresul exponenților statului debusolat, la rîndul lor preocupați de peste 20 de ani doar de propria îmbogățire, în aplauzele „mîhniților” cărora le-au devenit model. („Mîhnit” înseamnă în limbajul noilor îmbogățiți „om care nu s-a adapatat noii orînduiri, n-a făcut bani, e sărac, sclav, păduche, ciumpalac, ratat etc.” Sugestiv pentru valorile societății în care trăim, nu-i așa?)

 Crugasic, on 21 iulie 2013 - 13:50, said:

Chiar și în lipsa unei decizii a guvernului prin care comercianții să fie obligați să vîndă calculatoarele cu tastaturi rumînești, statul ar fi avut și alte modalități de a impune aceste tastaturi pe piața rumînească. Încă de la apariția calculatoarelor personale, statul a fost cel mai mare client al comercianților de calculatoare, pentru că trebuia să doteze cu tehnologie informatică toate instituțiile administrative de la nivel central și local. În plus de asta, tot statul trebuia să doteze cu calculatoare instituțiile de învățămînt public de toate gradele. Iar aceste dotări nu s-au făcut instantaneu, ci pe parcurs, timp de mulți ani de zile, și continuă să se facă și azi, cînd PC-urile învechite sînt înlocuite cu unele noi.

Nu e dracul atît de negru precum spui. Actele oficiale emise de statul român (legi, ordonanțe, hotărîri ale instanțelor ș.a.) se scriu deja cu diacritice. Și am văzut în astfel de instituții tastaturi cu diacritice românești. Nu știu de unde la au și cît de răspîndite sînt, dar primul pas e făcut deja de 4-5 ani. Sigur că e loc de mai bine, dar procesul e în curs.

 Crugasic, on 21 iulie 2013 - 13:50, said:

În citatul de mai sus există trei cuvinte care au corespondent în rumînă, însă le-au fost preferate niște variante corcite, anglo-rumîne. În loc de whistleblowerul se putea scrie fluierătorul, în loc de aitiști se putea scrie informaticieni și în loc de layoutul se putea scrie aranjamentul.

N-am pretins niciodată că aș fi profesor de română (nici n-am fost vreodată) sau în vreun alt fel un factor de influență (poate doar indirect). Whistleblower e un cuvînt la modă, da, intrat direct din limba engleză într-o sumedenie de limbi, nu doar în română. Sigur că avem expresia „a fluiera în biserică”, dar cuvîntul fluierător (fie el și în Casa Domnului, dar cu atît mai puțin în sensul specific din engleză) nu-l avem în accepțiunea vizată. „Aitist” era o ironie, iar între layout și aranjament (de tastatură) permite-mi să le folosesc pe ambele și – cîteodată – să-l prefer pe primul, fără a fi amendat, cîtă vreme nu s-a fixat vreunul.

 Crugasic, on 21 iulie 2013 - 13:50, said:

Lingviștii și profesorii au participat nemijlocit la batjocorirea limbii rumîne prin scrierea ei fără diacritice și prin faptul că nu au combătut calomniile emise de latinomani și anglomani.

Iarăși trîntești, sentențios, o concluzie nesprijinită de fapte statistic demonstrabile. În general cred că ar fi mai util dialogului dacă ți-ai sprijini afirmațiile pe lucruri verificabile, nu pe linkuri (legături) către Wikipedia sau te miri ce bloguri. Am întîlnit destui profesori și lingviști onești, necăzuți în patima vreunei manii. Problema e că glasul rațiunii se face mai puțin auzit în tumultul din zilele noastre.

#851
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Părerea mea ie că scrierea fără diacritice ieste şi o reacţie contra  unui sistem de scris  greoi şi caraghios. Ieste enervant să fii atent unde să scrii cu â şi unde cu î sau unde să scrii "nici o" şi unde "nicio".
Un sistem greşit poate deveni normal în ochii oamenilor însă prin folosire. Azi de ex consideră cei mai mulţi normal să scriem eu,ea, ei, este, era...deşi sînt pronunţate cu i. Poate oamenii se vor obişnui şi cu regulile enunţate în 1993, deşi cred că mult mai greu pt că sînt complicate.
Îmi e clar că scrierea fără diacritice, după alte reguli decît cele ale academiei, ieste mai lesnicioasă. Nu se poate spune că un text scris fără diacritice nu poate fi înţeles bine.În anumite situaţii însă se crează confuzii, de aceea scrierea cu diacritice ieste de departe mult mai bună.

Whistleblower  nu a intrat în limba romînă. Dacă îl folosesc cîţiva moftangii , probabil unu la 10.000, nu înseamnă că a intrat în lb rom.

#852
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

 pamfil nastase, on 04 august 2013 - 02:24, said:

Îmi rezerv în continuare dreptul de a-i considera trolli, la rîndul meu, și oligofreni din punct de vedere lingvistic. De altfel am mai fost suspendat temporar de pe forum acum cîțiva ani, fiindcă mi-am permis să gîndesc cu voce tare pe tema asta. Am să încerc să renunț la jigniri de-acum încolo, dar în continuare o să-i consider oligofreni pe oamenii cu cel puțin douășpe clase care nu-s în stare să învețe cum se scrie cu diacritice în mediul virtual.

Toţi sînt în stare să înveţe cum se scrie cu diacritice. Problema este că majoritatea nu vor s-o facă, preferînd să intre în categoria refuziştilor. Efortul depus pentru scrierea cu cîteva taste suplimentare este mult mai mic decît acela depus la învăţarea scrierii la calculator. Însă cei mai mulţi resping acest efort temporar, care li se pare inutil din moment ce scrierea majoritară la calculator este cea fără diacritice. Şi de ce ar depune ei acest efort, cînd scrisul lor actual nu este considerat incorect, fiind folosit pe scară largă, inclusiv de către personalităţi din domeniul culturii? Cînd oare a existat o campanie din partea autorităţilor din domeniul educaţiei pentru a combate scrisul fără diacritice? Niciodată, deci oamenii obişnuiţi au înţeles instinctiv că acest scris este acceptat, fiind considerat unul alternativ, aşa cum scrierea la tastatură este o alternativă la scrierea cu creionul. În viziunea lor, aşa cum tastatura nu e creion, nici scrisul la calculator nu trebuie să fie identic cu scrisul pe hîrtie. Una-i una şi alta-i alta. Două modalităţi tehnice de scriere diferite, două stiluri de scriere diferite, ce este greşit în asta? Doar nişte forumişti obsedaţi de corectitudinea ortografică ar putea gîndi altfel şi ar accepta să se chinuie cu folosirea diacriticelor, nişte litere pentru care efortul de a le găsi pe tastatură şi a le apăsa este infinit mai mare decît în cazul literelor normale.

Lumea nu scrie fără diacritice din răutate, prostie sau comoditate, ci pur şi simplu pentru că aceste litere ciudate nu merită efortul imens pe care-l presupune scrierea cu ele. De ce trebuie ca oamenii să fie obligaţi să bîjbîie pe tastatură după nişte litere care sînt atît de neimportante încît nici măcar nu apar pe taste? Dacă sînt atît de esenţiale aceste litere, de ce nu există aproape nicăieri de vînzare tastaturi care să le aibă imprimate pe taste? Diacriticele din celelalte limbi europene sînt esenţiale pentru limbile respective şi acest lucru e vizibil pe tastaturile existente în magazine, care au taste speciale pentru ele. Însă diacriticele rumîneşti nu par esenţiale pentru limba rumînă, dovadă fiind faptul că ele nu apar inscripţionate pe majoritatea covîrşitoare a tastaturilor vîndute în ţară. Dacă diacriticele ar fi fost esenţiale, atunci autorităţile ar fi impus vînzarea exclusivă de tastaturi cu diacritice. Însă autorităţile n-au făcut nimic în sensul ăsta, nici măcar în şcoli, de unde rezultă logic că scrisul fără diacritice este considerat corect. Cam aşa gîndesc cei care nu vor să treacă la scrisul cu diacritice, şi nu poţi să-i blamezi, atîta timp cît autorităţile responsabile cu corectitudinea lingvistică nu au făcut nimic din 1990 încoace.

Oamenii au multe lucruri pe cap, iar scrierea sau vorbirea corectă nu fac parte din preocupările lor de bază. Cît timp se înţeleg în scris cu familia, prietenii, colegii, ba chiar şi cu necunoscuţii întîlniţi pe internet, nu are rost să-şi schimbe modul de scriere. Cei care ar fi trebuit să fie preocupaţi de această evoluţie nefastă pentru limba rumînă sînt cei care lucrează în domeniul educaţiei, în primul rînd profesorii de rumînă şi lingviştii. Dar cum aceştia au dovedit că puţin le pasă de problema în cauză, de ce le-ar păsa oamenilor obişnuiţi, a căror meserie nu este legată de scrierea corectă în rumînă? Iar dacă un om cu cel puţin 12 clase care nu scrie cu diacritice ar fi denumit oligofren lingvistic, atunci cum ar trebui să se numească un profesor de rumînă, un lingvist, un scriitor sau un ziarist care scrie fără diacritice? Imbecil, idiot, retardat lingvistic? Nu, ci mai degrabă trădător lingvistic, pentru că acesta trădează cu bună ştiinţă limba rumînă, de pe urma căreia îşi cîştigă existenţa.

 pamfil nastase, on 04 august 2013 - 02:24, said:

Exact asta cred și eu [că inerţia este cauza principală pentru care lumea nu trece la scrierea cu diacritice].

Într-adevăr, inerţia utilizatorilor are rolul principal în refuzul scrierii cu diacritice, dar asta doar la nivel individual, al fiecăruia dintre refuzişti în parte. La nivelul colectiv, de masă, problema principală este "inerţia" autorităţilor din domeniul educaţiei. Dacă inerţia lui Ion sau Gheorghe poate fi înţeleasă, inerţia autorităţilor este complet inexplicabilă din punct de vedere raţional. Autorităţile ar avea toate motivele să intervină pentru a corecta situaţia, şi totuşi n-o fac. Dacă explicaţia pentru atitudinea autorităţilor nu poate ţine de domeniul raţiunii, atunci ea ţine de un alt domeniu, al intereselor oculte în slujba unei conspiraţii. Iar existenţa acestei conspiraţii împotriva diacriticelor poate fi demonstrată în mod indirect, pînă cînd un fluierător [whistleblower] o va demonstra în mod direct.

Îmi bazez teoria existenţei unei conspiraţii anti-diacritice pe faptul că autorităţile au intervenit mereu cu toate mijloacele avute la dispoziţie atunci cînd au avut interesul ca populaţia să scrie într-un anumit fel. Am vorbit în mesajul precedent de campania pentru reimpunerea ortografiei greco-catolice (Â/sunt), care a început în 1990 şi a culminat în 1993, cînd această ortografie a fost adoptată ca oficială. De data asta am să dau un alt exemplu la fel de grăitor, care arată că autorităţile intervin în chestiuni de ortografie ori de cîte ori li se pare necesar.

Una din cele mai interesante evoluţii lingvistice din Rumînia contemporană este prăbuşirea aproape totală a cunoaşterii limbii franceze în rîndul populaţiei. Franceza a fost pentru mai bine de 150 de ani ca un fel de a doua limbă a rumînilor educaţi. Ea a fost cea mai folosită limbă străină de către rumîni începînd de pe la 1848 şi pînă în 1990. După acel an, interesul pentru franceză a scăzut brusc şi constant, astfel că în ziua de azi se poate spune că franceza şi-a pierdut aproape complet prestigiul în Rumînia. Ea a fost depăşită în preferinţele populaţiei nu numai de către engleză, preferata germanică a rumînilor "latini", ci şi de către spaniolă şi italiană, al căror număr de vorbitori în Rumînia este probabil de cel puţin zece ori mai mare ca al vorbitorilor de franceză. Dintr-o ţară francofonă în trecut, Rumînia a ajuns azi o ţară francofobă, în care aproape nimeni nu mai e interesat să înveţe această limbă de plăcere. Nici măcar ziariştii rumîni, altădată îndrăgostiţi de franceză, nu mai sînt interesaţi de ea. Ei mănîncă acum engleza pe pîine, iar din franceză n-au gustat niciodată, ceea ce devine evident imediat ce se apucă să pronunţe denumiri franţuzeşti de oameni sau oraşe.

Cu toată această evoluţie dezastruoasă a limbii franceze după 1990, Rumînia a rămas membră a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) şi în 2006 a găzduit chiar reuniunea majoră a acestei organizaţii, numită în franceză "sommet". Acest cuvînt înseamnă "vîrf" şi a fost preluat şi în engleză cu sute de ani în urmă, sub forma "summit". În virtutea faptului că ziariştii rumînii erau şi în 2006 îndrăgostiţi de engleză, eu mă aşteptam ca aceştia să se refere la reuniunea OIF ca la "summit-ul OIF", aşa cum vorbeau în mod constant despre diversele reuniuni la vîrf la care făceau referinţă în buletinele de ştiri televizate sau în articolele din ziare. Spre surprinderea mea, acest lucru nu s-a întîmplat. Toată presa rumînă, scrisă şi audio-vizuală, de stat sau particulară, a trecut brusc la sintagma "sommet-ul OIF", pe care a folosit-o tot timpul cît a durat reuniunea francofoniei, renunţînd la ea imediat după aceea. Este clar că de la nivel politic s-a dat o comandă ortografică pe care au ascultat-o fără crîcnire toate televiziunile şi ziarele. S-a evitat astfel gafa de a prezenta reuniunea francofoniei cu un cuvînt englezesc, însă mai important este faptul că s-a văzut încă o dată că presa rumînească, inclusiv cea particulară, este foarte sensibilă la comenzile venite din partea autorităţilor de stat. Şi s-a demonstrat că autorităţile se implică în chestiuni de ortografie, cînd socotesc că asta este necesar.

Statul rumîn a intervenit rapid pentru ca "summit-ul francofon" să se transforme "în "sommet-ul francofon", însă n-a intervenit niciodată în favoarea scrierii cu diacritice, pe care n-o socoteşte esenţială. Dacă n-ar fi existat cititorii de pe internet ai ziarelor care să insiste ca articolele să fie scrise cu diacritice, astăzi siturile ziarelor centrale ar fi fost scrise fără diacritice, aşa cum au fost multă vreme, şi cum sînt încă siturile multor ziare din provincie.

 pamfil nastase, on 04 august 2013 - 02:24, said:

Dar faptul că ar exista nu-ș ce confrerie MALA sau masonerie care urmărește ea latinizarea, că li s-ar fi cerut (de către cine?) profesorilor de română să îndoctrineze elevii (de parcă n-o făceau și pînă atunci, e mai degrabă o chestiune ce ține de generațiile boțite de național-comunism, inclusiv de prelungirile lui, și de slaba pregătire, pînă la urmă) ș.cl. deja îmi sună a teorii conspiraționiste. (Și, sincer, nu dau doi bani pe organizații absconse, semi- sau pseudo-secrete care se cred ele mai presus de restul oamenilor.)

Scopul conspiraţiei nu este latinizarea, ci îndoctrinarea latinomană, adică inducerea impresiei că rumînii sînt latini, fără însă a le modifica structura interioară, care trebuie să rămînă pur balcanică, în acest fel ei fiind mult mai uşor de înşelat de către conducătorii politici. Latinizarea adevărată a murit în faşă odată cu înfrîngerea Şcolii Ardelene, din momentul în care scopul adevărat al acestei mişcări iniţiate de Vatican a ieşit la iveală. Preoţii greco-catolici care conduceau Şcoala Ardeleană erau singurii care susţineau latinizarea adevărată, aceasta fiind socotită de ei ca o măsură indispensabilă pentru obţinerea scopului final, anume catolicizarea populaţiei rumîneşti. Latinomania de azi este doar un surogat de latinizare, o ideologie bazată pe sloganuri propagandistice, nu pe convingeri profunde. Statul rumîn este un stat latinoman, nu un stat latin. Mult clamata latinitate a rumînilor este doar o făcătură menită a-i prosti pe străini. Ea nu a existat niciodată în realitate şi există cu atît mai puţin în ziua de azi, cînd germanizarea lingvistică a rumînilor prin intermediul englezei poate fi observată de oricine. Se poate spune despre poporul rumîn de azi că: "Afară-i latinoman, înăuntru-i angloman."

Masoneria rumînească seamănă exact cu elita politică rumînească, adică este nestatornică, putînd întoarce repede armele la nevoie, atacîndu-i pe vechii aliaţi şi îmbrăţişîndu-i pe cei noi. Masoneria a fost la început exclusiv latinomană pentru că aşa o cereau interesele elitei conducătoare din secolele 19 şi 20. Începînd cu sfîrşitul secolului 20, pe lîngă curentul latinoman din masoneria rumînească a apărut şi curentul angloman, care a căpătat din ce în ce mai multă influenţă. În mod normal latinomanii şi anglomanii ar trebui să fie la cuţite, adică să se afle în război unii la alţii, ca sprijinitori a două ideologii antagoniste. Dar fiind vorba de masoni, ei au pus interesele masonice înaintea diferendelor ideologice şi au încheiat un pact de colaborare. Masoneria Latinomană (MALA) a decis să împartă puterea politică cu Masoneria Anglomană (MANG), cele două curente formînd o alianţă, Masoneria Anglo-Latinomană (MANGLA). La baza acestei înţelegeri a stat un pact masonic, care a inclus bineînţeles şi un sacrificiu ritual, unde pe post de victimă a fost aleasă limba rumînă. Cimentarea alianţei MANGLA după 1990 s-a bazat pe vărsarea sîngelui ortografic şi lexical al limbii rumîne, adică pe eliminarea diacriticelor şi a cuvintelor neaoşe din limbă. Latinomanii şi anglomanii şi-au împărţit activităţile propagandistice prin care să realizeze înjunghierea rituală a limbii rumîne, de pe urma căreia să rezulte o infecţie cu cuvinte străine şi o hemoragie a termenilor neaoşi, care să fie fatale pentru limbă. Latinomanii spun de exemplu că diacriticele afectează latinitatea limbii, de aceea ei au susţinut dintotdeauna că nefolosirea lor este justificată. Anglomanii le ţin isonul şi spun că diacriticele sînt semne de primitivism ortografic, care nu-şi mai au locul într-o limbă modernă, ei dînd ca exemplu engleza, cea mai modernă limbă, care nu are diacritice.

Rumînii care se supun indicaţiilor ortografice venite din partea alianţei MANGLA şi scriu fără diacritice nu fac altceva decît să contribuie la ritualul masonic de sacrificare a limbii rumîne pe altarul intereselor străinomane.

 pamfil nastase, on 04 august 2013 - 02:24, said:

Aici îți dau doar parțial dreptate. Sigur că statul român ar fi putut să facă cutare și cutare. Dar în România momentan trăim într-un capitalism neoliberal sălbatic, în care statul nu mai are aproape nimic de spus, unde piața s-ar reglementa și echilibra singură, potrivit unei voințe superioare, de-a dreptul divine, chipurile, iar cei ce critică actuala stare de lucruri sînt automat puși la stîlpul infamiei ca fiind neo- (cripto- etc.) comuniști. (E o întreagă școală de idei, destul de răspîndită și – sau mai ales – printre intelectualii ce se autodenumesc – cu ștaif – de dreapta.) Dar asta e deja altă discuție.

Statul are mijloacele şi autoritatea prin care să-şi impună voinţa, inclusiv în faţa capitaliştilor puternici, adică a multinaţionalelor. Cu atît mai mult el îşi poate impune voinţa în faţa unor firme locale, de dimensiuni medii sau mici. Cine poate crede că vînzătorii de calculatoare autohtoni (chiar şi companiile mai importante, ca Domo, Flanco sau altele) îşi pot permite să nesocotească legile emise de Parlament, hotărîrile de guvern sau caietele de sarcini stabilite pentru achiziţiile masive de tehnică de calcul destinate instituţiilor de stat de la nivel central şi local? Dacă guvernanţii ar fi vrut, s-ar fi putut da o lege prin care să devină obligatorie vînzarea calculatoarelor cu tastatură rumînească sau măcar s-ar fi impus prin hotărîre de guvern ca toate instituţiile finanţate de la bugetul de stat să cumpere numai tastaturi cu diacritice, pentru ca cel puţin angajaţii la stat să poată scrie corect limba oficială a ţării. Faptul că nu se face acest lucru este o dovadă a existenţei unei conspiraţii oculte menite să mutileze ortografic şi lexical limba rumînă, în aşa fel încît cu timpul ea să devină inutilizabilă şi să fie înlocuită cu o limbă străină, lucru pe placul elitelor străinomane care au condus statul rumîn încă de la crearea lui.

 pamfil nastase, on 04 august 2013 - 02:24, said:

Nu e nici aici vreo conspirație, ci doar dezinteresul exponenților statului debusolat, la rîndul lor preocupați de peste 20 de ani doar de propria îmbogățire, în aplauzele „mîhniților” cărora le-au devenit model. („Mîhnit” înseamnă în limbajul noilor îmbogățiți „om care nu s-a adapatat noii orînduiri, n-a făcut bani, e sărac, sclav, păduche, ciumpalac, ratat etc.” Sugestiv pentru valorile societății în care trăim, nu-i așa?)

Perfect, hai să presupunem de dragul demonstraţiei că statul este debusolat, iar exponenţii lui sînt deprimaţi, deci au devenit incapabili să mai ia vreo măsură în sprijinul limbii rumîne, care nu figurează pe lista lor de priorităţi. Dar, pe lîngă instituţiile de stat, mai există şi societatea civilă, care ar putea să influenţeze autorităţile în aşa fel încît acestea să se mobilizeze şi să ia măsurile cerute pentru redresarea situaţiei. Însă culmea e că această societate civilă, care include şi profesori de rumînă, lingvişti, ziarişti şi scriitori, tace din gură şi nu zice nimic, ca şi cum n-ar exista nici o problemă legată de scrierea în limba rumînă la calculator. Toate aceste categorii profesionale, care îşi cîştigă salariile de pe urma limbii rumîne, asistă cu nepăsare la degradarea uneltei lor de muncă şi privesc viitorul cu detaşarea unora cărora nu le pasă că după ei va veni potopul. Şi nu e vorba că reprezentanţii societăţii civile ar trebui să iasă în stradă şi să facă greva foamei pentru limba rumînă, ci ar fi de ajuns să folosească mecanismele de auto-reglare existente în orice stat democratic modern.

Unul dintre aceste mecanisme, aflat la îndemîna oricui, este Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, fostul Oficiu de Protecţie a Consumatorilor, a cărui funcţie este să supravegheze mediul comercial, în aşa fel încît consumatorii să nu fie înşelaţi. Orice profesor de rumînă, lingvist, ziarist, scriitor sau oricine altcineva interesat de soarta limbii rumîne ar fi putut sesiza OPC-ul (actualul ANPC) încă din 1992 asupra faptului că comercianţii de calculatoare încalcă dreptul cumpărătorilor de a-şi scrie corect limba, prin faptul că nu se află în vînzare tastaturi cu diacritice rumîneşti. Dacă OPC-ul ar fi amendat în anii 1990 cîteva din firmele mari ce vindeau tehnică de calcul, mesajul ar fi fost înţeles imediat de toţi comercianţii, iar tastaturile cu diacritice ar fi apărut de urgenţă în magazine şi lumea le-ar fi putut cumpăra. În plus, OPC-ul putea cere ca tastaturile fără diacritice să fie obligatoriu însoţite de o foaie unde să fie prezentate instrucţiunile de trecere la aranjamentul de tastatură pentru limba rumînă inclus în sistemul de operare. Dar a sesizat cineva ANPC-ul (OPC-ul) asupra acestei situaţii care nu mai există în nici o ţară europeană? În mod evident nu, deşi profesorii de rumînă şi lingviştii ar fi fost primii care trebuiau s-o facă.

 pamfil nastase, on 04 august 2013 - 02:24, said:

Nu e dracul atît de negru precum spui. Actele oficiale emise de statul român (legi, ordonanțe, hotărîri ale instanțelor ș.a.) se scriu deja cu diacritice. Și am văzut în astfel de instituții tastaturi cu diacritice românești. Nu știu de unde la au și cît de răspîndite sînt, dar primul pas e făcut deja de 4-5 ani. Sigur că e loc de mai bine, dar procesul e în curs.

Ba din contră, dracul e foarte negru şi în plus de asta îşi face veacul exact unde te-ai aştepta mai puţin, adică la Institutul de Lingvistică din Bucureşti al Academiei Române. Am să dau pentru exemplificare o discuţie de zilele trecute de pe forumul traducătorilor, deci ceva extrem de recent. Iniţiatorul discuţiei a propus o traducere nouă pentru un cuvînt englezesc şi a scris la Institutul de Lingvistică pentru a afla dacă termenul inventat de el ar putea fi introdus în dicţionarele viitoare. Răspunsul primit a fost următorul:

<-------------------Începutul citatului--------------------->
"va multumesc pentru mesaj si va asigur ca o sa luam in considerare inovatia dv. lexicala, dar nu va putem spune inca daca o vom introduce, pana nu vedem daca "a prins" in limba.
Ar fi bine sa o poplularizati pe internet ca sa vedeti daca si ce succes are.
Wireless nu a fost inregistrat in dictionarele scoase de institutul nostru, el insa este destul de des folosit.
Va doresc mult succes in continuare,
Monica Busuioc"

http://www.proz.com/...acablic_ro.html
<-------------------Sfîrşitul citatului--------------------->

Autoarea mesajului de răspuns este lingvista Monica Busuioc, şefa Secţiei de Lexicologie a Institutului de Lingvistică al Academiei Române, deci cea mai înaltă autoritate ştiinţifică din Rumînia în ce priveşte dicţionarele. Ei bine, aşa cum poate observa oricine, Monica Busuioc scrie în anul 2013 la modul semi-analfabet, fără diacritice. Ea ar trebui să ştie cel mai bine că scrierea fără diacritice este profund incorectă, pentru că dă naştere la cuvinte inexistente în dicţionare, şi totuşi practică această scriere în dispreţul total al limbii rumîne şi al normelor ortografice de scriere. Poate că Monica Busuioc nu-i expertă în calculatoare, dar nici nu mai sîntem în anul 2003, cînd majoritatea utilizatorilor de calculatoare habar n-aveau că se poate scrie cu diacritice rumîneşti la calculator. Este inadmisibil ca la un institut de lingvistică din Rumînia să existe lingvişti care să nu fie în stare să scrie corect în limba rumînă. Cînd o auzi la TV pe Monica Busuioc că se ia de politicieni pentru că aceştia nu ştiu să vorbească corect, te apucă rîsul, pentru că nu-şi vede bîrna din propriul ochi. În timp ce politicienii nu sînt profesionişti ai limbii, ea este, deci lucrurile stau mult mai grav în cazul ei.

Cum o să mai putem noi să ne luăm de forumiştii care scriu fără diacritice, cînd lingviştii fac la fel? Cum o să mai putem noi să-i convingem pe forumişti să scrie corect, cînd aceştia o să ne spună că scrierea fără diacritice este acceptată, din moment ce chiar şi lingviştii o practică?

 pamfil nastase, on 04 august 2013 - 02:24, said:

N-am pretins niciodată că aș fi profesor de română (nici n-am fost vreodată) sau în vreun alt fel un factor de influență (poate doar indirect). Whistleblower e un cuvînt la modă, da, intrat direct din limba engleză într-o sumedenie de limbi, nu doar în română. Sigur că avem expresia „a fluiera în biserică”, dar cuvîntul fluierător (fie el și în Casa Domnului, dar cu atît mai puțin în sensul specific din engleză) nu-l avem în accepțiunea vizată. „Aitist” era o ironie, iar între layout și aranjament (de tastatură) permite-mi să le folosesc pe ambele și – cîteodată – să-l prefer pe primul, fără a fi amendat, cîtă vreme nu s-a fixat vreunul.

Cuvîntul "whistleblower" n-a intrat în limba rumînă. Nu se găseşte în dicţionare, iar dacă întrebi lumea pe stradă nici 5% n-o să ştie despre ce e vorba. Dacă vrei să promovezi prin exemplul personal introducerea în limba rumînă a unor cuvinte ca "whistleblower" sau "layout", gîndeşte-te că lumea nu va şti să le pronunţe şi să le scrie corect, deci vei participa la complicarea inutilă a limbii, în situaţia în care poţi folosi cuvinte rumîneşti corespondente care nu pun probleme de scriere şi pronunţare.

 pamfil nastase, on 04 august 2013 - 02:24, said:

Iarăși trîntești, sentențios, o concluzie nesprijinită de fapte statistic demonstrabile. În general cred că ar fi mai util dialogului dacă ți-ai sprijini afirmațiile pe lucruri verificabile, nu pe linkuri (legături) către Wikipedia sau te miri ce bloguri. Am întîlnit destui profesori și lingviști onești, necăzuți în patima vreunei manii. Problema e că glasul rațiunii se face mai puțin auzit în tumultul din zilele noastre.

Dacă ar fi existat pe piaţă tastaturi cu diacritice, pînă şi lingviştii ar fi putut să scrie corect. Dar acestora nu le mai pasă de limba rumînă, de aceea nu au intervenit pe lîngă autorităţi sau pe lîngă autoritatea de protecţie a consumatorilor în aşa fel încît tastaturile cu diacritice rumîneşti să fie disponibile în orice magazin care vinde calculatoare. Şi asta deşi au călătorit în străinătate şi au văzut cu proprii lor ochi că în celelalte ţări europene calculatoarele vin cu tastaturi potrivite pentru scrierea în limba oficială, nu pentru scrierea în limba engleză. Lingviştii de azi nu sînt altceva decît nişte politicieni ai limbii, la fel de trădători faţă de interesul naţional ca şi politicienii propriu-zişi.

Edited by Crugasic, 11 August 2013 - 20:16.


#853
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,901
  • Înscris: 21.03.2013
O alternativa pentru depasirea situatiilor neplacute create datorita implementarii scrierii lui Ș/ș, respectiv a lui Ț/ț ba in varianta "cedilla" (incepand cu introducerea codurilor de pagina in MS-DOS, varianta inca mentinuta pentru textele ASCII), ba in varianta "comma bellow" (incepand cu  versiunile mai noi de Windows sau Linux, dupa introducerea noilor codificari) ar fi dublarea lui S/s pentru a-l reproduce pe "Ș/ș", respectiv a lui T/t pentru a-l reproduce pe "Ț/ț" in textele electronice (si optional in scrisul de mana).
Ar fi dificil sa se faca confuzii prin implementarea acestui mod de dactilografiere, deoarece in limba romana dublarea acestor consoane este intalnita aproape exclusiv in cazul anumitor cuvinte provenite din alte limbi si neadaptate limbii romane sau a unor nume proprii straine, existand extrem de putine exceptii.
Voi prezenta mai jos listele acestor cuvinte.

Cuvintele cu "ss" din DEX:
appassionato
assai
assize
back–cross
baisse
basse-balle
bessi
bossa–nova
boss windjammer
bravissimo
business
businessman
by–pass
cassapanca
cassedeck
chasse
concerto-grosso
cross
crossbar
crossing–over
cross–over
dessous
dressing
espressivo
excelentissim
fitness
fortissimo
gauss
gaussmetru
gesso
glissando
glissando I
glossina
glossopteris
grosso
grosso modo
hammerless
hessian
impressum
–issimo
jam–session
Knesset
lassallean
lassalleanism
loess
mass-media
mass–display
mass–media
massmediatizat
messalinism
messer
messidor
messire
miss
missal
mistress
montagnes russes
mosso
neorusseauism
nobilissim
nobilissimat
ossia
passacaglia
passamezzo
passe–montagne
passe–pied
passim
passing
passing–shot
passionato
pertussis
pianissimo
possibile
pousse
prestissimo
repousse
ronde–bosse
rousseauism
rousseauist
saussurit
secession
secessionism
secessionist
sissonne
tempi passati
test–cross
transsaharian
transsexual
transsexualism
transsiberian
transsonic
transsubstanþia
transsubstanþiaþiune
transsubstanþiere
transsubstanþiune
transsuda
transsudat
transsudaþie

trass
visiting professor
vivacissimo
Dupa cum se poate observa, singurele exceptii sunt acelea in care apar cuvinte romanesti compuse cu prefixul "trans".
Pentru a preveni anumite confuzii, cuvintele preluate din alte limbi si neadaptate se pot scrie in mod diferit, de exemplu, cu caractere "italice" sau prin incadrarea cuvantului intre ghilimele, iar cuvintele precedate de prefixul "trans" se pot scrie cu "trans-", deci cu cratima.

Cuvintele cu "tt" din DEX:
adagietto
ad litteram
affettuoso
affrettando
allegretto
artterapie
atto–
attosecundã
baby–sitter
battement
battuta
bitter
bodhisattva
chattian
codetta
con affetto
cottage
duettino
fiatti
flutter
fouette
frettando
frottola
getter
globe-trotter
globe–trotter
graf–plotter
hatteria
hectowatt
hettangian
in petto
jitter
jitterbug
kilowatt
kilowatt-orã

larghetto
madrigaletto
megawatt
microwatt
miliwatt

musette
ottocento
pattarn
pattern
pitting
plotter
porttabac
porttorpilã
posttonic
posttotalitar
posttraumatic

putto
quattrocentist
quattrocento
racketter
ribattuta
rickettsia
rickettsiemie
rickettsiozã
scottish–terrier
seignettoelectricitate
settecentesc
settecentist
settecento
sotto–voce
squatter
squatterism
squatteriza
stretto
telewattmetru
terawatt
trotteur
tte––tte
tutti
tutti–frutti
tutti–quanti
watt
wattmetru
wattorã
wattormetru
wattsecundã

wyandotte
Dupa cum se poate observa, singurele exceptii sunt:
- cuvantul "artterapie" care s-ar putea ortografia ca "art-terapie";
- cuvantul "attosecunda" care s-ar putea ortografia cu un singur "t" (atosecunda) sau cu cratima (at-tosecunda, extinzand rolul cratimei prin acela de a indica faptul ca nu este vorba de "ț", ci de doi de "t");
- cuvinte compuse cu termenul "watt" care neaparand intr-un alt context, atunci poate fi lasat in pace, la fel ca si restul termenilor neadaptati (de data aceasta, fara a-l scoate in evidenta);
- situatiile in care apar cuvinte romanesti compuse cu prefixele "port" si "post" cand se poate utiliza cratima ("port-", respectiv "post-").
La fel, pentru a preveni anumite confuzii, cuvintele preluate din alte limbi si neadaptate se pot scrie in mod diferit, de exemplu, cu caractere "italice" sau prin incadrarea cuvantului intre ghilimele (normale, nu de genul „...” care, la randul lor, pot crea probleme de afisare).

Intrucat si litera Ă/ă produce anumite probleme in textele electronice, aceasta se poate substitui prin doi de "A/a", singurele cuvinte din DEX cu dublu "a" fiind urmatoarele:
aalenian
afrikaans
caatinga
contraacuzaþie
contraagresivitate
contraalee
contraalizee
contraalizeu
contraamiral
contraanchetã
contraapel
contraarc
contraarcaturã
contraargument
contraargumenta
contraatac
contraataca
extraatmosferic
extraaxilar
infraacustic
intraabdominal
intraarterial
intraarticular
intraatomic
juxtaarticular

kraal
kursaal
maar
metaartã
metaartistic
paraacetaldehidã
paraaldehidã
paraaminobenzoic
paraaminosalicilic

raa
specializaa
supraabundent
supraabundenþã
supraactiv
supraactivitate
supraacut
supraaglomera
supraaglomerare
supraaglomeraþie
supraalbi
supraalimenta
supraalimentare
supraalimentaþie
supraantrena
supraantrenament
supraaprecia
supraapreciere
supraarbitru
tetraalcool
tetraatomic
ultraacustic
ultraacusticã
ultraaglomerat

ylang–ylaang
Pentru evitarea confuziilor, in mod asemanator, cuvintele precedate de prefixele contra, extra, infra, intra, juxta, meta, para, supra, tetra, ultra se pot scrie prin utilizarea cratimei sau se pot scrie normal, cu conditia sa fim constienti de existenta acestor prefixe.

Cuvintele scrise cu "Â/â" sau "Î/î" nu produc probleme in textele electronice. Dar, daca ar fi sa le substituim printr-un grup de litere, atunci s-ar putea alege grupul "uh", deoarece sunetul reprezentat prin "â"/"î" se apropie, de fapt, mai curand de "u" (si limba japoneza are un sunet apropiat de "â/î"-ul nostru pe care il transcriu prin "u" atunci cand utilizeaza scrierea latina).

Lista de cuvinte cu "uh":
bruh
buh
buha-semãnãturilor
buha-verzei
buhai
buhai-de-baltã
buhã
buhãi
buhãialã
buhãiaº
buhos
buhuhu
buhur
buhurdar
buhuºean
buhuºeancã
burduhan
burduhãnos
burduhos
ciuhã
ciuhurez
cuhnie
duh
duhan
duhãni
duhliu
duhni
duhoare
duhori
duhovnic
duhovnicesc
duhovnici
euhalin
euhaploid
euharistic
euharistie
euhemerism
euhemerist
huhura
huhurez
muhafiz
muhaia
muhur
muhurdar
Pentateuh
puhav
puhãvi
puhoi
puhoier
puhoire
stuhuit
suhat
suhãþie
þuhal
þuhaus
þuhãi
uhu
vãzduh

Pentru ilustrarea acestui mod de scriere am convertit un document care imi apartine si pe care il atasez acestui mesaj. Daca veti incepe sa cititi, veti observa ca va adaptati cu usurinta regulilor prezentate mai sus (caracterele "Â/â" si "Î/î" le-am lasat nemodificate, deoarece, asa cum am scris, nu produc probleme de afisare in textele electronice).

Attached Files



#854
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,901
  • Înscris: 21.03.2013
Când am dat „paste” pe forum la listele de cuvinte din DEX preluate dintr-un fișier ASCII (varianta cedilla) au fost substituite literele „ș”, „ț” și „ă” (mici) prin caractere „aberante” (litere mari nu au existat în text, însă rezultatul ar fi fost la fel de dezastruos).

In textele electronice, cuvintele care contin literele Â/â si Î/î s-ar mai putea redacta prin A/a si I/i urmate de semnul "^" (caret) de pe tasta 6 (tastatura US).

Atasez si versiunea documentului de mai sus care introduce aceasta modificare.

Attached Files


Edited by _-_, 19 September 2013 - 09:16.


#855
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,901
  • Înscris: 21.03.2013
Observ caa nu ssi-a exprimat nimeni paarerea in legaaturaa cu sugestia de mai sus ssi nici nu s-a inscris nimeni pentru adoptarea acestui mod de dactilografiere ca alternativaa la scrierea cu ss (ș), tt (ț) si aa (ă) in tehnoredactarea computerizataa...
Eu am prezentat ssi altora câteva texte dactilografiate în acest fel. Toataa lumea mi-a spus caa s-a adaptat foarte repede la acest fel de a scrie.
Avantajul principal de a dactilografia cu ss, aa, tt (scrierea "ssaatt" cum denumit-o eu) este acela caa accelereazaa în cea mai mare maasuraa tastarea acestor diacritice (caracterele respective obtinandu-se prin simpla apaasare dublaa a tastelor cu literele "s", "a" ssi "t").

Încaa nu am gaasit o soluttie definitivaa pentru substituirea literelor "î" ssi "â", dessi, assa cum am scris mai sus, aceste caractere nu creazaa probleme de afissare, fiind, de fapt, vorba doar de un simplu accent circumflex assezat deasupra literelor "a", respectiv "i"). S-ar putea scrie cu "A^" / "a^", respectiv cu "I^" / "i^", insa textele scrise astfel au fost mai greu de citit de caatre anumite persoane. Pe deasupra, unora li s-a paarut a fi inestetic. SSi nici scrierea cu "uh" în loc de "â" ssi "î" nu pare a fi o soluttie. Poate veniti voi cu o completare la scrierea "ssaatt" prezentataa în mesajul anterior...

(Dupaa cum ati observat, acest mesaj l-am scris utlizând scrierea SSAATT).

#856
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

 _-_, on 06 octombrie 2013 - 17:57, said:

Eu am prezentat ssi altora câteva texte dactilografiate în acest fel. Toataa lumea mi-a spus caa s-a adaptat foarte repede la acest fel de a scrie.
Mă îndoiesc. Presupun că răspunsul lor a fost mai degrabă de genul „E și asta o idee”. Nu cred că ați pus un număr semnificativ de oameni să scrie efectiv în stilul ăsta și că acei oameni s-au obișnuit cu el și s-au declarat toți mulțumiți de el.

Eu unul prefer un text scris fără diacritice față de unul cu litere duble. Pentru mine litera dublă are sens acolo unde și fonemul e dublu, de exemplu în viitor, alee, cooptez, continuu etc. Cînd văd scris caa îmi vine să citesc caa. Dacă văd undeva scris press, chiar într-un text românesc, nici nu-mi trece prin cap să-l citesc preș.

Apoi reflexul de a citi cuvinte întregi, care se formează inevitabil după mult citit, este de așa natură încît dacă schimbi numărul de litere reflexul nu mai funcționează sau funcționează prost. Presupunînd că sistemul ssatt ar fi folosit în paralel cu scrierea normală, cele două s-ar incomoda unul pe altul, pentru că ar duce la reflexe incompatibile.

Și nu-mi dau seama la ce-ar folosi sistemul ăsta ssatt. Informatica se îndreaptă spre punctul în care nu va mai avea nimeni probleme cu diacriticele. Pînă atunci, acolo unde totuși au mai rămas probleme, se pare că e destul de inteligibil scrisul fără diacritice. Și oricum în prezent singura mare problemă este indolența oamenilor.

#857
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,901
  • Înscris: 21.03.2013
Am spus ca s-au adaptat repede, nu ca s-ar grabi cineva sa adopte aceasta scriere. Nu am facut o statistica sociala pe un esantion reprezentativ la scara nationala privind perceptia si acceptarea acestei scrieri.
Pe forumuri, e-mailuri si messenger scriu fara diacritice. In unele situatii aceasta scriere conduce la confuzii. O scriere alternativa mai exacta, rapida si relativ usor de citit devine uneori necesara.
Asa cum am demonstrat mai sus, exista extrem de putine situatii care pot conduce la confuzii prin scrierea ssaatt (in texte electronice).
Mie nu mi se pare complicat ca in scrierea de mana sa prescurtam dublu s (ss) prin "ș" dublu "t" (tt) prin "ț" și dublu a (aa) prin "ă", iar in tehnoredactarea computerizata sa utilizam fie scrierea ssaatt, fie scrierea cu diacritice. Reflexul de a scrie si citi astfel se creeaza cu usurinta (fapt dovedit in urma micului experiment pe care l-am facut, chiar daca nu a fost confirmat pe un esantion reprezentativ pentru intreaga natiune), deci nu sunt de acord cu afirmatia de mai sus. Nici cu faptul ca "informatica se indreapta spre punctul..." nu sunt de acord. Chiar ieri am dat paste la niste informatii din pagina de web de la Vodafone intr-un fisier text deschis in Notepad de sub Windows 8. Textul era scris aparent fara diacritice. Cu toate acestea, in cateva locuri apareau cateva diacritice si, dupa ce am salvat textul, evident ca nu s-a putut salva fara alterarea caracterelor ss, aa si tt care au devenit "cocomarle". Daca nu erau diacriticele definite pe asa-numita "tastatura standard" (scrierea comma-bellow) ci diacriticele definite pe "tastatura legacy" (cedilla bellow), atunci nu ar fi existat aceasta alterare a diacriticelor. Desigur, alternativa ar fi fost sa salvez textul utilizand alta codificare sau sa deschid textul in Windows Worpad/ MS Word/ OO Write etc. si sa il salvez intr-un format mai complex decat un simplu text ASCII limitat la cele 255 de caractere definite in codul de pagina implicit. Ei bine, uneori avem pur si simplu nevoie de simple fisiere text. In aceasta situatie, scrierea cu diacritice inca reprezinta un mare obstacol care nu poate fi depasit asa cum procedam cu terminatorii de linie din Unix/Windows/MAC printr-o simpla conversie.

Edited by _-_, 07 October 2013 - 08:02.


#858
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

 _-_, on 07 octombrie 2013 - 07:56, said:

Am spus ca s-au adaptat repede

Reflexul de a scrie si citi astfel se creeaza cu usurinta
Cum ați constatat că s-au adaptat și că și-au format ușor reflexul? Cum i-ați testat sau ce i-ați întrebat și care a fost rezultatul?

#859
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,901
  • Înscris: 21.03.2013
In general, dupa cateva fraze la care s-au mai poticnit, au inceput sa citeasca in mod cursiv, fara efort.
Cu toate acestea, majoritatea opteaza pentru scrierea alternativa cu "sh" si "tz" pentru "ș" si "ț" (eventual "ah" pentru ă, â, î), scriere care li se pare mai fireasca. Nu sustin ca acest mod de a scrie nu este la fel de util. Exista insa problema confuziilor:


Cuvintele cu sh:

after-shave
after–shave
ashram
basic–english
bushel
bushido
cash
cash flow
deshãma
deshãmare
deshidrata
deshidratant
deshidratare
deshidrator
deshidratorist
deshidratoristã
deshidrogena
deshuma
deshumare
dishematozã
dishepatie
dishidrozã
eshatologic
eshatologie
establishment
flash
flashback
free–shop
hibakusha
jobshop
kasher
leadership
leishmanie
leishmaniozã
minishow
moshav
off–shore
one–man–show
paisha
partnership
passing–shot
push–pull
quiash
rashi
rishi
roshar
rush
scottish–terrier
sex–shop
shaker
shakespearian
shakespearianism
shakespeariza
shakespearolog
shakespearologie
shaping
shed
shekel
shelterdeck
shetland
shipping
shocking
shoddy
shogun
shogunat
shop
shoping
shoran
shortening
short track
show
showman
spanglish
squash
supershow
talk-show
talk–show
tee–shirt
teleshoping
teleshow
time–share
time–sharing
time–sheet
transhimalaian
transhumant
transhumanþã
transhuminare
trash
wash-board
wash–board
workshop


Cuvintele cu tz:

blitz
blitzkrieg
gigahertz
hertz
hertzian
kibbutz
kilohertz
megahertz
nietzschean
nietzscheanism
optzeci
optzecilea
quetzal
spitz
witz
wurtzit


Alternativ, cuvintele cu "ts":

buntsandstein
iahtsman
jiu-jitsu
jiu–jitsu
kitsch
kitschiza
kitschizare
optsprezece
optsprezecelea
outsider
portsabie
portsart
portschi
portsculã
portsemnal
portstindard
postscenium
postsincron
postsincroniza
postsincronizare
postsonorizare
potsdamian
rickettsia
rickettsiemie
rickettsiozã
sportsman
tsuga
tsunami
wattsecundã
zaibatsu


Cuvintele cu "ah":

abrahie
abrahiocefal
abrahiocefalie
acefalobrah
acefalobrahie
acefalorahie
acvaherbozã
ah
aha
ahasveric
aheean
aheu
aho
ahotnic
aht
ahtia
ahtiat
ahtiere
alah
albuminorahie
almanah
amazonomahie
amfibrah
amfibrahic
aminozaharuri
anahoret
anahoretã
anahoretic
anahoretism
angemaht
anghemaht
antibrahial
antirahitic
arahidã
arahnefobie
arahnidã
arahnide
arahnodactilie
arahnofobie
arahnoid
arahnoidã
arahnoideu
arahnoidian
arahnoiditã
arahnolog
arahnologã
arahnologic
arahnologie
arahnozã
arzmahzar
astrahan
ayatolah
bahada
bahic
bahnã
bahorniþã
baht
bahut
brahã
brahial
brahialgie
brahianticlinal
brahiblast
brahicatalectic
brahicaul
brahicefal
brahicefalie
brahicheilie
brahidactilie
–brahie
brahifalangie
brahiglosie
brahignatie
brahigrafie
brahilogie
brahimelie
brahiocefalic
brahiologie
brahiopod
brahiopode
brahiozaur
brahipnee
brahipter
brahipterism
brahirahie
brahischelie
brahisinclinal
brahistocronã
Brahma
brahman
brahmanic
brahmanism
brahminã
cahlã
cahulean
cahuleancã
cardiotahimetru
catahrezã
catahris
ceahlãu
cefalorahidian
centauromahie
cervicobrahialgie
chirobrahialgie
contraherminã
coracobrahial
crah
cronotahimetru
cuþovlah
cuþovlahã
dezaharificare
didahie
dizaharidã
drahmã
felah
fraht
gerah
gigahertz
gigantomahie
glicorahie
graham
hahalerã
haham
hahãu
hahniu
hematorahie
hemotahometru
hiperbrahicefalie
hoplomahie
howdah
iahnie
iaht
iahting
iahtman
iahtsman
ienibahar
ieromonah
imunopolizaharide
intrarahidian
intratraheal
izotahã
jamahirie
kazah
lahar
laringotraheitã
laringotraheotomie
leah
leahã
logomahie
macmahon
macrobrahie
mahala
mahalagesc
mahalagioaicã
mahalagism
mahalagiþã
mahalagiu
mahar
maharajah
maharani
mahatma
mahayana
mahãr
mahdism
mahdist
mahdiu
–mahie
mahmudea
mahmur
mahmurealã
mahmurie
mahogani
mahomedan
mahomedanism
mahometism
mahon
mahonare
mahonã
mahoniu
mahorcã
malahit
matahalã
megahertz
metahirisi
meteahnã
miniiaht
miniºah
moldovalah
monah
monahal
monahã
monahicesc
monahie
monahism
monomahie
monozaharidã
mucopolizaharidã
nahlap
naht
nahur
naumahie
oligozaharidã
padiºah
pahar
paharnic
pahicefal
pahicefalie
pahicheilie
pahidactilie
pahiderm
pahidermic
pahidermie
pahiglosie
pahimeninge
pahimeningitã
pahimetru
pahinozã
pahionichie
pahipleuritã
pahisalpingitã
pahivaginitã
pahlavi
pahonþ
panahidã
pantahuzã
parahemofilie
patriahalism
pentadrahmã
peritraheal
peritraheitã
pneumorahie
pneumotahograf
pneumotahografie
pneumotahogramã
polizaharidã
prahovean
prahoveancã
rahagiu
rahat
rahialgie
rahianestezic
rahianestezie
rahicentezã
rahidian
–rahie
rahiopatie
rahiplegie
rahis
rahischizis
rahisintezã
rahitic
rahitigen
rahitism
rahitom
rahitomie
rajah
rodozahar
rupiah
sahan
saharian
sahel
sahelian
sahib
salahor
salahori
salahorie
salahorit
spahiu
stenahorie
stereotahigraf
stomahic
surah
swahili
ºah
ºahãr-mahãr
ºahinºah
ºahist
ºahistic
ºahzadea
ºleahtã
ºleahtic
tahân
taheograf
taheografie
taheometric
taheometrie
taheometru
tahiaritmie
tahicardie
tahifagie
tahifemie
tahifrazie
tahigraf
tahigrafie
tahigrafometru
tahilalic
tahilalicã
tahilalie
tahimenoree
tahimetric
tahimetrie
tahimetru
tahion
tahipnee
tahipsihie
tahiritmie
tahiscop
tahiseismic
tahistoscop
tahistoscopic
tahitian
tahitop
tahmin
tahogenerator
tahograf
tahografie
tahogramã
tahometru
tahru
taht
tauromahie
teletahimetru
teomahie
tetradrahmã
tetrahidrobenzen
tetrahidronaftalinã
titanomahie
tomahawk
traheal
trahean
trahee
traheidã
traheitã
trahelism
traheloplastie
trahelotomie
traheobacteriozã
traheobronhoscopie
traheobronºitã
traheofite
traheomalacie
traheomicozã
traheopatie
traheoplastie
traheorafie
traheoscop
traheoscopie
traheostenozã
traheotom
traheotomie
trahit
trahom
trahomatos
transsaharian
trestie-de-zahãr
tribrah
tribrahic
tridrahmã
trizaharidã
troahnã
þah-þah
vah
valah
wahabism
zaharat
zaharazã
zaharea
zaharic
zaharicale
zaharide
zaharifer
zaharifica
zaharificare
zaharificator
zaharigen
zaharimetric
zaharimetrie
zaharimetru
zaharinã
zaharisi
zaharisire
zaharniþã
zaharoid
zaharometru
zaharomices
zaharomicete
zaharomicozã
zaharos
zaharozã
zaharozurie
zaharuri
zahãr
zahãrel
zaherea
zdrahon


Surse: DEX, DNE, DOR (editiile online)


O alta problema ar fi ineficienta datorata dispozitiei tastei "h", fata de "s", "t" si "a", in timp ce pentru scrierea cu "ss", "tt" si "aa" s-a creat deja o anumita obisnuinta prin amplasarea literelor "ș", "ț" si "ă" pe tastele cu literele "a", "s" si "t" de la tastaturile restranse utilizate timp de multi ani pe telefoanele mobile, mai ales cele de la Nokia, (caracterele "ș", "ț" si "ă"/"î"/"â" se obtineau prin apasarea rapida a aceleiasi taste de un anumit numar de ori, nu prin apasarea tastelor cu literele "s", "t" si "a", urmate de tasta cu "h").

Edited by _-_, 07 October 2013 - 12:54.


#860
Parpanghel

Parpanghel

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 632
  • Înscris: 11.02.2005
Chiar dacă mie îmi pare aiurea propunerea de substituire-prin-dublare a diacriticelor, nu pot decît să mă bucur că mai există oameni care-și folosesc mintea pentru a ieși dintr-un impas.Nu e o soluție bună (personal o consider aberantă), dar e una mai bună decît complacența.

Ideea de bază exprimată felurit de mai mulți antevorbitori este că diacriticele trebuie folosite indiferent de mediu; diferențierea este o anomalie care trebuie să dispară. Motivele care au contribuit inițial la perpetuarea diferențierii sînt deja mai puține; principalul a rămas inerția (individuală și de grup).

Problema cea mai mare a mult-doritelor (de către unii) tastaturi românești vine din altă parte decît v-ați aștepta. Nu imprimarea tastelor pune dificultăți majore, nici elaborarea unei structuri formale, unificată și de referință, accesibilă (și/sau cerută) tuturor producătorilor interesați să vîndă pe piața noastră. Astea se și fac deja. Nu, nouă ne-ar trebui o dispunere specifică a tastelor, una optimă pentru utilizatorul român - cum este QWERTY pentru anglofoni, QWERTZ pentru germanofoni și altele aidoma.

Este o dilemă veche, cu care s-au confruntat mult înainte de comuniști și de calculatoriști importatorii noștri de mașini de scris. Asta pentru a nu-i mai menționa pe culegătorii din tipografii. Ei au imaginat și realizat mai multe dispuneri ”firești”, din care însă nu s-a desprins/impus niciuna. Așa ceva se poate realiza totuși lesne, în caz că s-ar obosi cineva să facă un studiu simplu, chiar dacă de mare anvergură. Ar fi unul de ergonomie, în principal. Ce litere folosim mai des și cum am putea să ajungem mai repede la ele. Cel mai repede.

Greutatea cea mare într-o astfel de inițiativă este că s-ar pune contra unei trăsături umane importante, adaptabilitatea. Nu știu cîți dintre voi au avut de lucrat pe tastaturi cu dispuneri diferite (engleză/germană, spre exemplu) - nu doar amplasamentul literelor este diferit, ci și combinațiile semnelor de punctuație sau ale caracterelor speciale. Cu toate acestea, adaptarea se produce relativ rapid și ”ne descurcăm”. Ideea ar fi să găsim soluția optimă pentru noi, astfel încît să nu ne mai ”descurcăm”. Se încumetă cineva să facă asta? :)

Altminteri, lăsînd adaptabilitatea să lucreze, putem scrie cu diacritice pe orice tastatură, QWERTY sau altfel, marcată sau nu. Esențial e să vrem.

Iar pentru a atinge două chestiuni care m-au cam deranjat, eu nu aș traduce niciodată ”layout” prin ”aranjament”. De obicei este dispunere, structură. ”Fluierător” pentru ”whistleblower” este de-a dreptul stupid. Avem ”turnător” (care a căpătat figurativ o conotație preponderent negativă) și ”denunțător” - cel mai potrivit.

Toate bune.

#861
pamfil nastase

pamfil nastase

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,075
  • Înscris: 04.02.2007

 Parpanghel, on 07 octombrie 2013 - 20:40, said:

Nu știu cîți dintre voi au avut de lucrat pe tastaturi cu dispuneri diferite (engleză/germană, spre exemplu) - nu doar amplasamentul literelor este diferit, ci și combinațiile semnelor de punctuație sau ale caracterelor speciale. Cu toate acestea, adaptarea se produce relativ rapid și ”ne descurcăm”. Ideea ar fi să găsim soluția optimă pentru noi, astfel încît să nu ne mai ”descurcăm”. Se încumetă cineva să facă asta? Posted Image


Eu fac asta zilnic, fiindcă scriu de regulă în două limbi de la mai multe terminale, cu tastaturi diferite (germane, englezești). Ba pentru română folosesc chiar alternativ ambele layouturi (standard și legacy), în funcție de context, din cauza unor neajunsuri în locul unde lucrez. Și confirm că intră rapid în reflex să jonglezi cu mai multe în paralel, de pildă știi unde „se duc” diverse semne de punctuație, cînd alegi alt layout.

E doar o chestiune de voință și de puțin exercițiu.

#862
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Eu am tastatură germană. Merge foarte bine: ăîşţâ ...ăîşţâ. Nu ne lăudăm noi că sîntem descurcăreţi? Se pare că nu toţi. Unii fraieri nici diacriticele pe tastaură nu le găsesc şi nu ştiu să dea cîteva clicuri ca să pună programul de scriere cu diacritice romîneşti.
Domnilor fraieri, vă rog să nu ne mai plictisiţi cu mofturile voastre; ba că nu aveţi tastatura corespunzătoare.....ba că nu găsiţi programul pt diacritice....Dacă nici atît nu puteţi recunoaşteţi în sinea voastră că sînteţi proşti şi nu mai încurcaţi lumea.

Edited by florincroitoru, 11 October 2013 - 07:56.


#863
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,901
  • Înscris: 21.03.2013

 florincroitoru, on 11 octombrie 2013 - 07:55, said:

Eu am tastatură germană. Merge foarte bine: ăîşţâ ...ăîşţâ. Nu ne lăudăm noi că sîntem descurcăreţi? Se pare că nu toţi. Unii fraieri nici diacriticele pe tastaură nu le găsesc şi nu ştiu să dea cîteva clicuri ca să pună programul de scriere cu diacritice romîneşti.
Domnilor fraieri, vă rog să nu ne mai plictisiţi cu mofturile voastre; ba că nu aveţi tastatura corespunzătoare.....ba că nu găsiţi programul pt diacritice....Dacă nici atît nu puteţi recunoaşteţi în sinea voastră că sînteţi proşti şi nu mai încurcaţi lumea.

A mai rasarit un troll "destept" care utilizeaza "program de diacritice" si scrie cu "ț" si "ș" (dar alea cu sedile). Probabil ca este genial daca a putut face aceasta descoperire (de unul singur, fara o harta de caractere) dupa ce a frecventat doar 4 clase primare in timp ce noi ceilalti, dupa facultati, masterate si doctorate in domeniul computerelor sau alte domenii nu ne putem ridica la nivelul lui de cunoastere (= inteligenta). Posted Image

#864
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Eu , domnule, am 7 clase primare.Nu ştiu ce e aia troll, că nu ne-a spus la şcoală. Nu ştii cum se zice asta pe romîneşte? De ce nu vrei să afli?
De cînd tot citesc pe aici nu am văzut să spună cineva că ar fi rău  să scrii cu sedile,  nu cu virgule, dar mai vine cîte un fraier care caută pete în Soare.
La ce le foloseşte învăţătura celor cu masterate (asta ce mai e?), dacă nici cu diacritice nu ştiu să scrie iar unii fac curent greşeli gramaticale? Barem aveţi salarii bune?
Anunţ că scriu cu sedile pt că sînt mai frumoase.

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate