Sigma 18-50mm F2.8 DC DN Contemporary vs Tamron 18-300mm F3.5-6.3 Di III-A VC VXD (Sony-E)

Va salut!
Am o dilema: detin obiectivul Sigma 18-50mm F2.8 DC DN Contemporary (montura Sony E, aparat crop APS-C Sony) si parca as vrea ceva mai mult pe partea de tele asa ca de zile bune ma tot uit la un Tamron 18-300mm F3.5-6.3 Di III-A VC VXD... dar nu stiu daca la Tamron-ul amintit calitatea imaginii (ma intereseaza in special diferenta de sharpness) este la fel sau macar apropiata de sharpness-ul de la Sigma 18-50mm F2.8 DC DN ? A avut cineva ocazia sa testeze amandoua obiectivele? M-ar ajuta mult niste pareri...!?
M-am mai uitat si peste Sony 18-135mm F3.5-5.6 OSS dar, din ce am vazut, obiectivul acesta nu-mi spune nimic pe parte de sharpness si culori, nu iese cu nimic in evidenta... in afara de faptul ca e Sony nativ si ca are OSS in rest mi se pare un obiectiv mediocru... Sau gresesc?
Multumesc!

Sharpnessul e o combinatie dintre contrast, microcontrast si rezolutia obiectivului care doar partial depinde de primele - in general sunt legate, dar exista si oviective cu microcontrast slab, contrast de orice fel, si care totusi au rezolutie mare.

Legat de contrast, in prezent - de tzaspe ani chiar, e o moda super-cretina si super imbecil de absurda, de a face oviective care au un contrast aberant de exagerat, care efectiv beznosesc umbrele abrupt si fortat, si efectiv mananca detalii din umbre, distructiv, care nu mai pot fi recuperate la postprocesare.
Nu toate au si rezolutie mare. E un efect artificial groaznic, din pacate foarte comun in prezent. In 1988 a aparut FA 200 f1.8, facut pana in 2004, cu cel mai mare MTF, 5, care avea si rezolutie mare dar si contrast mult prea mare, eu nu suport tipul ala de redare, si acum se fac multe care au contrast inca si mai exagerat.

Microcontrastul e chiar mai important pt. sharpness, dar are si dezavantaje - la portret scoate in evidenta toti porii, toate imperfectiunile, si cu exceptia bebelusilor si a unor mosi - barbati redati intentionat pe ideea de grafism accentuat si alb-negru, in rest e cam catastrofa si poti fi chiar linsat violent de muieri daca le faci portret asa.

Rezolutia masurata in perechi de linii pe mm poate fi legata de microcontrast dar exista obiective cu rezolutie mare care au microcontrast slab sau mediocru. Pt. MTF mare ajuta microcontrast mare, dar vine cu dezavantajele amintite mai sus, contrastul in general strica si bokehul - fundalul devine mai agitat, etc. E o boala aparuta de dragul testelor MTF  seci facute de reviste si siteuri care fac comparatii intre diverse obiective. Repet - existe obiective cu rezolutie foarte mare, MTF 4,8, care au contrast si microcontrast mare dar OK nu exagerat cu umbre beznosite absurd de parca ai turnat tus de la 1,2m pe poza, si fara sa redea exagerat pori si cosuri ca la MACRO.

Legat de zoomuri, peste 3X raport intre focala maxima si minima, nu au cum sa fie f performante, cel putin nu fara ca cantareasca tzaspe kg si sa coste zeci de mii de euro, si nici cu aceste dezavantaje nu exista. Cele folosite pt camere video broadcast si cinematografice folosesc senzori 2K - 4.6K deci nu au nevoie de cine stie ce rezolutie la obiectiv.

Erata EF nu FA.

In prezent majoritatea fabricantilor le fac asa.

@loock, multumesc pentru raspuns!

loock, on 15 august 2022 - 15:43, said:

Well, eu fix genul acesta de obiective il caut, fug de orice obiectiv "soft". Vreau sa am detalii "raw" cat mai multe, cat poate scoate obiectivul mai mult, apoi daca strict la anumite chestii e prea mult atunci rezolv eu fara nici o problema in post-editare. Am facut teste atat cu obiective soft (de obicei zoom) cat si cu niste prime-uri bune/bunicele (pe acelasi aparat, aceleasi conditii de lummina, aceleasi setari etc) si cam stiu care e diferenta, iar cele soft nu sunt pe gustul meu...

Eu n-am scris nimic despre soft.

Microcontrastul exagerat nu e ceva natural, e ceva fortat, in general fiind caracteristic obiectivelor MACRO care sunt de obicei cele mai proaste pt portret - cu rare exceptii mentionate mai sus.

Si eu prefer obiective sharp wide open si care au contrast bun, mare, dar nu exagerat.

Asa cum e o diferenta catastrofala de la soft la sharp, tot asa e catastrofala si de la contrast mare la contrast exagerat.
E ca si cum si vana fazani cu un tun AA Flak 100mm in loc de ceva de maxim 6,8mm maxim care daca e trisonic deja e oricum wey-wey-wey overkill si el - la 800m are energia care ar fi OK pt 50m la fazani.
Sau la mistret, in loc de maxim .375 H&H care e destul si pt. vanat mare si lei, sa tragi tot cu tunul si proiectil HE care sa pulverizeze mistretul prin toata padurea.

Edited by loock, 16 August 2022 - 18:57.

Explicat de cineva în 3 fraze și-o poză:

A lens or sensor can be sharp without having microcontrast - and it can have microcontrast without being sharp.
Sharpness is the ability to discern fine details, regardless of contrast.
Microcontrast is the ability for one area of the image to maintain strong tonal variation relative to the adjacent areas of the image.

[ https://i.imgur.com/QhFr9pI.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Cred ca mai curand sharpnessul se defineste ca o masura a claritatii cu care se vede un obiect, cu cat se vede mai clar (mai contrastant, mai "ferm") cu atat este imaginea mai sharp.
https://www.imatest....docs/sharpness/

Nu cred ca are neaparat legatura cu "fine details", pana la urma poate fi si un ditamai obiectul pe un fundal oarecare, imaginea sharp a obiectului e imaginea care produce o tranzitie brusca de la fundal la obiect. "Fine details" e una, "sharp edges" e alta.

Edited by crokodilu, 09 September 2022 - 18:20.