Intrebări în legătură cu electricitatea din Romania

Am să scanez poza cu mine ca s-o vedeţi... cred că o am şi pe un C.D., dar nu ştiu pe care (că la câte C.D.-uri am).
Cum arătau alea proaste produse de "EL.BA."?
Pe la 4:36 se vede un C fără abajur ce încă exista în 2007 la Sibiu (Hermannstadt).

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/7NFhQnwB2-w?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

La Filaret mai există posturi trafo înaltă - medie tensiune. Şi medie - joasă?

La Filaret, langa cladirea istorica, e o cladire mai noua in care se afla Statia de transformare 110/20/10 KV.
Alimenteaza o mare parte din sudul orasului prin linii de distributie catre PA-uri dar si linii directe de distributie catre posturi.
Functioneaza inca si pentru reteaua de 10 KV existenta (mai veche) dar si pentru cea de 20 KV care e in continua extindere.

Dacă filamentul din becurile cu mercur pe autoaprindere nu difera cu nimic în proprietăți și fiabilitate față de filamentul unui bec incandescent obișnuit, avem de-a face cu un eșec al iluminatului în acest tip de bec. Arzatorul cu mercur este irosit pe apa sâmbetei pentru ca filamentul nu poate avea durata de viata a mercurului.

Am avut de la Revelion in magazia de la Miesti un Lohuis vândut ca 80 W cu consum real pe la 120 130 W, lumina în care filamentul acoperea și depășea mercurul, acest bec s-a ars la aprindere ca un incandescent obișnuit joi seara trecuta, l-am înlocuit cu un CFL astăzi.

Au fost doar câteva ore de funcționare, pana în vreo 5, hai 8 dar nu cred. Cam 10 aprinderi. In rol l-ar fi jucat temperatura scăzută din acea incinta de lemn veche, dar iarăși e un factor ce afectează becurile incandescente obișnuite, e o dezamăgire sa pățești asta la mercur cu autoaprindere. Self ballasted, filamentul in loc de balast.

Un corp industrial, destul de rar astazi, este HVSC 04 fabricat la Elba.
Folosea 2 becuri, echipare cu 2X250 sau 2X400.
Exista informatii ca ar fi fost in halele de la IMGB, Aversa (deja demolate) iar recent a fost vazut in halele Griro (urmeaza a fi demolate)
In poza prezentata este cel de la Griro, poate exista cineva care ne poate da vreo informatie prin care am putea sa-l salvam macar pe acesta, va rugam sa ne dati de veste pe mail la [email protected]

Am ajuns ieri la stația ApaNova de pe strada Radu Boiangiu, sector 1. Nu pare nimic schimbat. Am făcut un scurt inventar vizual:

1) Trei stâlpi hexagonali de beton în picioare. Unul are o tronconică din care a mai rămas scheletul și fasungul (dulia), la stradă, În spate, unul cu rest de tronconică (bază și tigaie), altul cu o tronconică în stare mai bună, adică schelet, fasung (dulie) și pălărie.
2) Doi stâlpi scoși. Unul la pământ, spart cu barosul la bază, apoi scos cu „rădăcină” cu tot. ”Rădăcina” pare mică, sub jumătate de metru, Valirex credea că este mai mare. Pe el un rest de tronconică, cu baza la locul ei, și o tigaie ruptă și căzută spre baza stâlpului. Al spart de al bază cu barosul, nici pe jos, nici în picioare, ci sprijinit de gard. Tot rest de tronconică, adică bază și tigaie.

Era seară, posibil ca cele două tronconice rămase cu schelet întreg și resturile să mai fi avut aparataj de tip balast mic, atașat de bază, restul de tronconică de pe cel culcat la pământ părea a mai avea ceva. Poate merită cerut ceva. Eu aș vrea și scheletele, și resturile de tronconică. Eh, aș vrea și stâlpii, dar nu cred că se poate.

Dabler Grecia prin Dablerom Romania a importat si corpuri stradale, dar nu am vazut vreunul in realitate sincer sa fiu.

Cum la noi nu există vreo centralizare a asemenea achiziţii, e posibil să fi vândut doar câtorva clienţi, deci au fost puţine. Oricum, asta a fost şi în interbelic, şi în comunism, şi în anii '90 când primăriile alegeau unele corpuri şi nu altele, de aia anumite corpuri au existat doar în anume localităţi. Doar B, C, tronconice, P,V.B./H.R.F. şi P.V.B. 7b au fost peste tot.
Pe Str. Radu Boiangiu am fost când eram copil, dar nu ştiu pe unde e staţia Apa Nova.
La medie tensiune de 20 k.V. pe unde s-o fi trecut în ultimii 16 ani?
Substaţiile S.T.B. bănuiesc că au numai redresare cu Seleniu azi.
Transportul electric poate genera energie electrică la frânare, ceea ce e bine. Frânare regenerativă.

Edited by djl, 01 February 2023 - 00:23.

djl, on 01 februarie 2023 - 00:15, said:

In ultimii 16 ani s-au trecut multe, dar cele mai recente zone ar fi incolo spre Pallady dar si in cateva zone centrale sau periferice unde au aparut mari consumatori cum ar fi piete sau mall-uri, de exemplu si prin Obor, Ferdinand, etc.

Din albumul cu poze vechi de pe vremea cand se tineau diverse expozitii tematice la Romexpo si nu numai perioada 1999-2000.

Vedem standuri ale firmelor Elba, Romlux, Luxten.

Scuzati calitatea pozelor, au fost facute cu aparat cu film vechi.

Cred că nu a fost problemă că era pe film, ci că era un aparat probabil compact, adică nu performant. Și că aparatul era vechi, nu filmul.   Bănuiesc că "Luxten" promova ce monta sau au produs și corpuri de iluminat. Interesantă oferta "RomLux".  Ceva reclame luminoase stil neon: https://www.indigone...ro/reclame-neon
Mă întreb dacă prin vreo revistă străină din interbelic mai găsești ceva despre electricitatea din România, că într-o "B.B.C. Review" am găsit ceva despre locomotiva Disel-Electrică dublă produsă în Elveția și folosită la C.F.R. din 1938. Din păcate, în rest, doar reclame, inclusiv despre un grup de la Grozăvești.
Păi pentru alimentare mall-uri s-au apucat să pună separat cabluri de la stația mare la posturile mall-urilor? Sau pe unde au mai pus. La 20.000 Volți nu e bobinajul mai mare? (cu toate că bănuiesc că poți avea consum mai mare).
La unele refugii de tramvai au pus "bețe" hexagonale cu "lift" luminos. Nu la toate din păcate.
1998. Bd. Lascăr Catargiu spre Str. Visarion (latura spre Biserica Sfântul Visarion, unde am fost botezați eu + sora). La bulevard, un corp vechi P.V.B. 7b. Pe stradă, ceva mai nou. Stâlpii din anii '80 la bulevard. Casa din drepta (cea cu parter) nu mai e.      Via hotnews: https://culturaladub...loc-de-4-etaje/

 visarion-1 nr 8 colt cu Bd. Lascar Catargiu.jpg   107.05K   9 downloads

djl, on 01 februarie 2023 - 15:06, said:

Pe vremea aia toate se produceau la Luxten, mai tarziu cererea fiind mare, au extins productia la AEM Timisoara. In poza vedem pe panoul din stanga toate corpurile cu care s-a inceput in Bucuresti, stradale si pietonale. Cu alea s-a inceput istoria Luxten in bucuresti. In interiorul standului, afisate pe panouri, erau becurile de toate tipurile produse de ei.

Da, la mall-uri de obicei s-a tras linie din cea mai apropiata statie, fie de 10 fie de 20 KV. La magazine gen Lidl sau Kaufland, doar se introduce noul post in reteaua existenta a zonei, fie ea pe 10 sau 20 KV.
Diferenta dintre transformatoarele de 10 si 20 KV nu este foarte mare, din contra, alea vechi de 10, romanesti, facute la Electroputere erau uriase, fata de cele italiene sau germane, mai compacte, la aceleasi caracteristici.

Un autoturn telescopic si un PRB 16, folosite la iluminatul public din Bucuresti, din anii '80 pana dupa anul 2000.
Pozate la mine pe Giulesti, cu acelasi vechi aparat.

Poza e maxim 2000-2001 însă, că mai circulau tramvaiele "E.P."/V3A. Ăla din poză era pe linia 44 probabil. R.A.T.B. avea pentru linia de contact (deci inclusiv pentru tramvaie) ceva cu o platformă montată pe o cabină. Oricum, interesant acela autoturn.
Deci să înţeleg că transformatoarele recente sunt ceva mai eficiente decât cele vechi? Păcat că nu au fost produse în România cele recente.      Şi cum se stabileşte trecerea de la 10 la 20 k.V.
Cât despre expo:
1) Îmi pare rău că nu am ajuns la vreuna din aia;
2) Deci să înţeleg că "Luxten" avea şi utilaje de produs corpuri de iluminat public. Interesant ăla pietonal stil turn;
3) Tuburile fluorescente albastre se foloseau prin discoteci şi cred că se mai folosesc. Cică puteai să vezi praful de pe tine.         Unele mici, dar neconectate la reţeaua electrică erau folosite în autobuzele "D.A.F.", că iniţial acestea nu aveau cabină şi unul alb ar fi putut dăuna condusului din cauza intentisităţii luminoase.

Am vrut să salvez de la reciclat ceva corpuri cu descărcare... Politica magazinului: dacă sunt puse în coş, trebuie neapărat la reciclat.  
@ valirex : pot să pun poza cu tramvaiul pe un forum de transport în comun?
Ar trebui să salvăm şi un... semafor "ELBA" din comunism. Din ăla cu 3 becuri, adică pentru rutier.

djl, on 04 februarie 2023 - 01:09, said:

pune unde vrei orice poză.

Pietonal tip turn de la Luxten (Lux10 cum imi place sa ma prostesc englezeste) are un nume diabolic: Lucifer. Inca exista cele din curtea Universitatii Romano Americane, unde am studiat intre 2004 si 2010. Cu sodiu de 70.

Da, ne-am lovit de dublurile sau copiile unor corpuri facute in alte fabrici. Diferentele le vad doar cei cu ochiul format. Acestea sunt:

- PVB 7 B de Elba si PVB 7 B de Jiul Dragasani (fabrica ce a lungit agonia acestui corp comunist), reflectorul cu bule atesta 7 B de Elba
- Mira PX/VTP de Luxten si Mira PX/VTP de AEM, acest Jiul in cazul corpurilor Luxten, nervurile laterale pe exterior sunt foarte diferite la AEM
- Roma versus Timlux S11 si S21, Roma e mai rotunda, Timlux mai patratos.
- Selux versus Timlux P, Selux e mai slim, Timlux P mai lat

***********
In Slatina m-am mai pacalit, nu avem Schreder Opalo ci copia turceasca Gestas (Mioveni are Opalo), oricum ambele seamana leit si au avantajul ca sunt mici si portabile, pe 150 W sodiu, dezavantaj ca nu stau in picioare precum Malaga sau Z2. Gestas are o a 3-a clema de prindere dispersor, frontala, pe care Opalo nu o are.

Nu am PVB 9 C ci CBZ mic (9 CM si 12 BM fake facute la Contactoare Buzau), sunt si cateva CBZ mare, echivalent PVB 12 BM. Si cateva 12 B-uri ramase pe strada Ionascu.

Nu am 7 Selux ci 7 Timlux P, cristi699 cand le-a vazut imediat a zis.

Deci fabricile care au produs corpuri asemanatoare cu altele originale sunt:

- Jiul Dragasani
- AEM Timisoara
- Contactoare Buzau

Pe pustiul de 11 ani (12 deja) ce ni s-a alaturat am incercat sa-l linistim cu un 7 B de Jiul, dar s-a prins ca nu este original, acum are si 7 B de Elba.

Edited by Neaceasca85, 04 February 2023 - 03:09.

Sa nu mai spunem de corpul Malaga, copiat de cel puțin 4 producători descoperiți până acum.